Toleran\e ]i control dimensional

4. M{SUR{RI CU COMPARATORUL CU CADRAN

CONSIDERA|II TEORETICE
Aparatele de m[surat cu amplificare mecanic[ sunt aparate de
m[surat lungimi, care pun @n eviden\[ abateri ale m[rimii m[surate, spre
deosebire de ]ubler ]i micrometru care lucreaz[ dup[ metoda cu citirea
direct[ a m[rimii m[surate.
La aceste aparate, deplasarea tijei palpatoare, datorit[ abaterii
dimensiunii piesei care se verific[, este amplificat[ ]i transmis[ acului
indicator, pe cale mecanic[, cu angrenaje sau cu angrenaje ]i p`rghii.
#n afara m[sur[rilor de lungimi propriu-zise, comparatoarele cu
cadran circular se utilizeaz[ la determinarea abaterilor de la forma
geometric[, de la pozi\ia reciproc[ a suprafe\elor, la determinarea
deforma\iilor, la verific[rile geometrice ale ma]inilor-unelte ]i intr[ @n
componen\a unui num[r mare de dispozitive pentru control.
M[surarea const[ @n urm[toarele:
- se pune aparatul la zero cu ajutorul unei piese etalon (cal[ sau
bloc de cale plan-paralele) care are dimensiunea egal[ cu dimensiunea
nominal[ a pieslor de m[surat, apoi se scoate piesa etalon ]i se
introduc pe r`nd piesele de m[surat, citind la aparat abaterile (pozitive
sau negative) fa\[ de dimensiunea nominal[. Aceste abateri se adun[
algebric la dimensiunea nominal[ ]i se ob\ine dimensiunea efectiv[ a
fiec[rei piese m[surate.
Raportul de amplificare R este dat de rela\ia:
R = deplasarea acului indicator/deplasarea tijei palpatoare =
= m[rimea diviziunii/valoarea diviziunii.
Valoarea diviziunii la comparatoarele mecanice poate fi de 0,01
mm...0,001 (sau 0,002)mm.
Comparatoarele cu cadran sunt aparate mecanice @n form[ de
ceasornic, prev[zute cu tij[ palpatoare, av`nd un v`rf palpator a c[rei
deplasare este indicat[ pe un cadran circular gradat.
Comparatoarele cu cadran, la care valoarea diviziunii este de 0,01
mm, se clasific[:
a) dup[ cursa de m[surare, care poate fi de 0-1 mm; 0-2 mm; 0-3
mm; 0-5 mm; 0-10 mm.
b) dup[ clasa de fabrica\ie: comparatoare de clasa 1,
comparatoare de clasa 2,
comparatoare de clasa 3.

-24-
Toleran\e ]i control dimensional

c) dup[ num[rul de diviziuni al cadranului, gradat @n sutimi de

milimetru, @n comparatoare cu 50 ]i respectiv 100 diviziuni.
d) dup[ num[rul acelor indicatoare:
- comparatoare cu ac indicator pentru sutimi
- comparatoare cu dou[ ace indicatoare, dintre care unul pentru
sutimi de milimetru, iar altul pentru num[rul de ture.
f) dup[ format: comparatoare cu format normal;
comparatoare cu format mic.

APARATURA UTILIZAT{
P[r\ile componente ale unui comparator cu precizia de 0,01 mm ]i
cursa de m[surare de 0-10 mm se observ[ @n figura 4.1. Astfel:

Fig.4.1. Elemente componente ale comparatorului.

1 - carcasa comparatorului;
2 - rama mobil[ cu geam;
3 - cadranul cu scara gradat[, @n sutimi de milimetru;
4 - cadranul cu scara gradat[ @n ture complete;
5 - acul indicator al turelor complete;
6 - acul indicator al sutimilor de milimetru;
7 - bra\ul de fixare;
8 - tija de palpare;
9 - v`rful de m[surare;
10 - butonul pentru ridicarea tijei de palpare;
11 - indici de toleran\[;

-25-
Toleran\e ]i control dimensional

12 - buton pentru blocarea ramei mobile (la modelele mai noi

lipse]te).
Schema de principiu ]i func\ionare a comparatorului cu cadran
este reprezentat[ @n
figura 4.2.
Tija palpatoare 1,
prev[zut[ cu cremalier[,
angreneaz[ cu pinionul
z1=16 din\i. Roata
din\at[ z2= 100 din\i,
este montat[ concentric
]i solidar cu pinionul z1.
Roata din\at[ z2
angreneaz[ cu pinionul
z3= 10 din\i, pe axul
c[reia este fixat acul
indicator 2, av`nd o
lungime de 25 mm.
Fig.4.2. Schema de principiu a unui comparator
cu precizia de 0,01 mm.
Acesta se rote]te pe scara gradat[ 3. Roata din\at[ z4= 100 din\i, cu
resortul spiral plan 4, asigur[ contactul pe flancurile de acela]i sens ale
angrenajului, indiferent de sensul de rotire (pentru evitarea jocurilor
dintre flancurile din\ilor). Resortul 5 asigur[ for\a de m[surare.
Comparatorul cu cadran se folose]te @ntotdeauna montat pe un
suport corespunz[tor. La efectuarea m[sur[torilor se va avea grij[ ca
suprafe\ele de m[surat s[ fie cur[\ate, tija palpatoare s[ se mi]te lin,
uniform ]i f[r[ joc, iar temperatura @n timpul m[sur[torilor s[ fie cuprins[
@ntre 15-25 0C.

Punerea la zero a aparatului a aparatului se face astfel:

- se coboar[ aparatul p`n[ ce tija palpatoare atinge piesa, l[s`nd
ca acul mare s[ parcurg[ 2-3 rota\ii;
- se deblocheaz[ ]urubul 12 ]i se rote]te rama comparatorului
p`n[ ce diviziunea zero a cadranului marginal coincide cu indica\ia
acului mare;
- se fixeaz[ indicii de toleran\[ 11 la limitele c`mpului de toleran\[.

