BLOCUL MOTOR

În această temă se va realiza modelul unui bloc motor pentru un

motor m.a.s. cu patru cilindri în linie, cu alezajul de 86 mm şi cur-
sa pistonului de 80 mm. Poziţiile exacte ale suprafeţelor de mon-
taj pentru agregatele din zona frontală, se vor stabili după calcu-
lul mecanismului de distribuţie, respectiv al curelei dinţate de an-
trenare.

4.1. ELEMENTE PREGĂTITOARE

1. Din meniul File alegeţi opţiunea New (Ctr+N), şi în continuare din cutiile
de dialog din figura 4-1, selectaţi la rând: opţiunea Part şi validaţi cu bu-
tonul OK. Introduceţi apoi în zona de editare Enter part name numele
noii piese ca BlocMotor şi validaţi cu OK.
72 Secţiunea 4.2: GENERARE CILINDRI

Fig. 4-1 Generare Part BlocMotor

2. Din meniul File alegeţi opţiunea Save (Ctr+S), şi salvaţi modelul în direc-
torul grupei, folosind numele implicit BlocMotor.CATPart.
3. Pentru a avea un model mai flexibil, se va defini un parametru care va
controla distanţa dintre axele cilindrilor, denumit DCil, cu valoarea iniţia-
lă6 de 110 mm, folosind valorile din cutia de dialog din figura 4-2:

Fig. 4-2 – Generare parametru control model

4.2. GENERARE CILINDRI

4. În arborele de specificaţie selectaţi planul ZX, şi apoi cu comanda Sketch
generaţi o schiţă nouă în acest plan.
5. Cu comanda Line sau Profile generaţi componentele din figura 4-3, astfel
încât viitoarea axă de simetrie a cilindrului să pornească din originea sis-
temului local de coordonate, iar toate liniile să primească automat res-

6
În cutia de dialog de control a parametrilor unitatea de lungime implicită este metrul
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 73
tricţii geometrice de orizontalitate sau verticalitate.

Fig. 4-3 Schiţă cilindru

6. Folosind comanda Constraint aplicaţi restricţiile dimensionale, care se
văd în figura 4-3.
7. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare.
8. Generaţi un solid de rotaţie cu comanda Shaft, folosind parametrii din
cutia de dialog următoare, având ca schiţă de bază schiţa generată
anterior şi ca axă de rotaţie segmentul indicat cu punctul P1 în figura
4-4:

P1

Fig. 4-4 – Generare cilindru

9. În arborele de specificaţie selectaţi ultimul feature denumit Shaft.1 şi cu
comanda Rectangular Pattern, copiaţi într-o reţea rectangulară cilindrul
74 Secţiunea 4.2: GENERARE CILINDRI

anterior, cu finalitatea din figura 4-5.

P1

Fig. 4-5 – Copiere în reţea rectangulară

Fig. 4-6 – Argumente reţea rectangulară

10. Pentru aceasta se vor folosi parametrii din figura 4-6, unde la argumen-
tul Spacing se va selecta din meniul de context (click pe butonul dreapta
asupra argumentului), opţiunea Edit Formula. În noua cutie de dialog, ca
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 75
cea din partea de jos a figurii, se va indica parametrul DCil definit anteri-
or.

4.3. REALIZAREA SUPRAFEŢEI PLANE SUPERIOARE

11. Pentru a genera suprafaţa de contact cu chiulasa, creaţi o schiţă nouă fo-
losind ca plan de schiţă pe cel indicat în figura 4-5 cu punctul P1.
12. Acolo creaţi un dreptunghi cu laturile paralele cu sistemul local de coor-
donate, ca în figura 4-7, ale cărui 4 restricţii dimensionale sunt depen-
dente de nişte relaţii, care după evaluare au valorile din figură.

f(x)
P1

f(x)

f(x)

f(x)

Fig. 4-7 – Schiţă plan separare chiulasă

Fig. 4-8 – Introducere relaţie

13. Pentru a construi relaţia restricţiei de 470, după aplicarea acesteia, se va
76 Secţiunea 4.3: REALIZAREA SUPRAFEŢEI PLANE SUPERIOARE

face dublu click pe valoarea 470 şi în cutia de dialog din figura 4-8 se va
selecta din meniul de context (click pe butonul dreapta asupra argumen-
tului), opţiunea Edit Formula.
14. Pentru a păstra flexibilitatea modelului, relaţiile care generează valorile
restricţiilor dimensionale sunt dependente de parametrul DCil conform
celor din tabelul 4-1. Astfel restricţia cu valoarea 470 (denumită automat
Length.17 în arborele de specificaţie7) are valoarea calculată cu relaţia
DCil *4+0.03, asemănător şi cea cu valoarea de 140.
Tab. 4-1 – Relaţii pentru parametrii din schiţă
Nume Valoare Relaţie
parametru evaluată
Length.17 470 DCil *4+0.03
Length.16 140 DCil +0.03
Offset.19 70 PartBody\Pad.1\Sketch.2\Length.16\Length /2
Offset.20 70 PartBody\Pad.1\Sketch.2\Offset.19\Offset
15. Restricţia verticală de 70 (denumită automat Offset.19), se va calcula ca
jumătate din cea de 140, cu relaţia din tabel. Pentru a obţine numele
complet al restricţiei (aşa cum apare în tabel:
PartBody\Pad.1\Sketch.2\Length.16\Length), se va selecta fie direct pe
valoarea restricţiei de 140 (punctul P1 în figura 4-7), fie din nodul
Constraints al schiţei curente (punctul P1 din figura 4-9).

