PREPARAȚIA PENTRU COROANA METALICĂ.

  
STAGIU PRACTIC ANUL III 
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ȘI OCLUZOLOGIE 
Prepararea dintelui pentru coroana de acoperire totală metalică 

CM este cea mai comună proteză unidentară realizată pe dinții laterali, molari și premolari. Acest tip 
de proteză este de asemenea  frecvent utilizată ca element de agregare pe dintele/dinții stâlpi 
distali/molari în PPF clasice.  

CM poate fi realizată din aliaje nobile, nenobile sau de titan, cu grosime totală sau dirijată. Se preferă 
ultima variantă în care pereții laterali ai coroanei au grosime uniformă de cca. 30 microni, contactul 
cu preparația se realizează ocluzal și la colet pe o înălțime de 2mm. Spațiul restant este ocupat de 
cimentul de fixare care diminuă transmiterea variațiilor termice, fapt important mai ales la dinții vitali. 
Ablația coroanelor cu grosime dirijată este mai ușoară comparativ cu cele realizate cu grosime totală, 
se consumă mai puțin aliaj, dar necesită preparații suficient de voluminoase pentru a oferi retenție și 
stabilitate. Varianta realizării CM cu grosime totală presupune contactul intim cu preparația , ablația 
este dificilă și se consumă mult material.  

Prepararea dintelui (Șlefuirea reducțională) 

Scop: obținerea unui bont dentar neretentiv, de formă conică(cu diametrul mare la colet) care să 
permită aplicarea unei coroane de acoperire ce va reproduce morfologia și funcțiile coroanei 
naturale ale dintelui, fără să provoace suferințe țesuturilor din vecinătate (Ioniță) 

Etapele preparării:  

 Fața ocluzală 
 Fețele vestibulară și linguală 
 Separația proximală și fețețele proximale 
 Limita cervicală  
 Finisarea  
 Controlul  

INSTRUMENTAR PENTRU COROANA METALICĂ 

1 
 
 PREPARAȚIA PENTRU COROANA METALICĂ.  
STAGIU PRACTIC ANUL III 
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ȘI OCLUZOLOGIE 
1.  Prepararea ocluzală, ca primă etapă oferă următoarele 
avantaje operatorului: 

 Vizualizarea lungimii bontului și orientarea preparării 
fețelor axiale conform cu principiile biomecanice 
 Acces vizual mai facil asupra zonei de colet dentar 
 Acces mai ușor pe fețele axiale 
 Prepararea fețelor axiale mai scurte mai puțin 
traumatizantă pentru pulpa dentară 

Criterii și reguli: 

 Obținerea unui spațiu ocluzal (clearance ocluzal) de 
1,5mm‐2mm. Cantitatea de substanță dură dentară care se 
  îndepărtează trebuie să fie de minim 1mm la nivelul cuspizilor de 
ghidaj și de minim 1,5mm la nivelul cuspizilor de sprijin și șanțul 
 REDUCERE OCLUZALĂ  meziodistal. Pentru  o reducere controlată sunt descrise mai multe 
ANATOFORMĂ/PLATĂ 
tehnici: 
o Cu șanțuri de ghidaj, de adâncime ușor inferioară 
dimensiunii dorite(0,8 dacă ne dorim o reducere finală de 1mm). 
Se recomandă 3‐4 șanțuri realizate pe versantele cuspidiene și 
șanțul MD. Se recomandă extinderea șanțurilor pe versantele 
externe cuspidiene, mai ales la nivelul cuspizilor de sprijin. Se pot 
realiza cu instrumentul indicat pentru preparare care se înfundă 
parțial în dinteîn zonele indicate sau instrumente speciale 
calibrate care prezintă stopper pentru a realiza marcaje exacte. 
După trasarea ghidajelor se reduce substanța dură dintre șanțuri, 
urmîrin obținerra unei suprafețe netede uniforme. 
  o Cu treaptă ocluzală, realizată pe cuspizii adiacenți. 
Tehnica presupune reducerea unui cuspid care creează o treaptă 
POZIȚIA FREZEI. REDUCEREA CU 
TREAPTĂ OCLUZALĂ 
față de cuspidul adiacent orientând reducerea acestuia. Apoi ½ 
preparată oferă o treaptă orientativă pentru cealaltă ½  
nepreparată. Ex.cuspidul MV apoi DV apoi ½ linguală în același 
mod.  
o Progresivă,din aproape în aproape, cu control 
periodic al cantității de țesut îndepărtată, nu este recomandată 
începătorilor. 
 Reducerea anatoformă urmărește respectarea morfologiei 
ocluzale în mare cu eliminarea șanțurilor , foselor și crestelor 
existente în morfologia primară a dintelui.  
.   
 Instrumentul recomandat: piatră diamantată de turbină/ 
TEHNICA CU GHIDAJE  turație mare, cilindrică sau cilindroconică, rotunjită la vârf, 
granulație standard, Ø 0,8‐1,2 ‐1,5mm  
 Contactul instrumentului cu suprafața dentară trebuie să 
fie moderat, fără presiune exagerată în continuă mișcare, ca o 