M[surarea se face astfel:

- se pune aparatul la zero;
- se ridic[ palpatorul cu ajutorul butonului 10, se scot calele plan-
paralele ]i se introduce piesa de m[surat;

-26-
Toleran\e ]i control dimensional

- se las[ u]or palpatorul p`n[ atinge piesa ]i se cite]te indica\ia

acului mare, respectiv turele
la acul mic; citirea f[cut[ I II III IV V 1
reprezint[ abaterea (cu 2
semnul plus sau minus) fa\[
de dimensiunea nominal[; 3
- abaterea citit[ se 4
adun[ algebric la
dimensiunea nominal[ ]i se
ob\ine astfel dimensiunea
efectiv[ a piesei de m[surat. Fig.4.3. Schema de m[surare la o
pies[ tip arbore.
MERSUL LUCR{RII
Dup[ schema de m[surare din figura 4.3., se va m[sura diametrul
unei piese cilindrice @n sec\iunea I, dup[ direc\ia 1; se deplaseaz[ axial
piesa ]i se m[soar[ diametrele @n sec\iunile II, III, IV ]i V dup[ direc\ia 1;
se rote]te piesa @n jurul axei sale ]i se fac citirile dup[ diametrelor dup[
direc\iile 2,3 ]i 4, pentru cele cinci sec\iuni I, II, III, IV ]i V. Valorile citirilor
se trec @n tabelul 4.1.

REZULTATELE M{SUR{RILOR
Tabel 4.1.
Rezultatele m[sur[rilor cu comparatorul cu cadran.
Datele Rezultatele m[sur[rii Felul Observa\ii
prescrise abaterii de ]i
Parametrii Sec\iunea de Direc\ia de la forma concluzii
de controlat m[surare m[surare geometric[
1

2
I
3

2
II
3

-27-
Toleran\e ]i control dimensional

Datele Rezultatele m[sur[rii Felul Observa\ii

prescrise abaterii de ]i
Parametrii Sec\iunea de Direc\ia de la forma concluzii
de controlat m[surare m[surare geometric[
1

2
III
3

2
IV
3

V 2

Consider`nd forma ideal[ a piesei ca fiind cea din figura 4.3, se va

trasa forma real[ a arborelui m[surat at`t @n sec\iune logitudinal[,
determin`nd astfel abaterea de la cilindricitate c`t ]i @n sec\iune
transversal[, determin`nd abaterea de la circularitate.
Determinarea abaterilor de la cilindricitate ]i circularitate se va
realiza pe h`rtie milimetric[.
Se vor trage concluzii cu privire la @ncadrarea diametrului @n
toleran\a prescris[ (indicat[) ]i cu privire la abaterile de la forma
geometric[ @n sec\iune longitudinal[ ]i transversal[.

-28-
Toleran\e ]i control dimensional

5. M{SUR{RI CU COMPARATORUL DE INTERIOR

CONSIDERA|II TEORETICE
Comparatorul de interior este un dispozitiv de control @n care
partea principal[ o constituie un comparator obi]nuit cu cadran circular,
av`nd valoarea diviziunii 0,01 mm sau 0,02 mm.

APARATURA UTILIZAT{
P[r\ile componente ale unui astfel de aparat cu palpator mobil se
pot vedea @n figura 5.1.

Fig.5.1. Comparatorul de interior - schema de principiu.

Este compus din v`rful fix 1, p`rghia 2 de transmitere a mi]c[rii,

v`rful sau palpatorul mobil 3, corpul 4, tija intermediar[ 5, \eava 6, arcul
7, m`nerul termoizolant 8, piuli\a 9 ce str`nge sau sl[be]te o buc][
extensibil[, nefigurat[ pe desen, care fixeaz[ @n corpul aparatului,
comparatorul 10. Arcul 11 asigur[ for\a de m[surare a aparatului, iar un
sistem de dou[ bra\e formeaz[ puntea de centrare. Bra\ele respective
sunt presate pe suprafa\a alezajului de dou[ arcuri, prin intermediul unei
piese intermediare care culiseaz[ pe un sistem de ghidaje.
Pentru un contact mai bun cu pere\ii alezajului ce se m[soar[,
suprafe\ele de m[surare ale palpatorului mobil 3 ]i a palpatorului
schimbabil 1 sunt sferice.
Atunci c`nd palpatorul mobil 3 se introduce @n alezajul de
m[surat, p`rghia 2 se rote]te @n sens trigonometric @n jurul articula\iei
sale, iar arcul 7 deplaseaz[ @n jos (st`nga) tija 5, acul comparatorului 10

-29-
Toleran\e ]i control dimensional

se va roti ]i el @n sens trigonometric, ca urmare a deplas[rii @n jos a tijei

sale.
#n func\ie de diametrele alezajelor care se m[soar[, construc\ia
comparatoarelor de interior este diferit[. Astfel pentru alezaje cu
diametrul cuprins @ntre 4 ]i 20 mm, exist[ truse cu 12, respectiv 11
palpatoare tip buc][ spintecat[
extensibil[, @n cap[tul fiec[reia
fiind marcat diametrul alezajului
(4;4,5;...;9;9,5;10;11;...;20).
O astfel de buc][ pentru
alezaje de 18 mm este
prezentat[ @n figura 5.2.
La apropierea celor dou[
jum[t[\i ale buc]ei, ca urmare
a v`rfului conic, tija
intermediar[ 5 este @mpins[ @n
sus (dreapta pe figur[). Acul
indicator al comparatorului se
va roti @n sensul acelor de
ceasornic. Fig. 5.2. Palpator tip buc][ spintecat[.
Buc]a palpatoare are o por\iune filetat[ cu ajutorul c[reia se
monteaz[ @n \eava aparatului.

Preg[tirea aparatului @n vederea m[sur[rii.

#n func\ie de m[rimea
diametrului de m[surare, se
monteaz[ @n corpul aparatului
v`rful fix adecvat 1 din figura 5.1.
(trusa comparatorului cuprinde o
garnitur[ de v`rfuri fixe, care d[
posibilitatea utiliz[rii aparatului la
o gam[ de dimensiuni).
Se formeaz[ un bloc de
maxim patru cale, cum se vede @n
figura 5.3. de dimensiune egal[ cu
dimensiunea nominal[ a piesei
verificate ]i se introduce @ntr-un
suport 3. La extremitatea blocului
de cale se fixeaz[ dou[ v`rfuri
speciale 2 ]i 7.
Fig. 5.3. Dispozitiv de reglare la zero
pentru comparatorul de interior.