P1

Fig. 4-9 – Restricţiile geometrice şi dimensionale din schiţa curentă

16. Cu comanda Pad se va genera un feature de extrudare din schiţa ante-
rioară, pe o distanţă de 20 mm, cu orientarea către în sus, folosind pa-
rametrii din figura 4-10:

7
Este posibil ca numele parametrilor şi al feature-ilor din arborele de specificaţie (care sunt generate auto-
mat de sistem) să difere de la caz la caz; pentru a păstra consistenţa strategiei de modelare acestea trebuie
referite în relaţii cu numele echivalent din situaţia concretă.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 77

Fig. 4-10 – Feature de extrudare

17. Folosind comanda Edge Fillet se vor racorda cu o rază de 10 mm cele 4
colţuri din figura 4-11.

R10

R10

R10

R10

Fig. 4-11 – Racordare colţuri

4.4. REALIZAREA CARTERULUI

18. Selectaţi în arborele de specificaţie planul YZ, şi cu comanda Sketch ge-
neraţi o schiţă nouă.
19. Folosind comenzile Line, Profile, Circle generaţi în schiţă componentele
din figura 4-12.
20. Cercul cu diametrul de 170, indicat în figura 4-12 cu punctul P1, are cen-
trul în planul vertical ZX şi este la distanţa de 75 mm de planul orizontal
XY. El va fi creat ca şi Construction Element, servind numai pentru poziţi-
onarea celorlalte componente ale schiţei. Pentru aceasta după crearea
lui se va selecta, şi se va converti la element de construcţie cu comanda
indicată. Astfel profilul lui nu va genera suprafeţe la consumarea schiţei
curente de nou feature. Cu comanda Constraint aplicaţi celelalte restric-
ţii astfel încât profilul să nu mai aibă nici un grad de libertate.
78 Secţiunea 4.4: REALIZAREA CARTERULUI

P1

Fig. 4-12 – Schiţă generare carter

21. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare, şi din schiţa
precedentă generaţi un solid de extrudare cu comanda Pad, folosind pa-
rametrii din figura 4-13, unde pentru a extinde cutia de dialog în vederea
indicării cele de-a doua limite se va activa butonul More.
P2

P1

Fig. 4-13 – Generare carter

22. La generarea carterului folosiţi argumentele de tip Up to Plane pentru
ambele limite, indicând feţele plane marcate cu punctele P1 şi P2 în figu-
ra 4-13.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 79
23. Cu comanda Sketch generaţi o schiţă nouă folosind ca plan de lucru faţa
plană de la carter indicată în figura 4-14 cu punctul P1

P1

Fig. 4-14 – Schiţă gol carter

24. În această schiţă, cu comanda Circle, creaţi un cerc care este concentric
cu suprafaţa exterioară a carterului. Cu comanda Constraint aplicaţi o
restricţie de 170 mm pentru diametrul cercului.

25. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare şi folosiţi

schiţa anterioară pentru a crea golul de la carter cu comanda Pocket, uti-
lizând parametrii din figura 4-15. La argumentul Limit se va indica faţa
plană a carterului indicată în figura 4-15 cu punctul P1, iar la argumentul
Offset se va introduce valoarea -15 mm.

P1

Fig. 4-15 – Generare gol carter

80 Secţiunea 4.4: REALIZAREA CARTERULUI

26. Pentru a genera alezajul unui cilindru cu diametrul de 86 mm, se va fo-

losi comanda Hole. La prompterul Select a face or a plane, se va indica
faţa plană dinspre chiulasă, indicată cu punctul P1 în figura 4-16.

P1

Fig. 4-16 – Generare alezaj cilindru

27. Pentru a centra alezajul în raport cu cilindrul, se va selecta butonul
Positioning Sketch al cutiei de dialog din comanda Hole, determinând in-
trarea în schiţa care a fost generată automat.
28. Acolo se va restricţiona punctul care este centrul viitoarei găuri astfel în-
cât să fie la intersecţia planelor YZ şi ZX ale sistemului global de coordo-
nate. Pentru aceasta se selectează (cu tasta Ctrl apăsată) punctul şi unul
din plane, şi cu comanda Constraints defined in dialog box se aplică res-
tricţia de tip Coincidence, ca în cutia de dialog din figura 4-17. Manevra
se repetă pentru ambele plane.

Fig. 4-17 Dialog restricţii geometrice

29. Cu comanda Exit Workbench se va reveni în cutia de dialog a comenzii
Hole şi se vor folosi ca parametri valorile din figura 4-16: Modalitatea de
determinare a lungimii Up to last şi diametrul de 86 mm.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 81
30. În arborele de specificaţie selectaţi ultimul feature denumit Hole.1 şi lan-
saţi comanda Rectangular Pattern. Folosiţi parametrii din figura 4-18,
unde la Spacing se va utiliza parametrul DCil, procedând ca la figura 4-6.

Fig. 4-18 - Multiplicare alezaj

31. Cu comanda Plane generaţi un plan ajutător, paralel cu planul YZ, la dis-
tanţa DCil/2, înspre capătul deschis al carterului. Parametrul Offset este
afişat cu valoarea 55 mm, care rezultă după evaluarea relaţiei.

Fig. 4-19 – Plan completare

32. Generaţi o schiţă nouă folosind ca suport planul definit la pasul anterior.
33. Cu comanda Project 3D Elements proiectaţi în planul de schiţă arcul de
cerc şi linia indicate în figura 4-20 cu punctele P1 şi P2.
82 Secţiunea 4.4: REALIZAREA CARTERULUI

P1

P2

Fig. 4-20 - Schiţă completare gol carter

34. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare, şi apoi ge-
neraţi un solid de extrudare cu comanda Pad, având parametrii din figu-
ra 4-21. Pentru a avea acces la ambele limite ce definesc extrudarea fo-
losiţi butonul More al cutiei de dialog.

Fig. 4-21 - Completare gol carter

 Tema 4: BLOCUL MOTOR 83
35. Pentru a crea primul lagăr palier selectaţi planul de la schiţa anterioară şi
în noua schiţă generaţi cu comenzile Arc şi Line cele două componente
din figura 4-22.

