Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Location: Romania
Author(s): Ovidiu Panaite
Title: Fenomenologia cunoaşterii între scientism şi revelaţie. Conceptul de Nous în gândirea
patristică: Evagrie Ponticul, Macarie Egipteanul, Isaac Sirul
Phenomenology of knowledge between scientism and Revelation. The concept of "Nous" in
patristic thought: the St. Evagrius Pontus, Macarius of Egypt...
Issue: 2/2006
Citation Ovidiu Panaite. "Fenomenologia cunoaşterii între scientism şi revelaţie. Conceptul de Nous
style: în gândirea patristică: Evagrie Ponticul, Macarie Egipteanul, Isaac Sirul". Altarul Reîntregirii
2:103-121.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=16108
CEEOL copyright 2020
103
Altarul Reîntregirii
1
Dr. Iustin I. Moisescu, Evagrie din Pont, în B.O.R., nr. 5-6, mai-iunie, 1938, p. 246.
2
Ibidem, p. 240.
104
105
Altarul Reîntregirii
106
5
Jean Danielou, Platonism et theologie mystique. Essai sur la doctrine
spirituelle de Saint Gregoire de Nysse, Montaigne, 1944, p. 86.
6
Ioan Gh. Savin, Mistica şi ascetica ortodoxă, Sibiu,Tipografia Eparhială,
1996, p. 83.
107
Altarul Reîntregirii
7
Evagrie Ponticul, Pseudo-Supplement 53 la KG, Ed. Frankenberg, 1912, pp.
422-471, în Gabriel Bunge, op. cit., p. 160.
108
8
Gabriel Bunge, op. cit., p. 149.
109
Altarul Reîntregirii
9
Rug. 102, apud Ibidem, p. 150.
110
10
Canonul Bunei Vestiri, catavasia 9, în Ceaslov, Bucureşti, Ed. I.B.M.
B.O.R., 1992, p. 338.
11
Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic despre viaţa morală, despre cunoştinţă şi
despre dreapta socoteală duhovnicească, împărţit în 100 de capete, în F.R. 1,
Traducere, note şi comentarii Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, Harisma,
1993, pp. 418- 419.
12
Gabriel Bunge, op. cit., p. 154.
111
Altarul Reîntregirii
13
Ibidem, p. 156.
14
Dr. Justin Moisescu, art. cit., p. 271.
112
2. Alte opinii ∗
2.1. Macarie Egipteanul
Sufletul are numeroase părţi chiar dacă el este unic. Părţile
sufletului – pe care Sfântul Macarie le numeşte facultăţi
conducatoare – sunt: voinţa, libertatea, conştiinţa, mintea şi
puterea de a iubi. În afară de ele Macarie menţionează
deasemenea gânduri care acuză şi gânduri curate precum şi
discernământul. Fiecare dintre aceste părţi ale sufletului se
găseşte într-un raport de subordonare faţă de suflet luat în
întregimea lui. El primeşte valoarea sa, facultatea creatoare şi
viaţă din faptul că a fost creat după chipul lui Dumnezeu.
Discernământul se manifestă prin faptul ca el conduce în acelaşi
timp şi sufletul şi trupul. Pentru Sfântul Macarie, mintea şi
discernământul sunt aproape sinonime. Mintea este ochiul
sufletului prin care sufletul poate vedea toate misterele creaţiei pe
care Dumnezeu le-a făcut. Mai mult: „Mintea este tronul
divinităţii” şi invers, „divinitatea este tronul minţii.” Tocmai din
această cauză, înalta vocaţie a minţii este atât de subliniată: chipul
lui Dumnezeu în minte este un adevăr fără de care persoana
umana nu ar putea să se menţină în sfera divinităţii, în afara
căreia trăirea sufletului ar fi imposibilă, atât din punct de vedere
metafizic, cât şi ontologic.
∗
traducere din limba franceză din volumul Les voies de la connaissance de
Dieu, autor Justin Popovitch, Laussanne, Ed. l’Age d’Homme, Suisse, 1998,
pp.13 ş.u.
113
Altarul Reîntregirii
114
15
Triada etică după Sfântul Macarie este: credinţa, nădejdea şi dragostea.
115
Altarul Reîntregirii
116
117
Altarul Reîntregirii
118
119
Altarul Reîntregirii
120
Concluzii
Cea mai importantă este perspectiva şi intenţionalitatea
actului de cunoaştere. Intelectul nu se manifestă impersonal, ci
într-o relaţie personală: când El îi omora, ei îl căutau. Atunci
când Dumezeu omoară omul cel vechi care vine prin amăgire,
atunci îl caută pe el, omul cel nou înrudit cu chipul Creatorului
său. Rezultă că intelectul nu este altceva decât nucleul personal al
omului, având caracter extensiv în unele situaţii, înţelegându-l
sub toate aspectele de manifestare. Întregul sistem antropologic
ortdox are un profund caracter pnevmatologic, ţinând să precizeze
că legătura dintre Dumnezeu, om şi Biserică în Hristos, se
realizează prin Duhul Sfânt, izvor al luminii necreate. Întreaga
antropologie ortodoxă este o ilustrare duhovnicească şi practică a
principiului fundamental elaborat de Părinţii Bisericii: Dumnezeu
S-a făcut om, pentru ca omul să se îndumnezeiască.
121