-30-
Toleran\e ]i control dimensional

Se str`nge @n aceast[ pozi\ie piuli\a striat[ 5, str`ng`ndu-se @n

final, blocul de cale ]i cele dou[ v`rfuri cu ajutorul ]urubului de fixare 6.
Se introduce comparatorul de interior @ntre cele dou[ v`rfuri 2 ]i 7
ale suportului 3, se rote]te comparatorul @ntr-un plan perpendicular pe
planul v`rfurilor ]i @n jurul axei sale p`n[ se ob\ine o dimensiune minim[
ca @n figura 5.3.
Se regleaz[ comparatorul la zero ]i se limiteaz[ c`mpul de
toleran\[. #n vederea regl[rii la zero, cadranul aparatului se poate roti
p`n[ se aduce reperul zero @n dreptul acului indicator. Reglarea la zero
se poate face ]i cu ajutorul unui micrometru de exterior.
Limitarea c`mpului de toleran\[ se realizeaz[ cu ajutorul a doi
indici reglabili monta\i pe cadranul aparatului.

MERSUL LUCR{RII
|in`nd comparatorul de m`nerul termoizolant 8, figura 5.1., se
introduce alezajul de verificat, astfel @nc`t v`rful fix 1 ]i palpatorul mobil
3 s[ se g[seasc[ pe diametrul alezajului, iar dispozitivul de centrare
(bra\ele) s[ se a]eze pe circumferin\[.
Se rote]te u]or comparatorul @n planul v`rfurilor, astfel @nc`t s[ se
ob\in[ o distan\[ minim[ ]i @n jurul punctului de contact al v`rfului fix 1,
cu piesa de verificat, p`n[ se ob\ine un maxim.
Indica\ia aparatului reprezint[ abaterea fa\[ de cota de reglare,
deoarece abaterile dimensionale
preluate de palpatorul mobil 3
sunt transmise prin intermediul
p`rghiei 2 a tijei 5 la comparatorul
cu cadran 10.
Abaterile efective sunt
determinate @n mai multe sec\iuni dup[
mai multe direc\ii.
M[sur[rile se vor face dup[
patru direc\ii pentru fiecare direc\ie @n
5 sec\iuni, ca @n figura 5.4.
#n figura 5.4. direc\iile s-au notat
cu cifre arabe, iar sec\iunile cu cifre
romane.
Rezultatele m[sur[rilor se vor
trece @ntr-un tabel de forma celui de
mai jos.
Fig. 5.4. Schema de m[surare la
o pies[ de tip alezaj.

-31-
Toleran\e ]i control dimensional

REZULTATELE M{SUR{RILOR
Dac[ dimensiunea interioar[ a alezajului este mai mare de Ф50
mm, se va utiliza comparatorul de interior montat @n dispozitivul din
figura 5.1. #n tabelul 5.1 se vor trece rezultatele ob\inute @n urma
m[sur[rii alezajului, dup[ schema de m[surare ar[tat[ @n figura 5.4.
Tabel 5.1.
Rezultatele m[sur[rilor cu comparatorul de interior.
Datele Rezultatele m[sur[rii Felul Observa\ii
prescrise abaterii de ]i
Parametrii Sec\iunea de Direc\ia de la forma concluzii
de controlat m[surare m[surare geometric[
1
2
I
3
4
1
2
II
3
4
1
2
III
3
4
1
2
IV
3
4
1
2
V
3
4

-32-
Toleran\e ]i control dimensional

Consider`nd forma ideal[ a piesei ca fiind cea din figura 5.4, se va

trasa forma real[ a alezajului m[surat at`t @n sec\iune logitudinal[,
determin`nd astfel abaterea de la cilindricitate c`t ]i @n sec\iune
transversal[, determin`nd abaterea de la circularitate.
Determinarea abaterilor de la cilindricitate ]i circularitate se va
realiza pe h`rtie milimetric[.
Se vor trage concluzii cu privire la @ncadrarea diametrului @n
toleran\a prescris[ (indicat[) ]i cu privire la abaterile de la forma
geometric[ @n sec\iune longitudinal[ ]i transversal[.
Pentru dimensiuni ale alezajelor mai mici de Ф20 mm, respectiv
alezaje cu diametrul cuprins @ntre 4 ]i 20 mm, se va utiliza comparatorul
montat @n dispozitivul av`nd palapator cu buc][ spintecat[, prezentat @n
figura 5.2.
Rezultatele ob\inute @n urma m[sur[rilor se vor trece @n tabelul 5.2.
Tabel 5.2.
Rezultatele m[sur[rilor cu comparatorul de interior montat @n
dispozitivul cu palpator cu buc][ spintecat[
Nr. Direc\ia de m[surare
m[s. a diametrului Media m[sur[rii
1 2
1
2
3
4
5
6
7

-33-
Toleran\e ]i control dimensional

6.M{SUR{RI CU COMPARATORUL DE AD~NCIME

CONSIDERA|II TEORETICE
Comparatorul de ad`ncime se folose]te la m[surarea ad`ncimii
g[urilor @nfundate ]i a
diferitelor praguri prin
metoda compar[rii (relativ[).
Comparatorul de ad`ncime
(figura 6.1.) se compune
dintr-un comparator cu
cadran 1 montat @ntr-o
travers[ 2 a c[rei suprafa\[
inferioar[ constituie o
suprafa\[ de m[surare.
Aparatul are zece tije
de ad`ncime 3 cu ajutorul
c[rora se realizeaz[
domeniul de m[surare 0 -
100 mm.
Precizia de m[surare
este de 0,01 mm.
Fig. 6.1. Comparatorul de ad`ncime;
elemente componente.

APARATURA UTILIZAT{
Pentru realizarea lucr[rii se utilizeaz[ comparatorul de ad`ncime
tip S.C. Mecanica Fin[ S.A. Bucure]ti, o trus[ de cale plan-paralele ]i o
plac[ de trasaj.
#n func\ie de m[rimea ad`ncimii ce urmeaz[ a se m[sura, se
alege tija corespunz[toare ]i se monteaz[ la aparat prin @mpingere.
Dup[ aceast[ opera\ie se face reglarea aparatului cu ajutorul
pl[cii de trasaj 6 ]i a dou[ blocuri de cale plan-paralele 5, cu
dimensiunea egal[ cu limita inferioar[ a domeniului de m[surare al
aparatului (figura 6.2.).
Se aduce @n contact suprafa\a de m[surare a tijei cu suprafa\a
pl[cii de trasaj, se de]urubeaz[ piuli\a striat[ 4, se regleaz[
comparatorul la zero ]i se fixeaz[ prin str`ngerea piuli\ei 4. Dac[ este
nevoie se rote]te cadranul indicator pentru o reglare la zero mai precis[.