P1

Fig. 4-22 - Schiţă lagăr palier

36. Cu comanda Constraint aplicaţi cele două restricţii dimensionale, iar apoi
cu comanda Constraint defined in dialog box restricţionaţi schiţa de mai
sus, aplicând două restricţii de coincidenţă între centrul arcului de cerc şi
axa locală Y, respectiv între centrul arcului de cerc şi segmentul indicat
cu punctul P1 în figura 4-22.
37. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare şi creaţi un
feature de extrudare cu comanda Pad, pe o distanţă de 22 mm, simetric
în raport cu planul de schiţă (câte 11 mm în fiecare direcţie), ca în figura
4-23.

Fig. 4-23 – Generare extrudare lagăr palier

38. Selectaţi în arborele de specificaţie nervura de completare denumită
Pad.3 şi lansaţi comanda Rectangular Pattern pentru a obţine o copie în
reţea rectangulară a ei, cu parametrii din figura 4-24. La argumentul
Instances folosiţi valoarea 5, iar la argumentul Spacing utilizaţi o relaţie
84 Secţiunea 4.4: REALIZAREA CARTERULUI

cu valoarea dată de parametrul DCil, (folosind acelaşi procedeu ca la pa-

şii anteriori).

Fig. 4-24 – Copiere nervură de rigidizare

P1

Fig. 4-25 – Copiere lagăr palier

 Tema 4: BLOCUL MOTOR 85
39. Procedaţi în mod asemănător pentru a copia în reţea lagărul palier defi-
nit în feature-ul Pad.4, cu parametrii din figura 4-25.
40. Cu comanda Hole realizaţi alezajul pentru lagărele paliere. La prompterul
Select a face or a plane indicaţi faţa plană marcată cu punctul P1 în figu-
ra 4-25. Pentru centrarea alezajului intraţi în schiţa aferentă folosind bu-
tonul Positioning sketch din figura 4-26.

P2

P3 P1

Fig. 4-26 – Schiţa poziţionare alezaj palier

41. Acolo restricţionaţi punctul care marchează centrul găurii (indicat cu P1
în figura 4-26) faţă de planul vertical ZX (indicat cu punctul P2) şi respec-
tiv faţă de muchia de jos (indicată cu P3), prin restricţii geometrice de
coincidenţă.

4.5. REALIZAREA NERVURILOR DE RIGIDIZARE

42. Pentru a realiza nervurile de rigidizare selectaţi faţa plană dinspre planul
de separare al chiulasei şi cu comanda Sketch generaţi o schiţă nouă.
43. La extremitatea blocului motor dinspre planele sistemului global de co-
ordonate creaţi cu comenzile Line şi Arc obiectele din figura 4-27. Arcele
de cerc cu diametrul de 24 mm vor fi tangente la cele două linii, iar dis-
tanţa pe verticală de la planul ZX până la centrele arcelor de cerc va fi de
50 mm.
P1

P2

Fig. 4-27 – Schiţa nervură de rigidizare

86 Secţiunea 4.6: REALIZAREA ORIFICIILOR PENTRU PREZOANE

44. Cu comanda Constraint defined in dialog box aplicaţi o restricţie de tan-

genţă între alezajul cilindrului (indicat cu punctul P1) în figura 4-27 şi li-
nia verticală (indicată cu punctul P2) în figura 4-27.
45. Reveniţi în planul de modelare cu comanda Exit Workbench, şi generaţi
din schiţa precedentă cu comanda Pad un feature de extrudare cu pa-
rametrul Type având valoarea Uo to next, ca în figura 4-28.

Fig. 4-28 – Generare nervură rigidizare

46. Cu comanda Rectangular pattern copiaţi într-o reţea rectangulară nervu-
ra anterioară, ca la paşii anteriori, folosind la argumentul Instances va-
loarea 5, şi la argumentul Spacing o relaţie cu valoarea dată de parame-
trul DCil, ca în figura 4-25.

4.6. REALIZAREA ORIFICIILOR PENTRU PREZOANE

47. Pentru a realiza orifciile unde se vor monta prezoanele de prindere a
chiulasei folosiţi comanda Hole, unde la prompterul Select a face or a
plane, se va indica faţa plană dinspre chiulasă.

Fig. 4-29 Parametri gaură prezon

48. În tabulatorul Extension se vor idica parmetrii din figura 4-29, precizând:
tipul găurii ca fiind înfundată (Blind), adâncimea (Depth) de 25 mm, iar
fundul găurii ca fiind în formă de V (V-Bottom), la 120°.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 87
49. Pentru că gaura este filetată, se va folosi şi tabulatorul Thread Definition,
unde se va bifa check box-ul Threaded. Parametrii filetului vor fi: tipul –
Metric cu pas fin (Metric Thin Pitch), Diametrul filetului (Thread
description) – M10x1, adâncimea filetată (Thread depth) – 20 mm, adân-
cimea găurii (Hole Depth) – 25 mm şi sensul filetului spre dreapta (Right
Threaded).
50. Pentru a poziţiona centrul găurii, se va folosi din tabulatorul Extension,
butonul Positioning Sketch. În schiţa generată automat, centrul găurii
(indicat cu punctul P1) va fi restricţionat ca în figura 4-30 astfel: distanţa
pe verticală de la planul global ZX va fi de 50 mm, iar în plan orizontal se
va asigura o restricţie geometrică de coincidenţă cu planul de simetrie al
nervurii de rigidizare indicat cu punctul P2.

P2

P1

Fig. 4-30 – Schiţă de poziţionare centru gaură

51. Selectaţi în arborele de specificaţie ultimul feature, denumit Hole.3, şi
lansaţi comanda Rectangular pattern, pentru a copia într-o reţea rectan-
gulară gaura prezonului de chiulasă.

Fig. 4-31 – parametri reţea copiere gaură prezon

52. La tabulatorul First direction folosiţi parametrii de la ultima copiere în
88 Secţiunea 4.7: CIRCUITUL DE RĂCIRE

acelaşi tip de reţea. La tabulatorul Second Direction indicaţi numărul de

instanţe ca 2, şi spaţierea (Spacing), cu valoarea constantă 100 mm. Da-
că este cazul, schimbaţi cu butonul Reverse direcţia de dezvoltare a reţe-
lei astfel încât aceasta să fie generată pe piesă şi nu în afara ei.

