Geriatrie, gerontologie, îngrijirea

calificată a vârstnicului
Conf .Dr Ana Capisizu
Clinica de geriatrie si gerontologie
UMF Carol Davila
FMAM
Curs 8
Particularitati de patologie, farmacoterapie si
ingrijire in geriatrie pentru aparatul cardio-
vascular (partea II) :
Hipertensiunea arteriala esentiala,
Hipotensiunea ortostatica
Arterita cu celule gigante
Boala arteriala periferica
 HTA esentiala
• cea mai frecventă dintre toate bolile cardiovasculare
din lumea industrializată
• Frecvența bolii este într-o continuă creștere din cauza
vieții stresante a zilelor noastre, a alimentației
neadecvate și a sedentarismului
• O persoană din trei suferă de hipertensiune arterială
• Este o afectiune ce nu debuteaza la varsta inaintata,
ci o afectiune cu debut in perioada presenescenta.
 HTA esentiala
• sindrom caracterizat prin creșterea presiunii sistolice și a
celei diastolice peste valorile normale
• OMS- se consideră valori normale pentru presiunea
sistolică 110-139 mmHg, iar cea diastolică 65-89mmHg-
interpretate în raport cu vârsta, sexul și greutatea
pacientului
• Este cauza principală de accident vascular cerebral și o
cauză majoră de infarct miocardic
• responsabilă de aproape jumătate din numărul de decese
care se înregistrează ca urmare a unei crize cardiace sau
accident vascular cerebral.
 HTA esentiala- Simptomatologia
se refera la
• variațiile valorilor presionale arteriale
• afectarea diverselor țesuturi și organe

la varstnici :
• dispneea de efort
• senzatia de disconfort toracic
• palpitatii
• dissomnia
• nicturia
• dezorientare TS uneori.

În funcție de acești doi parametrii se disting trei stadii

evolutive ale bolii hipertensive
 Factori de risc in HTA
• Obezitatea
• Sedentarismul
• Consumul crescut de sare
• Dislipidemia
• Diabetul zaharat
• Consumul crescut de alcool.
 Stadializarea HTA

Ghid de diagnostic şi tratament vol I, L.Gherasim, Hipertensiunea arterială, pag. 43

 Diagnosticul HTA
Diagnosticul inițial se stabilește în baza înregistrării valorilor
tensionale luate de două ori în condiții standard la cel puțin trei
vizite succesive
Diagnosticul pozitiv : determinari repetate al TA coroborate cu
date biologice
Diagnosticul de stadiu se face prin investigatii standard:
• ECG- pt evaluarea afectarii cardiace
• Ecografie cardiaca- pt evaluarea afectarii cardiace
• Clearence la creatinina -pt evaluarea afectarii renale
• Fundul de ochi - pt evaluarea afectarii cerebrale prin artera
retiniana vizibila
 Evaluarea riscului global
al bolnavului hipertensiv trebuie avute în vedere trei elemente:
1. nivelul tensiunii arteriale
2. gradul de afectare a organelor țintă
3. factorii de risc cardiovasculari asociați.