-34-
Toleran\e ]i control dimensional

MERSUL LUCR{RII
Dup[ reglare se
poate @ncepe m[surarea
astfel: se a]eaz[ talpa
aparatului pe suprafa\a
piesei ]i se aduce @n contact
suprafa\a de m[surare a
tijei cu suprafa\a pragului
c[ruia urmeaz[ s[ i se
m[soare ad`ncimea. Se
cite]te la aparat abaterea
fa\[ de limita inferioar[ a
domeniului de m[surare al
aparatului.
Fig. 6.2. Schema de reglare a
comparatorului cu cadran.

REZULTATELE M{SUR{RII
Rezultatele m[sur[rilor se trec @n tabelul 6.1.
Tabel 6.1.
Rezultatele m[sur[rilor ob\inute cu comparatorul de ad`ncime.
Nr. Direc\ia de a]ezare
m[s. a traversei Media m[sur[rii
1 2
1
2
3
4
5
6
7
Concluzii: Se compar[ valorile efective ale ad`ncimilor m[surate
cu cele prescrise. Piesa este bun[ (@n ceea ce prive]te elementele
m[surate), dac[ valorile ob\inute @n urma m[sur[rii se @nscriu @n limitele
prescrise.

-35-
Toleran\e ]i control dimensional

14.CONTROLUL COAXIALIT{|II }I A B{T{II FRONTALE

CONSIDERA|II TEORETICE
Abaterea de la coaxialitate sau necoaxialitatea este distan\a
maxim[ dintre axa suprafe\ei adiacente considerate ]i axa dat[ ca baz[
de referin\[, m[surat[ @n limitele lungimii de referin\[. Se noteaz[ cu
simbolul APc.
Drept cazuri particulare ale necoaxialit[\ii se amintesc:
excentricitatea sau dezaxarea, necoaxialitatea unghiular[ (fr`ngerea),
necoaxialitatea @ncruci]at[. Abaterea de la concentricitate
(neconcentricitatea) este cazul particular al necoaxialit[\ii, c`nd
lungimea de referin\[ este egal[ cu zero.
#n lucrare se va determina excentricitatea la piese cu suprafe\e
cilindrice exterioare, m[sur`nd b[taia radial[.
#ntre excentricitate ]i b[taia radial[ exist[ rela\ia ABr = 2e.
B[taia radial[ ABr se define]te ca fiind diferen\a dintre distan\a
maxim[ ]i distan\a minim[ de la suprafa\a efectiv[ la axa de rota\ie,
m[surat[ @n limitele lungimii de referin\[.
#nainte de a efectua m[surarea b[t[ii radiale, dac[ piesa
respectiv[ face parte dintr-o ma]in[, aceasta trebuie s[ se roteasc[ un
anumit timp, p`n[ la stabilirea regimului de ungere ]i a temperaturii, @n
condi\ii c`t mai apropiate de cele normale de func\ionare.

MERSUL LUCR{RII
#n cazul suprafe\elor exterioare (piese cilindrice), comparatorul cu

a. b.
Fig.14.1. B[taia radial[: a- schema de m[surare a b[t[ii radiale la o
pies[ de tip arbore; b- piesa de tip arbore supus m[sur[rilor.

-59-
Toleran\e ]i control dimensional

cadran va fi astfel fixat, @ntr-un suport corespunz[tor, @nc`t palpatorul

s[u s[ ating[ suprafa\a de revolu\ie supus[ verific[rii, perpendicular pe
generatoarea suprafe\ei, iar citirile la aparat Amax ]i Amin se vor face @n
timpul a cel pu\in dou[ rota\ii lente ale piesei.
Se va determina necoaxialitatea suprafe\ei d2 fa\[ de axa
centrelor (axa de simetrie a suprafe\elor cu diametrul d1), figura14.1.,
precum ]i al suprafe\elor d2, d3, d4, d5, fa\[ de axa comun[ a
suprafe\elor d1 ]i d6.
Dup[ cum se observ[, piesa se prinde @ntre v`rfuri @ntr-un aparat
special, a c[rui schem[ de principiu este prezentat[ @n figura14.2.

Fig.14.2. Dispozitiv de prindere @ntre v`rfuri.

Pe batiul 1 se afl[ monta\i 2 supor\i, unul fix notat cu 2 ]i altul
altul mobil 3. Fiecare suport se centreaz[ @n canalul T al batiului printr-o
pan[ 7 ]i se blocheaz[ @n pozi\ia necesar[ cu ajutorul piuli\ei 5. #ntre
v`rfurile 4 ]i 8 se prinde piesa de verificat. V`rful 4 este fix, iar v`rful 8
se poate retrage manual de la maneta; @n pozi\ia retras[, v`rful 8
comprim[ un arc, care atunci c`nd este l[sat liber @mpinge @n fa\[ v`rful
respectiv. #n cel de-al doilea canal @n form[ de T al batiului 1 poate
culisa suportul comparatorului cu care este dotat aparatul.
Tot @n cadrul lucr[rii se va
determina ABr la universalul
strungului existent @n laborator, @n cel
pu\in 4 puncte de pe circumferin\a
acestuia.
#n cazul controlului suprafe\elor
cilindrice interioare (exemplu piesa
din figura14.3.), trebuie s[ existe o
p`rghie cotit[ care, cu un cap[t s[ fie
@n contact cu suprafa\a de contact iar
cu cel[lalt cap[t @n contact cu
palpatorul comparatorului. Fig.14.3.Schema de m[surare a
b[t[ii radiale la o pies[,de tip alezaj.