4.7. CIRCUITUL DE RĂCIRE

4.7.1. REALIZAREA CANALELOR DE COMUNICARE A

LICHIDULUI DE RĂCIRE CU CHIULASA
53. Selectaţi faţa plană dinspre chiulasă şi invocaţi comanda Sketch. În acest
plan generaţi cu comanda Arc şi Line schiţa din partea stângă a figurii
4-32.

P1 P5

P2

După Mirror
P3

P4

Fig. 4-32 – Schiţa canale apă

54. Aplicaţi cele două restricţii dimensionale de 98 mm, respectiv 112 mm,
pentru diametrele, (sau eventual razele arcelor de cerc), ca în figura
4-32, referitor la arcele de cerc indicate cu punctele P3 şi P5. Pentru
aceasta invocaţi comanda Constraint, selectaţi un arc de cerc şi faceţi
click în afara entităţilor grafice. Procedaţi la fel pentru celălalt arc.
55. Pentru a centra cele două arce de cerc în raport cu alezajul selectaţi ar-
cul indicat cu punctul P3, şi cu tasta Ctrl apăsată selectaţi cercul indicat
cu punctul P4. După aceasta folosiţi comanda Constraint defined in dia-
log box şi activaţi opţiunea Concentricity. Procedaţi la fel pentru arcul
indicat cu P5 şi cercul indicat cu P4.
56. Pentru restricţia unghiulară de 10° selectaţi planul global YZ, (cu tasta
Ctrl apăsată), selectaţi apoi segmentul liniar indicat cu punctul P1 în figu-
ra 4-32, (în zona de mijloc a acestuia), după care invocaţi comanda
Constraint şi aplicaţi restricţia. Procedaţi la fel şi pentru unghiul de 60°,
selectând cele două linii indicate cu punctele P1 şi P2 în zona de mijloc.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 89
57. Pentru copierea în oglindă a celor create la pasul anterior selectaţi într-o
fereastră primul canal de comunicare (cele două linii şi cele două arce cu
restricţiile lor) şi din schiţă invocaţi comanda Mirror8.

Mirror

Symmetry Rotate Offset

Translate Scale

Fig. 4-33 – Toolbar Transformation

58. La prompterul afişat in colţul stânga jos: Select a line or axis from which
the elements will remain equidistant, selectaţi planul global YZ, după ca-
re se va obţine efectul din dreapta figurii 4-32.
59. Reveniţi în spaţiul de modelare cu comanda Exit Workbench, şi cu co-
manda Pocket generaţi un feature de extrudare cu scoatere de material
folosind ultima schiţă. La argumentul Type folosiţi varianta Up to plane,
iar la argumentul Limit indicaţi faţa plană din partea de jos, indicată în fi-
gura 4-34 cu punctul P1.

P1

Fig. 4-34 – Generare canal comunicare

60. Pentru a completa canalele de comunicare în cealaltă parte a cilindrului,
selectaţi în arborele de specificaţie ultimul Pocket, şi invocaţi comanda
Circular pattern. Pentru finalizarea comenzii folosiţi parametrii din figura
4-35, unde la argumentul Reference element indicaţi faţa alezajului mar-

8
Se află în toolbar-ul Transformation, care în mod normal este afişat colapsat, având afişată ultima din co-
menzile folosite din figura 4-33
90 Secţiunea 4.7: CIRCUITUL DE RĂCIRE

cată cu punctul P1 în figură.

P1

Fig. 4-35 – Copiere în reţea circulară a canalelor de comunicare

61. Pentru a copia şi la ceilalţi cilindri aceste canale de comunicaţie, selectaţi
în arborele de specificaţie ultimul element generat, denumit
CircPattern.1 şi invocaţi comanda Rectangular Pattern la care folosiţi pa-
rametrii din figura 4-36 . Parametrul Spacing va fi determinat ca la reţe-
lele anterioare de parametrul DCil.

Fig. 4-36 - Copiere în reţea rectangulară a canalelor de comunicare

4.7.2. REALIZAREA CĂMĂŞII PENTRU LICHIDUL DE

RĂCIRE
62. Selectaţi în arborele de specificaţie planul ZX, şi lansaţi comanda Skecth.
Pentru a secţiona piesa cu planul de schiţă folosiţi comanda Cut Part by
Sketch Plane. Pentru a anula secţionarea piesei mai apăsaţi încă odată
butonul aceleiaşi comenzi.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 91
63. În schiţa generată creaţi un dreptunghi cu laturile de 100 mm, respectiv
9 mm, pe care-l poziţionaţi cu comanda Constraint ca în figura 4-37, la
distanţele de 10 mm faţă de suprafaţa de separare a chiulasei (indicată
cu punctul P1), şi la 47 mm faţă de planul global YZ (indicat cu punctul
P2) în figura 4-37.

P1

P2

Fig. 4-37 – Schiţă cămaşa apă

64. Reveniţi în spaţiul de modelare cu comanda Exit Workbench, şi lansaţi
comanda Groove. Din schiţa anterioară se va realiza un solid de rotaţie
cu scădere de material, în vederea generării cămăşii lichidului de răcire
a cilindrului. Pentru finalizarea comenzii folosiţi parametrii din figura
4-38, unde la argumentul Axis se va indica alezajul cilindrului, marcat în
figură cu punctul P1.