Riscul global al bolnavului hipertensiv influențează precocitatea instituirii

tratamentului, cât si agresivitatea acestuia.
Bazându-se pe rezultatele studiului Framingham, OMS și ISH au elaborat o
metodă simplă de a estima efectul combinat ai factorilor de risc
cardiovasculari pe riscul de evenimente cardiovasculare majore.
Au fost definite patru categorii de risc cardioascular: scăzut, mediu, înalt și
foarte înalt cu ajutorul scalei SCORE.
În cadrul fiecărei categorii, riscul unui individ se apreciază în funcție de
numărul de factori de risc prezenți și de severitatea acestora.
 Complicatiile HTA
• Angiopatia hipertensiva
• Nefropatia hipertensiva
• AVC
• Encefalopatia hipertensiva
• Insuficienta cardiaca
• Cardiopatia ischemica
 HTA geriatrica
• Este mai ales HTA sistolica cu valori de peste
180-190mmHg
• in care presiunea diferentiala este f mare ( >
80mmHg uneori).
• Cauza acesteia este diminuarea elasticitatii
vaselor mari ca urmare a proceselor de
ateroscleroza si cresterea rezistentei
periferice.
• Evolutia HTA sistolica este o evolutie benigna
pe care pacientul varstnic o suporta usor.
 Principiile terapeutice
• un regim alimentar hiposodat/desodat
• evitarea eforturilor fizice si a stresului
emotional
• un regim de viata sanatos( fara tutun, cafea,
alcool)
• tratament medicamentos :
• diferite clase de antihipertensive in functie si
de restul polipatologiei pacientului
• sedative
 Tratamentul medicamentos
hipotensor
• Diuretice
• Betablocante
• Blocanti ai canalelor de calciu
• Inhibitori ai enzimei de conversie( IEC)
• Blocanti ai receptorilor de angiotensina II(
sartani)
• Combinatii fixe ( diuretic+IEC, sartani+anticalcic,
diuretic+sartani, anticalcic+hipolipemiant)
Rolul asistentului medical in ingrijirea
unui pacient cu HTA
• supraveghere continuă a pacientului internat
• Verificarea dietei hiposodate
• Analize medicale
• Monitorizarea-tensiunii arteriale, puls, diureza,
medicație.
• trebuie să asigure repausul fizic și psihic al
bolnavului care în toate afecțiunile cardiovasculare
este indispensabil.
 Rolul asistentului medical
1. instruirea bolnavului în legătură cu boala lui,urmărindu-se
prin această participare a sa activă la aplicarea corectă a
planului terapeutic
2. supravegherea măsurilor igienico- dietetice
3. măsuri de modificare a stilului de viaţă pentru a reduce
tensiunea arterială şi a controla alţi factori de risc
cardiovascular
4. monitorizarea sistematică a tensiunii arteriale şi acelorlalţi
factori de risc cardiovascular
5. tratament medicamentos destinat reducerii tensiunii
arteriale şi controlului celorlalţi factori de risc
cardiovascular şi a afecţiunilor asociate.
 Hipotensiunea ortostatica
• sindrom frecvent intalnit la persoanele varstnice
(1/4)
• scaderea presiunii sistolice mai mult de 20 mmHg in
trecerea de la clinostatism la ortostatism
• Cauza determinanta a acestui sindrom este
complexa si include tulburari de reglare nervoasa si
umorala.
• Simptomatologia de tip neurologic (vertij,sincope)
este corelata cu scaderea debitului sanguin cerebral
si nu cu scaderea tensiunii in vasele cerebrale.
• Practicarea testului Schellong este importanta
pentru confirmarea diagnosticului. Acesta se practica
dimineata si se masoara pulsul si tensiunea simultan
in clinostatism si ortostatism la intervale de 1,3,6,10
minute, consemnandu-se simptomele aparute.
 Formele de Hipotensiune ortostatica
forma simpaticotonica – cu cresterea pulsului si crestera
tensiunii diastolic .
• Cauze: deshidratare,anemie,scaderea volumului
circulant,insuficienta cardiaca,clinostatism prelungit
forma asimpaticotonica – cu scaderea tensiunii diastolice
• Cauze neurologice : in AVC , neuropatie diabetica, boala
Parkinson, insuficienta cerebro-vasculara, tratamente
medicamentoase (LDOPA, B-blocante,antidepresive si
neuroleptice )