-60-
Toleran\e ]i control dimensional

Un astfel de dispozitiv este prezentat @n figura 14.4. #n vederea

controlului, piesa 10 este a]ezat[ pe prisma 11. P`rghia 8, sprijinit[
pe suprafa\a cilindric[ interioar[ prin intermediul palpatorului 9, @n
sec\iunea dorit[, se poate roti @n jurul articula\iei 7. B[taia alezajului
interior fa\[ de suprafa\a cilindric[ exterioar[ se transmite
comparatorului 5, atunci c`nd piesa este rotit[ manual. Arcul 6 asigur[
contactul @ntre palpatorul 9 ]i suprafa\a de controlat. Bra\ul suport 4 ce
sus\ine sistemul de palpare se poate deplasa pe coloana 3 ]i se
blocheaz[ cu ]urubul 2. Toate elementele dispozitivului sunt fixate pe
batiul 1.

Fig.14.4. Dispozitiv pentru m[surarea b[t[ii radiale la

suprafe\e interioare.

REZULTATELE M{SUR{RILOR
Rezultatele m[sur[rilor abaterii de la coaxialitate pentru suprafețe
exterioare se trec @n tabelul 14.1. #n prima coloan[ se indic[ num[rul
suprafe\ei controlate; @n coloana a doua sec\iunea @n care se face citirea
abaterilor (sec\iunile situate la cap[tul lungimii de referin\[); @n coloanele
a treia ]i a patra se trec valorile maxim[ respectiv minim[ ale indica\iilor
comparatorului @n fiecare sec\iune, determinate @n timpul a cel pu\in
dou[ rota\ii lente ale piesei; @n coloana a cincea valoarea b[t[ii radiale
calculat[ cu rela\ia: ABr = Amax - Amin; @n ultima coloan[ excentricitatea e
= ABr/2.
La determinarea abaterii de la coaxialitate pentru suprafețele
interioare ale arborelui din figura 14.3 se procedează astfel:
 Se prinde piesa între vărfurile dispozitivului din figura 14.4.
 În timpul unei rotații complete, executată manual, se determină
abaterea de la coaxialitate pentru fiecare suprafață a piesei;
 Valorile obținute se trec în tabelul 14.2.

-61-
Toleran\e ]i control dimensional

B[taia frontal[ ABf este diferen\a dintre distan\a maxim[ ]i

distan\a minim[ de la suprafa\a frontal[ efectiv[ ]i un plan perpendicular
pe axa de rota\ie de referin\[ sau la un diametru dat.
M[sur[rile se execut[ cu comparatorul prins @n suport, ca @n
figura14.5., la un diametru d3, citind indica\iile Amax ]i minime Amin pe
parcursul unei rota\ii lente a piesei.
Piesa e montat[ @ntre v`rfurile dispozitivului prezentat
@n figura 14.2.

B[taia frontal[ se calculeaz[

cu rela\ia:

ABf = Amax - Amin .

Rezultatele m[sur[rilor se
trec @n tabelul 14.3.
Se schi\eaz[ ]i se coteaz[
piesele m[surate indic`ndu-se
lungimea, respectiv diametrul de
referin\[. Fig.14.5. Schema de m[surare
a b[t[ii frontale.

REZULTATELE MĂSURĂRILOR
Tabel 14.1.
Rezultatele m[sur[rilor abaterii de la coaxialitatepentru
suprafețe exterioare
Nr.crt. Sec\iunea B[taia radial[ Necoaxialitatea
Amax Amin ABr APc
1 I
II
2 I
II
3 I
II
4 I
4 II
5 I
5 II

-62-
Toleran\e ]i control dimensional

Tabel 14.2.
Rezultatele m[sur[rilor abaterii de la coaxialitatepentru
suprafețe interioare
Nr.crt. Sec\iunea B[taia radial[ Necoaxialitatea
Amax Amin ABr APc
1 I
II
2 I
II
3 I
II
4 I
4 II
5 I
5 II

Tabel 14.3
Rezultatele m[sur[rilor pentru b[taia frontal[
B[taia frontal[
Nr.crt. A A ABf
max min

1
2
3

-63-
Toleran\e ]i control dimensional

18.CONTROLUL RUGOZIT{|II SUPRAFE|ELOR

CONSIDERA|II TEORETICE
Rugozitatea unei suprafe\e reprezint[ ansamblul neregularit[\ilor
mici, rezultate @n urma procedeului de fabrica\ie utilizat ]i/sau
determinate de al\i factori, @n
limitele lungimii de baz[.
#n vederea evalu[rii
cantitative a rugozit[\ii, a
fost adoptat[ metoda
profilului, figura 18.1.
Conform SR ISO
4287-2001 sunt prezentate
no\iunile care definesc
starea geometric[ a
suprafe\ei. Fig.18.1. Curba profilului rugozit[\ii dup[ metoda profilului
Lungimea de baz[ (lp) este lungimea @n direc\ie orizontal[ utilizat[
pentru separarea neregularit[\ilor care caracterizeaz[ profilul evaluat,
figura 4.46.
Lungimea de evaluare (ln) reprezint[ lungimea utilizat[ pentru
stabilirea profilului ]i poate cuprinde una sau mai multe lungimi de baz[,
figura 4.46.
Linia medie a profilului este linia care are forma profilului nominal
]i care, @n limitele lungimii de baz[, @mparte profilul efectiv astfel @nc`t
suma p[tratelor ordonatelor profilului @n raport cu aceast[ linie s[ fie
minim[, ISO 11562-1996, figura
18.1.
Element al profilului este,
conform SR ISO 4287-2001, o
proeminen\[ ]i un gol consecutive,
figura 18.2.
Valoarea ordonatei Z(x)
reprezint[ o @n[l\ime a profilului
evaluat @ntr-o pozi\ie oarecare. Fig.18.2. Element al profilului.
#n[l\imea unei proeminen\e a profilului Zp reprezint[ distan\a
dintre axa orizontal[ X ]i punctul cel mai @nalt al proeminen\ei
profilului, figura 18.2.
Ad`ncimea unui gol al profilului Zv, SR ISO 4287-2001,
reprezint[ distan\a dintre axa orizontal[ X ]i punctul cel mai de jos al
golului profilului, figura 18.2.