P1

P2

Fig. 4-38 – Generare cămaşă pentru lichid de răcire

65. Pentru multiplicarea cămăşii lichidului de răcire selectaţi în arborele de
specificaţie ultimul feature generat, şi lansaţi comanda Rectangular Pat-
tern, cu parametrii din figura 4-36 .
92 Secţiunea 4.7: CIRCUITUL DE RĂCIRE

66. În vederea poziţionării ulterioare a elementelor de conexiune pentru ro-

lele de ghidare şi rolele întinzătoare de la cureaua mecanismului de dis-
tribuţie, este necesară realizarea unei feţe plane. Pentru aceasta se va
selecta faţa indicată cu punctul P2 în figura 4-38, şi se va lansa comanda
Sketch. În această nouă schiţă se va genera un dreptunghi cu înălţimea
de 100 mm şi cu laturile verticale restricţionate printr-o restricţie de co-
incidenţă cu muchiile de la marginea carterului. Pentru aceasta selectaţi
una din muchiile verticale, menţineţi tasta Ctrl apăsată, şi selectaţi şi una
din laturile verticale ale dreptunghiului, după care lansaţi comanda
Constraint defined in dialog box, unde bifaţi restricţia de tip Coincidence,
ca în figura 4-39.

Fig. 4-39 – Schiţă ajustare suprafaţă frontală

67. Reveniţi în spaţiul de modelare cu comanda Exit Workbench, şi lansaţi
comanda Pocket, cu parametrii din figura 4-40 . Ca limită folosiţi suprafa-
ţa plană indicată în figura 4-40 cu punctul P1.

P1

Fig. 4-40 – Pocket ajustare suprafaţă frontală

 Tema 4: BLOCUL MOTOR 93

4.8. CIRCUITUL DE UNGERE

4.8.1. GENERAREA SUPORTULUI PENTRU POMPA

DE ULEI
68. În partea anterioară a carterului trebuie prevăzute spaţiile de montare
pentru agregatele antrenate de cureaua de distribuţie: pompa de ulei,
pompa de apă, precum şi pentru poziţionarea rolelor de ghidare şi a ro-
lelor întinzătoare ale curelei de distribuţie, ca în figura 4-41. Rolele pen-
tru cureaua de accesorii se vor monta pe un suport separat, care se va
fixa pe carter.
Curea
distribuţie
Pompă
apă

Rolă
ghidare

Rolă
întinzătoare

Pompă
ulei

Curea
accesorii

Fig. 4-41 – Poziţionare agregate şi role

69. Pompa de ulei este de tip Eaton, ca în figura 4-42 , şi este antrenată cu
cureaua de distribuţie. Ea se montează în alezajul care se va crea astfel
încât să fie cât mai aproape de zona unde vor fi canalele circuitului de
ungere. Poziţionarea axelor de la toate aceste agregate şi role, se va face
exact după alegerea şi calculul curelei de distribuţie, astfel încât pe zone-
le fără role întinzătoare să existe o angrenare corectă între roţile curelei
dinţate şi cureaua de distribuţie.
94 Secţiunea 4.8: CIRCUITUL DE UNGERE

Fig. 4-42 – Pompa de ulei

70. Pentru generarea suportului unde se montează pompa de ulei, se va fo-
losi ca plan de schiţă suprafaţa plană rezultată din ultima operaţie. Pen-
tru aceasta selectaţi suprafaţa indicată în figura 4-40 cu punctul P1, şi
lansaţi comanda Sketch. În acest plan de schiţă generaţi cu comanda
Circle un cerc pe care-l restricţionaţi cu comanda Constraint ca în figura
4-43, cu diametrul de 86 mm şi distanţa de la centru până la planul de
separare cu baia de ulei de 84 mm.

P1
P2

Fig. 4-43 – Schiţă spaţiu pompă ulei

71. Selectaţi centrul cercului indicat cu punctul P1, ţineţi apăsată tasta Ctrl şi
selectaţi muchia circulară indicată punctul P2. Cu comanda Constraint
defined in dialog box aplicaţi o restricţie de coincidenţă astfel încât cen-
trul cercului să fie proiectat pe acea muchie.
72. Reveniţi în spaţiul de modelare cu comanda Exit Workbench, şi din schiţa
anterioară generaţi cu comanda Pad un solid de extrudare cu parametrii
din figura 4-44. Pentru a extinde cutia de dialog unde se poate preciza şi
cea de-a doua distanţă de extrudare, se va folosi butonul More. Cele do-
uă distanţe de extrudare sunt de 24 mm (care este orientată către blocul
motor), respectiv 8 mm (orientată către exterior).
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 95

P1

Fig. 4-44 – Suport pompă ulei

73. Pentru a uşura căutările în arborele de specificaţie se pot redenumi
feature-ile importante, astfel încât de exemplu, în loc de Pad.123 să apa-
ră un nume explicit. Pentru aceasta se va selecta în arborele de specifi-
caţie elementul respectiv, se va face click pe butonul dreapta de mouse,
şi din cutia de dialog a meniului Properties se va alege tabulatorul
Feature Properties. Acolo la atributul Feature Name se poate introduce
în acest caz numele PompaUlei.
74. Pentru a genera găurile de fixare a pompei de ulei se va face o schiţă fo-
losind ca plan de schiţă faţa plană exterioară a suprafeţei de montaj a
pompei. Pentru aceasta selectaţi suprafaţa indicată cu punctul P1 în fi-
gura 4-44, şi lansaţi comanda Sketch Plane.
75. În această schiţă apelaţi comanda Construction Element, astfel încât en-
titatea care se va crea să fie una ajutătoare, care nu va genera suprafeţe
la consumarea într-un feature. Cu comenzile Circle şi Line creaţi ca enti-
tăţi ajutătoare cercul cu diametrul de 74 mm (indicat cu punctul P1 în fi-
gura 4-45), şi linia indicată cu punctul P2 în aceiaşi figură. Cu comanda
Standard Element reveniţi la generarea de entităţi standard, şi creaţi
cercul cu diametrul de 4 mm (indicat cu punctul P3 în figura 4-45).
P3