Tratamentul hTA
• prevenirea hTA prin instruirea pacientului cu risc in ceea ce
priveste administrarea medicamentelor,
• riscul deshidratarii ,
• ridicarea brusca in ortostatism ,
• bandaje compresive ale gambelor.
 Arterita cu celule gigante
(Arterita temporala, senila Horton)
Definitie
o boala patognomonica a varstei a treia, in care
localizarea procesului arteritic se face la
nivelul :
• bifurcarea A. Carotide
• Aa extracraniene frecvent (Temporala)
• Aa intracraniene (Oftalmica, A Centrala a
retinei)
 Tabloul clinic
• Ex. Obiectiv: manifestari algice locale, alterarea starii
generale, manifestari neurologice, oftalmologice,
dermatologice, reumatologice.
• Debutul bolii este insidios si se manifesta prin cefalee,
oboseala, anorexie, scadere ponderala, polimialgii, febra,
tuburari vizuale tranzitorii.
• Clinic: Durerea provocata de masticatie este un simptom
pretios, patognomonic in Arterita temporala (Dign. Dif. cu
Artrita articulatiei temporo-mandibulare).
• Examenul local al regiunii temporale pune in evidenta
reliefarea traiectului A Temporale care apare sinuos cu
nodozitati si zone de eritem . Tumefactia este dureroasa
spontan si la palpare.
• Un alt cadru clinic il poate constitui instalarea unei involutii
fizice si psihice spre dementa.
• In cazul evolutiei cronice pot aparea leziuni ulcero-
necrotice intinse la nivelul teritoriului pielii capului datorata
leziunilor stenozante arteriale.
• Tratamentul consta in antiinflamatorii de tip steroidiana
care trebuie sa primeze inaintea contraindicatiilor.
 Boala arterială periferică
• una dintre afecțiunile frecvente ale populației vârsnice.
• importantele afecțiuni vasculare, datorită gravității și
prognosticului bolii, precum și al impactului socio-medical
• 20% - persoane de peste 70 de ani
• 4% -12% -populația în vârstă de 55-70 de ani
• în cazul pacienților mai tineri, o pondere mai mare- sexul
masculin;
• în cazul pacienților vârstnici raporturile dintre sexe fiind egale
• Aprox. 20% -sunt asimptomatici
• Aprox. 25% - urmează tratament specific.
• Arteriopatia obliterantă este o boală cronica, cu evoluţie gravă,
ajungând în stadiile avansate la amputaţia membrului afectat şi
chiar la deces.
 Doar 1 din 10 pacienți cu BAP au
simptome de claudicație intermitentă

1 din 5 pacienți
†
peste 65 ani au BAP

Doar 1 din 10 dintre acesti

pacienți au simptome de
claudicație intermitenta

† ABI<0.9

Diehm C et al. Atherosclerosis 2004; 172; 95-105.

 Boala arterială periferică
• Elementul esențial al bolii îl reprezintă
obliterarea arterelor, care se poate dezvolta
pe un vas cu leziuni de tip inflamator,
degenerativ, traumatic sau cu perete indemn.
• Boala afectează în special arterele membrelor
inferioare (artera iliaca, femurala, poplitee,
trunchiurile arteriale gambiere).
• Factori de risc: diabetul , fumatul,
ateroscleroza( 90%)
 Factori determinanți și examenul clinic
în boala arterială periferică
1.modificabili- factori de risc majori: Clinic: dureri in gambe, la efort si in
- hipercolesterolemia, repaus, tulburari functionale
- hipertensiunea arteriala
musculare ale membrelor
inferioare, tulburari neurologice.
- fumatul
Claudicatia intermitenta apare la o
- sedentarismul stenoza de 90% din lumenul
- obezitatea, arterial
- diabetul zaharat • la persoanele varstnice
insuficienta venoasa acompaniaza
adesea arterita membreleor
2. nemodificabili: inferioare
Durerea şi leziunile trofice sunt cei
- sexul (M),
doi factori care permit
- varsta (>50 ani),
stadializarea acestei afecţiuni=
- predispozitia genetica (istoric familial de
ateroscleroza precoce).
 Simptomatologia bolii arteriale periferice
• La început, boala este asimptomatică,
• Durerea apare la eforturi mari, apoi la eforturi din ce în ce mai mici, până când ajunge
să fie prezentă chiar şi în repaus, nocturn cu apariția modificari ale tegumentelor
(ulcere, gangrena a extremitatilor - degetelor).
• Claudicaţia intermitentă, se caracterizează prin durere în teritoriul muscular gambier
apărută la o anumită distanţă de mers remisă în următoarele 10 minute de repaus.
Adesea, pacienţii se plâng de apariţia unei dureri intense, lancinante la nivelul pulpelor,
coapselor sau feselor în timpul mersului, dureri care îi obligă să se oprească. Sediul
durerii este în directă relaţie cu locul unde este blocată circulaţia.
• În cazul unei ischemii acute, când circulaţia este complet şi brutal întreruptă, durerea
este violentă - constituie o urgenţă şi se poate solda cu amputarea membrului.