-89-
Toleran\e ]i control dimensional

#n[l\imea unui element al profilului Zt reprezint[ suma @n[l\imii

proeminen\ei ]i a ad`ncimii golului unui element al profilului.
L[\ime a unui element al profilului Xs, este lungimea segmentului
de pe axa orizontal[ x care este intersectat[ de elementul profilului.
Conform SR ISO 4287-2001, @n cadrul metodei profilului, care
este cea mai r[sp`ndit[ @n industrie, s-au adoptat mai mul\i parametri
pentru m[surarea rugozit[\ii, care vor fi prezenta\i @n continuare.
Rz este @n[l\imea maxim[ a profilului ]i se define]te ca sum[ a
celei mai mari dintre proeminen\ele profilului, Zpmax, ]i a celei mai mari
dintre ad`ncimile golurilor profilului , Zvmax, @n limitele lungimii de baz[,
figura 18.3.
Rz = Zp max + Zv max
unde: zpmax reprezint[ @n[l\imea maxim[ a proeminen\ei profilului ]i
reprezint[ distan\a dintre punctul
cel mai de sus al profilului ]i linia
medie, @n limitele lungimii de
baz[ lp, figura 5.32.;
zvmax e ad`ncimea maxim[ a
golului profilului reprezint[
distan\a dintre punctul cel mai de
jos al profilului ]i linia medie, @n
limitele lungimii de baz[, figura
18.3.
Fig.18.3. Parametrul Rz- schema de calcul.
Rt este @n[l\imea total[ a profilului ]i reprezint[ suma dintre cea
mai mare @n[l\ime a proeminen\ei profilului, Zp, ]i a celei mai mari
ad`ncimi a golurilor profilului, Zv, @n limitele lungimii de evaluare, ln.
Deoarece @n[l\imea total[ a profilului se defineşte pe lungimea de
evaluare ]i nu pe lungimea de baz[, pentru orice profil, trebuie
@ntotdeauna respectat[ rela\ia:
Rt  Rz .
Ra se define]te ca fiind
abaterea media aritmetic[ a
profilului evaluat ]i reprezint[
media aritmetic[ a valorilor
absolute ale abaterilor profilului,
@n limitele lungimii de baz[ lp,
figura 18.4. 1 l
Ra   Z ( x) dx
lp 0
l = lp
Fig.18.4. Parametrul Ra - schema de calcul

-90-
Toleran\e ]i control dimensional

sau aproximativ:
1 n
Ra   Izi I
n i 1
@n care:
n - num[rul total al ordonatelor;
zi - o ordonat[ de un rang oarecare.

MOSTRE ETALON DE RUGOZITATE

Metoda de evaluare calitativ[ a rugozit[\ii, prin comparare cu

mostre etalon de rugozitate, este o metod[ rapid[, de atelier ]i
const[ @n stabilirea coresponden\ei dintre o mostr[ de rugozitate ]i
piesa cercetat[.
Mostra etalon de rugozitate este o por\iune dintr-o
suprafa\[ plan[ sau cilindric[, pe care este indicat[ o anumit[
rugozitate.

APARATURA UTILIZAT{
Mostre de rugozitate, lup[.
Mostrele de rugozitate existente @n dotarea laboratorului sunt din
o\el ]i se p[streaz[ @n truse alc[tuite din etaloane realizate prin acela]i
procedeu (strunjire, frezare, rectificare, etc.) sau grup`nd dou[ procedee
prin care se ob\ine o rugozitate apropiat[.

MICROSCOPUL COMPARATOR STEREOSCOPIC

Schema de principiu a microscopului stereoscopic este

prezentat[ @n figura 18.4., @n care s-a notat cu: D - calea direct[; C -
calea de comparare; 1(D),1(C) - obiective stereoscopice; 2 - lentil[
de c`mp; 3 - oglind[ paralel[ @n pozi\ia 3a, 3b; 4,5 - oglinzi, 6 - inversor,
7 - prism[, 8 - ocular; 9 - mas[; 10 - oglind[; 11 - disc rabatabil;
12 - sursa de lumin[; 12(D),12(C) - surs[ de lumin[; 13,14 - prisme;
15, 18 - sisteme optice intermediare; 33,34 - oglinzi de reflexie;
35 - masa; 36,37- oglinzi.

Schema func\ional[
Microscopul stereomicroscopic MSC-200X are dou[ drumuri
optice identice, c`te unul pentru fiecare ochi.
1(D) ]i 1(C) sunt obiectivele stereoscopice ale microscopului
pentru calea direct[, respectiv de comparare.
Calea optic[ direct[ (D) con\ine o lentil[ de c`mp (2), o
oglind[ rabatabil[ @n pozi\ia 3a ]i 3b, prin ac\iunea butonului 32,

-91-
Toleran\e ]i control dimensional

oglinzile 4 ]i 5, inversorul 6, prisma 7 pentru deschiderea interpupelar[

]i ocularul 18.

Fig.18.4. Microscopul stereoscopic - schema de principiu

Obiectul, a]ezat pe masa cu transla\ie 9, poate fi luminat fie prin

reflexie, cu lumina pornind de la masa 12(D) prin oglinzile 33 ]i 34,
fie prin transmisii cu lumina pornind de la masa 12 prin oglinda 10,
care este ac\ionat[ de discul rabatabil 11 pentru ca iluminarea
s[ fie convenabil[.
Ac\ion`nd asupra oglinzii 33 din cap[tul l[mpii, iluminarea
prin reflexie se poate face oblic sau cu raze pu\in @nclinate prin
oglinda 34.
Pentru observarea @n tot c`mpul pe cale direct[, se ac\ioneaz[
asupra butonului 32, care @ndep[rteaz[ oglinda 3.
Prin a]ezarea oglinzii @n pozi\ia 36, se poate observa pe calea de
comparare, notat[ cu C.
Pe traseul c[ii optice de comparare (C) se afl[ sistemele optice
intermediare 16 ]i 15, prismele 14 ]i 13 ]i respectiv obiectivul 1C.
Etalonul se a]eaz[ pe masa 35.

-92-
Toleran\e ]i control dimensional

Iluminarea se face de la sursa de lumin[ 12C, spre oglinda 33,

lumina fiind reflectat[ de oglinzile 36 ]i 37.
Cu ajutorul acestui microscop, se studiaz[ obiectele prin:
- vizare stereoscopic[;
- vizare stereoscopic[ ]i comparare cu etalon fizic;
- vizare stereoscopic[ ]i fotografiere pe diapozitiv;
- vizare stereoscopic[ ]i comparare cu fotografie etalon.
Domeniile de utilizare ale acestui aparat sunt: chimie, metalurgie,
construc\ii de ma]ini (tratamente, prelucr[ri mecanice).