P2

P4

P5

P1

P6

Fig. 4-45 – Schiţă găuri de fixare pompă

96 Secţiunea 4.8: CIRCUITUL DE UNGERE

76. Cu comanda Constraint defined in dialog box aplicaţi o restricţie de con-

centricitate între cercul ajutător (indicat în figura 4-45 cu punctul P1), şi
muchia circulară indicată cu punctul P5. Pentru aceasta selectaţi cele
două obiecte cu tasta Ctrl apăsată, şi din cutia de dialog invocaţi restric-
ţia de tip Concentricity.
77. Cu comanda Constraint defined in dialog box aplicaţi o restricţie de coin-
cidenţă între capătul liniei indicat cu punctul P6 şi centrul cercului ajută-
tor, cu diametrul de 74 mm. Pentru aceasta selectaţi cele două puncte, şi
aplicaţi o restricţie de tip Coincidence.
78. Cu comanda Constraint defined in dialog box aplicaţi câte o restricţie de
coincidenţă între centrul cercului mic, cu diamnetrul de 4 mm şi linia aju-
tătoare, respectiv între centrul cercului mic şi conturul cercului cu dia-
metrul de 74 mm. Pentru aceasta selectaţi fiecare pereche în parte şi
aplicaţi restricţia de tip Coincidence.
79. Cu comanda Constraint aplicaţi restricţiile dimensionale indicate, unde
unghiul de 30° este între axa locală verticală (indicată în figură cu punc-
tul P4 şi linia indicată cu punctul P2). Pentru aceasta selectaţi cele două
elemente menţinând tasta Ctrl apăsată, invocaţi comanda, şi aplicaţi res-
tricţia.
80. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare, şi creaţi un
gol de tip Pocket pe baza schiţei anterioare, având la argumentul Type
valoarea Dimension, şi la argumentul Depth valoarea 7 mm. Acest gol va
servi ulterior la aplicarea unui filet M5 pentru a construi una din găurile
pe care se va monta pompa de ulei.

Fig. 4-46 – Parametri filet M5

81. Cu comanda Thread/Tap, generaţi un filet interior pe suprafaţa golului
de mai sus, folosind parametrii din figura 4-46. La argumentul Lateral
Face selectaţi faţa cilindrică interioară a golului, iar la argumentul Limit
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 97
Face selectaţi faţa plană perpendiculară pe axa găurii, de unde începe fi-
letul.
82. Pentru a copia într-o reţea circulară gaura anterioară, selectaţi în arbore-
le de specificaţie cu tasta Ctrl apăsată, golul generat cu comanda Pocket,
şi filetul generat cu comanda Thread. Invocaţi apoi comanda Circular
Pattern, unde la argumentul Reference element selectaţi faţa cilindrică
indicată cu punctul P1 în figura 4-47.

P1

Fig. 4-47 – Copiere în reţea circulară a găurii de fixare

4.8.2. GENERAREA ELEMENTELOR PENTRU FILTRUL

DE ULEI
83. Cu comanda Plane generaţi un plan paralel cu planul ZX, la distanţa de
100 mm, ca în figura 4-48. Acesta va servi ca limită pentru suprafaţa pla-
nă de montare a filtrului de ulei. Pentru aceasta selectaţi în arborele de
specificaţie planul ZX, invocaţi comanda Plane. Dacă este cazul orientaţi
direcţia de generare cu opţiunea Reverse Direction, astfel încât planul să
fie generat spre exteriorul blocului motor.

Fig. 4-48 – Plan filtru ulei

98 Secţiunea 4.8: CIRCUITUL DE UNGERE

84. Selectaţi în arborele de specificaţie acest ultim plan generat, şi invocaţi

comanda Sketch pentru a crea o nouă schiţă. Aceasta va servi ulterior
pentru a genera suportul pentru montarea filtrului de ulei. În această
schiţă creaţi cu comanda Circle un cerc cu diametrul de 76 mm, al cărui
centru este poziţionat la distanţele de 122 mm faţă de muchia indicată
în figura 4-49 cu punctul P1, respectiv 50 mm faţă de muchia indicată în
figură cu punctul P2. Pentru aceasta folosiţi comanda Constraint selec-
tând punctul de la centrul cercului şi muchiile (cu tasta Ctrl apăsată), iar
pentru diametrul de 76 mm la comanda Constraint selectaţi pe circumfe-
rinţa cercului, şi plasaţi restricţia.
P1

P2

Fig. 4-49 – Schiţa suport filtru ulei

85. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare, şi cu co-
manda Pad generaţi suportul pentru filtrul de ulei, cu parametrii din fi-
gura 4-50. Dacă estre cazul inversaţi direcţia de extrudare către blocul
motor, folosind butonul Reverse Direction.

P1

Fig. 4-50 – Suport filtru ulei

 Tema 4: BLOCUL MOTOR 99
86. Pentru a realiza cavitatea unde refulează pompa de ulei, şi din care se
alimentează filtrul, se va face o schiţă folosind ca plan de schiţă suprafa-
ţa indicată cu punctul P1 în figura 4-50. În această schiţă generaţi cu co-
manda Circle două cercuri concentrice, care vor avea diametrele de 60
mm şi respectiv 24 mm, ca în figura 4-51.

P1

P2
P3

Fig. 4-51 – Schiţă cavitate refulare pompă

87. Cu comanda Constraint aplicaţi cele două restricţii pentru diametre, se-
lectând prima dată cercul cu punctul P1 din figura 4-51, după care apli-
caţi restricţia de 24 mm, şi ulterior din altă comandă cercul cu punctul
P2, la care aplicaţi restricţia de 60 mm.
88. Pentru a asigura concentricitatea celor două cercuri cu muchia circulară
indicată cu punctul P3, selectaţi prima dată punctele P1 şi P3 menţinând
tasta Ctrl apăsată, şi din cutia de dialog a comenzii Constraint in dialog
box aplicaţi restricţia de tip Concentricity. Procedaţi la fel pentru puncte-
le P2 şi P3.
89. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare, şi generaţi
cavitatea de refulare cu comanda Pocket, folosind la argumentul Type
valoarea Dimension şi la argumentul Depth valoarea 10 mm, ca în figura
4-52.
100 Secţiunea 4.8: CIRCUITUL DE UNGERE

P1

Fig. 4-52 – Generare cavitate refulare

90. Pentru a genera cavitatea de montare a pompei de ulei folosiţi comanda
Sketch indicând suprafaţa plană marcată în figura 4-52 cu punctul P1 ca
plan de schiţă. Cu comanda Circle generaţi cercul din figura 4-53.