Examenul clinic al membrelor evidențiază:

• puls arterial slab sau absent la un anumit nivel,

• pilozitate scăzută
• unghii îngroșate și fisurate
• tegumente subtiri
• atrofii musculare
• ulcere cutanate.
 Clasificarea Lerich – Fontaine
cuprinde 4 stadii de boală:

1. stadiul I: boală asimptomatica, absența unuia sau

a mai multor pulsuri;
2. stadiul II: claudicația intermitentă
II.a: la mai mult de 200m;
II.b: la mai puțin de 200 de m;
3. stadiul III: durere în decubit, ameliorare în
ortostatism;
4. stadiul IV: leziuni cutanate/gangrenă.
 Metode de diagnostic în boala arterială periferică

Diagnosticul de
boală arterială periferică:
- anamneză
- examenul fizic al pacientului
- teste noninvazive vasculare :
1. Indicele gleznă‐braț.
2. Presiunea segmentalră
sistolică
la diferite nivele.
Determinarea indicelui Pletismografia segmentară
3. Pletismografia segmentală gleznă‐braţ
sau
înregistrarea puls‐volum.
4. Indexul deget‐braț.
5. Analizarea curbelor de
velocitate Doppler.
- tehnici imagistice :
1.Angiografia
2.Ecografie Doppler Color
3.Angiografia prin rezonanță
magnetică nucleară
4.Angiografia prin computer
tomograf Angiografia prin rezonanață magnetică nucleară
 Complicaţii și tratament în boala arterială periferică
• Episoade de ischemie acută prin
tromboză arterială
• Gangrenă
• Amputaţia membrului inferior afectat.
• Mortalitatea cardiovasculară a bolnavilor
cu claudicaţie este de 2,6 ori mai mare decât a
celor fără claudicaţie.
Trat. Profilactic: interzicerea
fumatului, alimentaţie saracă în
lipide şi glucide, evitarea infecţiilor,
educaţie sanitară, gimnastică zilnică
Trat.Nonfarmacologic
5 şi 10% -necesită o intervenţie de
revascularizare (angioplastia
percutantă sau chirurgical: by-pass
arterial, trombadenectomia,
1,2-1,6%- necesită amputaţie
majoră (gambă sau coapsă).
Trat. farmacologic- vasodilatatoare
periferice, statine, antiagregante
plachetare
 Rolul asistentei medicale
în îngrijirea pacienților cu BAP
• Determinarea Nevoilor perturbate
• Stabilirea un diagnostic de nursing
• Propunerea unui plan de îngrijiri

Educaţia de sănătate, privind problemele de igienă, de

menţinerea tegumentelor membrelor inferioare într-o
stare integră de către pacientii cu patologie obliterantă,
ocupă un rol important în atribuţiile asitentei medicale şi
poate reprezenta o provocare a acesteia în a-şi manifesta
profesionalismul

BAP este o boală care trebuie tratată cu grijă şi respectând

întocmai recomandările echipei medicale (deci şi ale
asistentei)
 Intervenţiile asistentei

• Măsurarea TA, pulsul, temperatura

• Asigurarea pacientului unui climat favorabil in salon, o poziţie
comodă în pat
• acordul pentru efectuarea intervențiilor
• recoltarea de probe biologice- in condiţii de asepsie şi antisepsie
• efectuarea ECG, Oscilometrie , IGB, Rx
• administrarea medicaţiei
• urmărirea starii pacientului
• Anunţarea medicului dacă apar schimbări grave în starea
pacientului,
• Evaluarea rezultatelor obţinute
• conceperea unui alt plan de nursing în funcţie de noile nevoi.