MERSUL LUCR{RII
Aprecierea rugozit[\ii suprafe\elor prin comparare cu mostre de
rugozitate se face prin examinare cu ochiul liber, cu lupa ]i cu un
microscop comparator stereoscopic.
Suprafa\a cercetat[ se cur[\[ cu benzin[ ]i se usuc[.
Este obligatorie protejarea mostrelor de rugozitate de
agen\i chimici sau mecanici (transpira\ia m`inii, lichide de r[cire,
loviri, etc.).

REZULTATELE M{SUR{RILOR
Se schi\eaz[ piesele a c[ror rugozitate se determin[ prin metoda
compar[rii, utiliz`nd mostre de rugozitate. Aprecierea rugozit[\ii se face
at`t prin examinare cu ochiul liber sau cu lupa, c`t ]i la microscopul
comparator stereoscopic. Valorile rugozit[\ii astfel determinate se trec,
conform standardelor @n vigoare, pe desenul piesei.

-93-
Toleran\e ]i control dimensional

RUGOZIMETRUL SJ 201 P

Rugozimetrul SJ 201 P – prezentare generală

Rugozimetrul SJ 201 P este prevăzut cu un palpator care se deplasează
pe suprafaţa de măsurat şi ale cărui deplasări pe verticală sunt
prelucrate pentru determinarea unor parametri de rugozitate precum:
Ra, Rz, Rq, Ry, Rp, Rt, R3z, Rk, Rpk, Rvk, Pc, S, Sm, în conformitate
cu standardele JIS’82, JIS’94, JIS’01, DIN, ISO şi ANSI.

Fig. 18.5. Elemente componente ale Fig. 18.6. Conectorii

rugozimetrului SJ201 rugozimetrului SJ201
Pe lâng[ palpatorul 1, aparatul se mai compune din unitatea de
deplasare 2 şi unitatea de afişare 3.
În configura\ie standard, rugozimetrul SJ 201 P este livrat cu
geantă, mostr[ de rugozitate, suport pentru calibrare, alimentator şi un
cablu de leg[tur[ între unitatea de afişare şi cea de deplasare, dup[
cum se observ[ în figura 18.4.
Rezultatele măsurătorilor pot fi citite de pe ecranul unităţii de
afişare, dar această unitate este prev[zut[ şi cu o serie de conectori
(figura 18.5) pentru legarea unor periferice opţionale, care asigură
memorarea, imprimarea şi prelucrarea statistică a datelor (conectorul
SPC), sau pentru legarea la un calculator a rugozimetrului (conectorul
RS-232C).

-94-
Toleran\e ]i control dimensional

Fig.18.7. Asamblarea componentelor rugozimetrului SJ201

Accesorii speciale pentru măsurători

Rugozimetrul SJ201 este prev[zut cu o serie de accesorii
opţionale care asigură pozi\ia corect[ a palpatorului ]i a unit[\ii de
deplasare în raport cu piesa. Când se folosesc aceste accesorii unitatea
de deplasare este detaşată de cea de afişare, legătura dintre cele două
fiind realizat[ prin intermediul cablului de conectare. Exist[ accesorii
pentru piese mai mici decât unitatea de deplasare a palpatorului (figura
18.8), pentru suprafe\e plane (figura 18.9), cilindrice exterioare (figura
18.10), cilindrice interioare (figura 18.11), pentru m[sur[tori pe suprafe\e
verticale (figura 18.12) şi supor\i speciali (figurile 18.13 şi 18.14).

Fig.18.8. Accesorii pentru Fig.18.9. Accesorii pentru

piese mici piese plane

Fig.18.10. Accesorii pentru Fig.18.11. Accesorii pentru

piese cilindrice exterioare piese cilindrice interioare

-95-
Toleran\e ]i control dimensional

Fig.18.12. Accesorii pentru Fig.18.13. Suporți speciali

suprafețe plane

Fig.18.14. Suporți speciali

Pozi\ia corect[ a palpatorului în raport

cu piesa este ar[tată în figura 18.15 (partea
central[).

Unitatea de afişare
Această unitate conţine un ecran cu
cristale lichide LCD şi două grupe de taste,
una pentru operaţii primare format[ din 3
taste şi alta pentru pentru setarea aparatului
care con\ine un num[r de 7 taste acoperite
Fig.18.15. Pozi\ia corect[ cu un capac retractabil.
a palpatorului Denumirile tastelor şi zonele de afişare
pe ecran sunt prezentate în figura 18.16:

-96-
Toleran\e ]i control dimensional

A – abrevierea modului (numai

pentru setări) ;
B – lungimea de baz[;
C – numărul lungimilor de
baz[ pe care se măsoară profilul;
D – indicator de baterie cu
voltaj sc[zut;
E - indicator de deplasare;
F – parametrul de rugozitate;
G – valoarea calculat[
(m[surat[);
H – unitatea de măsură.

Fig.18.16. Unitatea de afi]are

Întreţinerea, verificarea funcţionării normale şi calibrarea

aparatului
În perioada în care nu este utilizat, aparatul se va p[stra în
geanta cu care este livrat, de preferin\[ cu comutatorul pentru baterie în
poziţia ON ]i cu palpatorul retras în interiorul unit[\ii de deplasare.
Periodic, palpatorul se va cur[\a cu o bucat[ de pânz[ curat[.
Aparatul fiind prev[zut cu baterii, reîncărcarea acestora se va
executa atunci când indicatorul de voltaj sc[zut clipeşte (figura 18.17)
sau dup[ o folosire îndelungat[ a aparatului. Bateriile nu se vor înc[rca
dac[ sunt consumate mai puţin de 50% sau dac[ comutatorul „Battery
suitch” este pe pozi\ia OFF. Pentru începerea reînc[rc[rii, dacă
comutatorul „Battery suitch” nu este în pozi\ia ON se trece pe această
pozi\ie ]i se conecteaz[ alimentatorul la rugozimetru, ca în figura 18.18.
Dac[ @n momentul conect[rii alimentatorului unitatea de afişare este în
modul „auto-sleep”, pentru a începe înc[rcarea bateriilor mai trebuie
ap[sat[ ]i tasta „POWER/DATA.