P1

Fig. 4-53 – Schiţă alezaj pompă ulei

91. Cu comenzile Constraint şi Constraint in dialog box aplicaţi restricţia di-
mensională de 64 mm şi respectiv o restricţie de concentricitate faţă de
muchia indicată cu punctul P1 în figura 4-53.
92. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare, şi generaţi
cavitatea de montare a pompei cu comanda Pocket, folosind la argu-
mentul Type valoarea Dimension şi la argumentul Depth valoarea 20
mm, ca în figura 4-54.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 101

P1

P3 P2

Fig. 4-54 – Alezaj montare pompă ulei

4.8.3. GENERAREA RAMPEI DE UNGERE

93. Cu comanda Point creaţi un punct care este situat în centrul muchiei cir-
culare indicate cu punctul P1 în figura 4-54, ca în figura 4-55.

Fig. 4-55 – Parametri definire punct

94. Cu comanda Line creaţi o linie ajutătoare, folosind parametrii din figura
4-56. La argumentul Surface selectaţi suprafaţa indicată în figura 4-54 cu
punctul P2.

Fig. 4-56 – Parametri definire linie

102 Secţiunea 4.8: CIRCUITUL DE UNGERE

95. Cu comanda Plane generaţi un plan ajutător, cu parametrii din figura

4-57. La argumentul Reference indicaţi suprafaţa notată în figura 4-54 cu
punctul P3, iar la argumentul Point selectaţi punctul definit anterior.

Fig. 4-57 - Parametri definire plan

96. Cu comanda Sketch creaţi o schiţă în planul definit mai sus, unde cu co-
manda Circle generaţi un cerc.

P2

P1

Fig. 4-58 – Schiţă rampă ungere

97. Cu comanda Constraint aplicaţi o restricţie dimensională de 18 mm pen-
tru diametrul cercului. Selectaţi muchia indicată în figura 4-58 cu punctul
P1, şi cu tasta Ctrl apăsată selectaţi punctul ce reprezintă centrul cercului
creat anterior. Cu comanda Constraint aplicaţi o restricţie dimensională
de 20 mm, ca în figura 4-58.
98. Aplicaţi o restricţie de coincidenţă între centrul cercului şi linia ajutătoa-
re indicată cu punctul P2 în figura 4-58. Pentru aceasta selectaţi cele do-
uă entităţi cu tasta Ctrl apăsată, şi din cutia de dialog a comenzii
Constraint in dialog box aplicaţi restricţia Coincidence.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 103
99. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în planul de schiţă, şi generaţi un
feature de extrudare cu comanda Pad, folosind parametrii din figura
4-59. La argumentul Length de la parametrul First limit folosiţi valoarea
345 mm, iar la argumentul Limit de la parametrul Second limit indicaţi
faţa plană marcată cu punctul P1 în figura 4-59.

P4

P2
P5

P1 P3

Fig. 4-59 – Generare rampă ungere

100. Pentru a realiza alezajul unde va intra ştuţul filetat pe care se înşurubea-
ză filtrul de ulei, se va face o schiţă pe faţa plană indicată cu punctul P2
în figura 4-59. Acolo generaţi cu comanda Circle un cerc cu diametrul de
14 mm, concentric cu muchia circulară indicată cu punctul P3.
101. Reveniţi în spaţiul de modelare, şi din schiţa anterioară generaţi cu co-
manda Pocket un orificiu având la argumentul Type valoarea Dimension,
şi la argumentul Depth valoarea 20 mm.
104 Secţiunea 4.8: CIRCUITUL DE UNGERE

4.8.4. GENERAREA CANALULUI DE REFULARE A

POMPEI DE ULEI
102. Cu comanda Point creaţi un punct care este situat în centrul muchiei cir-
culare indicate cu punctul P4 în figura 4-59, ca în figura 4-60.

Fig. 4-60 – Parametri definire punct

103. Cu comanda Line creaţi o linie ajutătoare, cu parametrii din figura 4-61.
La argumentul Surface indicaţi suprafaţa marcată cu P5 în figura 4-59.

Fig. 4-61 – Parametri definire linie

104. Cu comanda Plane generaţi un plan ajutător, cu parametrii din figura
4-62. La argumentul Point indicaţi ultima entitate de tip punct definită,
iar la argumentul Line selectaţi entitatea de tip linie definită în figura
4-56, ca axă la filtrul de ulei.

Fig. 4-62 - Parametri definire plan

 Tema 4: BLOCUL MOTOR 105
105. Cu comanda Sketch creaţi o schiţă nouă folosind ultimul plan generat,
care are orientarea conform secţiunii din figura 4-63.

Fig. 4-63 – Planul de definire al canalului de refulare al pompei de ulei

106. Cu comanda Oriented Rectangle creaţi un dreptunghi cu laturile de 80
mm şi 8 mm, ca în figura 4-64. Cu comanda Construction Element creaţi
o linie definită de punctele P1 şi P2, situate la capătul celor două entităţi
de tip linie generate anterior, după care reveniţi la modul Standard Ele-
ment.

P1

P3

P2

Fig. 4-64 – Schiţa traseu refulare pompă ulei

107. Cu comanda Constraint in dialog box aplicaţi restricţii de tip Coincidence
între capetele liniei ajutătoare şi capetele entităţilor Line marcate cu ce-
le două puncte P1 şi P2.
108. Cu comanda Constraint aplicaţi restricţiile dimensionale de 80 mm şi 8
mm pentru laturile dreptunghiului, şi cele de 27 mm şi 7 mm, care pozi-
ţionează dreptunghiul.
109. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare, şi din schiţa
106 Secţiunea 4.8: CIRCUITUL DE UNGERE

anterioară creaţi un feature de rotaţie folosind comanda Shaft, cu para-

metrii din figura 4-65. La argumentul Axis indicaţi linia marcată cu punc-
tul P3 în figura 4-64.

P1

Fig. 4-65 – Generare canal refulare pompă ulei

4.8.5. GENERAREA CANALELOR DE UNGERE A

FUSURILOR PALIERE
110.Cu comanda Plane creaţi un plan ajutător paralel cu faţa indicată cu
punctul P1 în figura 4-65, la distanţa de 6 mm spre interiorul blocului
motor, ca în figura 4-66.

Fig. 4-66 – Generare plan schiţă canal ungere

111. În acest plan creaţi un dreptunghi cu comanda Oriented Rectangle, a că-
rui latură mare, este definită de punctele P1 şi P2 în figura 4-67. Aceste
puncte sunt legate prin restricţii de coincidenţă cu capătul liniei care es-
te axa de simetrie a filtrului de ulei, respectiv cu faţa plană indicată cu P3
şi axa locală verticală indicată cu P4. Latura mică are lungimea de 2 mm.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 107

P4

P1

P3
P2

Fig. 4-67 – Schiţă canal ungere paliere

112. Reveniţi în planul de schiţă, şi cu comanda Groove generaţi canalul de
ungere, folosind ca axă de rotaţie segmentul P1 - P2 din figura 4-67.
113. Pentru a copia canalul de ungere selectaţi în arborele de specificaţie
acest ultim element, şi lansaţi comanda Rectangular Pattern, cu parame-
trii din figura 4-68. La argumentul Reference Element selectaţi în arbore-
le de specificaţie planul XY.

Fig. 4-68 – Copiere canal ungere

108 Secţiunea 4.8: CIRCUITUL DE UNGERE

4.8.6. GENERAREA CANALULUI DE ADMISIE A

POMPEI DE ULEI
114. Generaţi o schiţă în planul feţei indicată cu punctul P1 în figura 4-65.
Acolo creaţi cu comanda Circle un cerc, restricţionat ca în figura 4-69, cu
diametrul de 18 mm.
115. Distanţa de 89 mm este de la centrul cercului până la axa locală vertica-
lă, iar cea de 10 mm este de la centrul cercului până la faţa plană dinspre
baia de ulei. Pentru a le aplica folosiţi comanda Constraint.

Fig. 4-69 – Schiţă canal admisie pompă ulei

116. Reveniţi în spaţiul de modelare cu comanda Exit Workbench şi generaţi o
extrudare cu comanda Pad, având parametrii din figura 4-70. La argu-
mentele Limit indicaţi cele două feţe plane paralele marcate cu punctele
P1 şi P2.

P2

P1

Fig. 4-70 – Generare canal admisie

117. Pentru a genera bosajul sorbului pompei de ulei creaţi o schiţă pe faţă
plană dinspre baia de ulei, unde faceţi un cerc cu diametrul de 20 mm, la
care aplicaţi restricţiile din figura 4-71. Cele două restricţii de 92 mm şi
330 mm sunt raportate la axele locale V şi H.
 Tema 4: BLOCUL MOTOR 109

Fig. 4-71 – Schiţă bosaj sorb

118. Reveniţi în spaţiul de modelare cu comanda Exit Workbench şi generaţi
din schiţa anterioară o extrudare cu comanda Pad, având la argumentul
Type valoarea Distance, iar la argumentul Length valoarea 40 mm.

Bosaj sorb
pompă ulei

Fig. 4-72 – Bosaj sorb pompă ulei

119. Cu comenzile Groove şi Pocket creaţi alezajele pentru: canalul rampei de
ulei, canalul sorbului de ulei, canalul de refulare şi cel de admisie al
pompei de ulei.
110 Secţiunea 4.9: FINALIZAREA BLOCULUI MOTOR

4.9. FINALIZAREA BLOCULUI MOTOR

120. Pentru a finaliza partea frontală a blocului motor generaţi: suprafaţa de
montaj a capacului distribuţiei, locaşul pentru pompa de apă, canalul de
al pompei de apă, locaşul simeringului, ca în figura 4-73.

Locaş
pompă apă

Canal retur
suprafaţa pompă apă
montaj capac
distribuţie

Locaş simering

Fig. 4-73 – Finalizare parte frontală

121. Pentru a finaliza partea posterioară dinspre volantă generaţi: carcasa
ambreiajului, locaşul simeringului, locaşul demarorului, canalele de retur
ale uleiului din chiulasă, ca în figura 4-74.
canal retur ulei
din chiulasă

canal retur ulei

din chiulasă

Carcasă
ambreiaj

locaş Locaş simering

demaror

Fig. 4-74 - Finalizare parte posterioară

 Tema 4: BLOCUL MOTOR 111
122. Pentru a finaliza părţile laterale generaţi: suprafeţele de montaj pentru
suportul de accesorii, alezajul jojei ulei, alezajul senzorului de presiune
de ulei, suprafaţa montaj a băii ulei, ca în figura 4-75.

alezaj senzor
presiune ulei

alezaj jojă
ulei

suprafeţe montaj
suport accesorii

suprafaţa montaj
baie ulei

Fig. 4-75 – Finalizare parte laterală

123. Suportul de accesorii din figura 4-76 se poate definitiva numai în ansam-
blul care conţine: alternatorul, pompa de servodirecţie, compresorul de
aer condiţionat, rolele de ghidare şi de întindere, cureaua de antrenare a
accesoriilor.
pompa de
1 servodirecţie
2 alternatorul
3

cureaua de
accesorii

Suport
accesorii

compresorul
Fulie arbore
cotit
AC

Fig. 4-76 – Suport accesorii

112 Secţiunea 4.9: FINALIZAREA BLOCULUI MOTOR

124. Punctele marcate cu 1, 2, 3, 4 reprezintă punctele de fixare a suportului

pe blocul motor.
125. Salvaţi şi închideţi fişierul pentru a-l utiliza la tema de asamblare a moto-
rului.