Fig.18.17. Indicatorul de voltaj Fig.18.18. Conectarea

al rugozimetrului alimentatorului

-97-
Toleran\e ]i control dimensional

Înc[rcarea complet[ a bateriei poate dura până la 18 ore pentru o

baterie complet descărcată, iar terminarea înc[rc[rii este semnalat[ prin
stingerea indicatorului de voltaj sc[zut.
Pentru retragerea palpatorului în interiorul unit[\ii de deplasare se
ţine apăsată tasta
[START/STOP] şi se
acţionează tasta
[POWER/DATA], rugozimetrul
trebuind să fie în „auto-sleep”
(ecran stins), stare care se
asigură prin acţionarea tastei
[REMOTE←] (figura 18.19).
Trecerea palpatorului în poziţia
de măsurare se face acţionând Fig.18.19. Retragerea palpatorului
tasta [START/STOP].

Calibrarea aparatului
Calibrarea se face în scopul asigurării preciziei m[sur[torilor ]i
trebuie s[ se execute ori de câte ori palpatorul este demontat ]i apoi
montat în unitatea de deplasare. Pentru calibrare, rugozimetrul ]i mostra
se a]eaz[ pe suportul de calibrare ca în figura 18.20, cu palpatorul în
pozi\ie corect[ în raport cu mostra (figura 18.15).
Tabel 18.1. Condi\iile de calibrare
Condi\iile de Valori
calibrare implicite
Parameter Ra
Parity Even
Stop bit 1
Xparameter Xon/Xoff

Fig.18.20. Calibrarea aparatului

Pentru mostra de rugozitate cu care a fost livrat aparatul,
condiţiile de calibrare sunt prezentate în tabelul anterior.
Procedura de calibrare presupune acţionarea în ordine a
următoarelor taste:
- [CAL/STD/RANGE], pe ecran se afişază CAL şi valoarea de
calibrare (Ra a mostrei);
- dacă valoarea lui Ra trebuie modificată se acţionează tastele cu
săgeţi [CUTOFF↑],[↓] sau [REMOTE←] şi apoi se fixează valoarea
stabilită cu tasta [n/ENT] (această etapă se poate sări dacă
valoarea parametrului Ra coincide cu cea mostrei de rugozitate);

-98-
Toleran\e ]i control dimensional

- [START/STOP] şi după ce pe ecran este afişată noua valoare a

parametrului Ra , pentru a încheia calibrarea se apasă tasta
[n/ENT],
- [MODE/ESC] pentru a ieşi din modul calibrare

Verificarea func\ion[rii normale a aparatului

Aparatul lucreaz[ în condi\ii normale dacă, dup[ calibrarea cu
mostra de rugozitate, dispersia parametrului Ra este de pân[ la
±0,05µm. Verificarea se face prin m[sur[tori repetate, f[r[ a modifica
pozi\ia mostrei sau a rugozimetrului pe suportul de calibrare.

Efectuarea măsurătorilor cu rugozimetrul cuplat la calculator

Acest mod de lucru permite comanda rugozimetrului de la
calculator, salvarea rezultatelor m[sur[torilor într-un fişier şi întocmirea
unui document care s[ certifice rezultatele ob\inute.
Conectarea rugozimetrului la calculator presupune
următoarele acţiuni:
- legarea rugozimetrului la interfaţa RS 232C a calculatorului prin
intermediul cablului de comunicaţie (figura 18.21.a).
- setarea portului calculatorului la care s-a legat cablul (de preferinţă
COM1) conform tabelului 1
- setarea ratei de schimb (figura 18.21.b) acţionând în ordine
următoarele taste:
- [MODE/ESC] de mai multe ori până când se ajunge la modul
SPD
- [CUTOFF↑] sau [↓] până când este afişată valoarea dorită a
ratei de schimb (9600 sau 19200 bps);
- [n/ENT] pentru a încheia setarea.
- aducerea rugozimetrului în modul RMT acţionând tastele
[REMOTE←] +[POWER/DATA] (figura 18.21.c).
Tabel 18.2.
9600
Baud rate sau
19200
Data bits 8
Parity Even
Stop bit 1
a. b. c. Xparameter Xon/Xoff
Fig.18.21. Etape ale conectării aparatului la
calculator
Realizarea unui certificat de măsurători presupune
parcurgerea urm[toarelor etape:

-99-
Toleran\e ]i control dimensional

- se deschide programul „201 Certificate”;

- se selecteaz[ limba f[când clik pe butonul „Bilingual” şi se alege
de exemplu English, după care se confirm[ selec\ia cu OK şi se
revine în program (figura 18.22);
- se face click pe butonul „Measure” care deschide programul
Surftest SJ 201 Serial Communication Ver 3.20 (figura 18.23);

Fig.18.22. Ecranul de afi]aj al calculatorului la realizarea unui

certificat de m[sur[tori
- în acest program se merge mai în cadrul notat RS 232C şi se
selectează în fereastr[ portul la care s-a cuplat cablul de la
rugozimetru (COM1) ]i apoi se face clic pe butonul de conectare
(sub acest buton este afişat[ valoarea ratei de schimb care trebuie
să fie aceea]i pentru rugozimetru ]i interfa\[);
- se merge apoi in celelalte cadre ]i se selecteaz[ standardul,
profilul, filtrul etc;
- se face clik pe iconul pentru a începe o nou[ m[surare
(procesul putând s[ fie întrerupt dacă se ac\ionează cu iconul
);
- după încheierea m[sur[rii sunt afi]a\i parametrii de rugozitate şi
se revine în programul „201 Certificate” acţionând iconul ;

-100-
Toleran\e ]i control dimensional

Fig.18.23. Afișajul ecranului pentru programul Surftest SJ 201

- se salveaz[ fi]ierul cu alt nume, de exemplu „201 Certificate1”;

- se face click pe butonul „Make Certificate” ]i se deschide
fereastra „Certificate making” in care se selecteaz[ „yes”;
- noul certificat se salveaz[ sau se scoate direct la imprimant[.

MERSUL LUCR{RII
Se determină valorile rugozit[\ilor suprafe\elor pieselor cu
rugozimetrul SJ201.

REZULTATELE M{SUR{RILOR se trec în tabelul 18.3.

Tabel 18.3. Valorile rugozit[\ilor pieselor determinate
Nr. Rugozitatea Nr. Rugozitatea Nr. Rugozitatea
crt. Ra m crt. Ra m crt. Ra m
1 4 7
2 5 8
3 6 9

-101-