2 
 
PREPARAȚIA PENTRU COROANA METALICĂ.  
STAGIU PRACTIC ANUL III 
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ȘI OCLUZOLOGIE 
manoperă de pensulare.  
 Direcția instrumentului este tangențială la suprafața de 
contact.  
 Se evită zona crestelor marginale . 
 Sprijinul corect în timpul lucrului oferă o poziționare corectă 
a instrumentului, deplasarea continuă pe suprafața dintelui și 
evită lezarea dintelui vecin  
 La dinții vitali se respectă regimul termic de preparare (vezi 
curs). 
 Controlul reducerii ocluzale se poate face  
o pe modelul didactic cu cheia de silicon 
o vizual, cu hârtie de articulație, ceară roz de grosime 
cca 2mm.    
o Cu coroana provizorie, măsurând grosimea ocluzală,  REDUCEREA VESTIBULARĂ ȘI LINGUALĂ 
sau coroana este prea subțire/perforată. 
BIZOTAREA VERSANTELOR EXTERNE 
 

2. Prepararea fețelor vestibulară și linguală.  

 Se poate utiliza tehnica cu ghidaje, în treaptă sau progresivă.  
 Instrumentul recomandat: piatră diamantată conică (3 
grade) cu vârful rotunjit, Ø 1‐1,6mm. 
 Obiectivele urmărite:  
o crearea unui ax de inserție unic al viitoarei coroane   
de acoperire, dacă nu sunt alte cerințe , acesta va fi  LIMITA PROXIMALĂ LA REDUCEREA 
axul lung al dintelui.   VESTIBULARĂ ȘI LINGUALĂ 
o Deretentivizarea suprafețelor în sens cervico‐axial. 
   
o Respectarea formei convexe naturale în sens mezio‐
distal  SEPARAȚIA PROXIMALĂ 
o Cantitatea de substanță îndepărtată trebuie să 
asigure rezistența materialului la solicitări mecanice.   SLICE CUT 
 Descrierea tehnicii: Se aplică instrumentul tangențial la 
convexitatea maximă a suprafeței axiale cu o înclinație care 
să asigure axul potrivit de inserție, conicizarea ideală spre   
ocluzal este de 3 grade pe fiecare suprafață axială. Prin 
 
mișcări de pensulare meziodistale se realizează șlefuirea 
reducțională, care se oprește pe fiecare față la cca 1mm de   
zona de contact proximal unde va rezulta un șanț vertical.  
 Verificarea se face cu ajutorul cheii de silicon pe modelul 
didactic și prin contact vizual direct sau indirect cu oglinda 
dentară clinic. Ulterior, după amprentarea preparației 
verificarea se poate face pe modelul de lucru. În cazul 
obținerii unei coroane provizorii prin metoda copierii se pot 

3 
 
PREPARAȚIA PENTRU COROANA METALICĂ.  
STAGIU PRACTIC ANUL III 
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ȘI OCLUZOLOGIE 
decela următoarele greșeli de preparare: reducere insuficientă‐coroana subțire sau 
deteriorată, coroana nu se poate desprinde de pe dinte‐preparație retentivă cervico‐axial 

3. Separația proximală  și reducerea fețelor fețelor proximale. 

 Urmărește desființarea contactului cu dintele vecin.  
 Tehnica indicată: slice‐cut (tăiere în felie) se efectuează cu piatra diamantată efilată lungă 
sau scurtă în funcție de înălțimea dintelui. Se aplică instrumentul la nivelul șanțului vertical 
proximal rezultat în urma preparării suprafețelor vestivulare, respectiv linguale, mezial și 
distal. Instrumentul în contact cu dintele de preparat se înclină cca 3 grade și se deplasează în 
direcție V‐L și L‐V pînă se obține separația. Se continuă reducerea fețelor proximale până se 
creează spațiul necesar pentru accesul cu instrumentul utilizat la reducerea vestibulară și 
linguală.  

 Fețele proximale pot fi paralele pe o porțiune mai mare cu o ușoară conicizare în ½ ocluzală.  
 Spațiul proximal  necesar  este de cca. 1,5‐2mm. Valori mai mici, pot face imposibilă inserția 
viitoarei coroane pe dinte.  
 Direcția incorectă a instrumentului în timpul separației sau  la reducerea fețelor proximale 
poate creea următoarele prejudicii: conicizare exagerată, suprafețe retentive cervico‐axial, 
șlefurea accidentală a dintelui vecin. 
 Vârful instrumentului trebuie să respecte traseul festonului gingival, respectiv papila 
interdentară pentru a nu produce leziuni gingivale, sau la nivelul inserției epiteliale. De aceea 
se recomandă menținerea instrumentului inițial supragingival, urmărind traiectul convex al 
coletului dentar.  
 Controlul  reducerii proximale se realizează prin aceleași metode ca cele descrise mai sus.  

4. Bizotarea cuspidului desprijin. 

 Deși nu este o etapă distinctă, această manoperă prezintă o importanță deosbită. Ea constă 
în reducerea substanței dure la nivelul versantelor externe ale cuspizilor de sprijin .  
 instrumentul se aplică tangențial la versant și se îndepărtează aceeași cantitate de țesut 
dentar ca pe versantele interne, minm 1,5mm. 
 În acest fel suprafețele axiale implicate vor avea 2 porțiuni: una orientată în axul de inserție 
și porțiunea ocluzală corespunzătoare versantelor externe bizotate orientate după direcția 
de bizotare.  
  Uneori este necesară și bizotarea cuspizilor de ghidaj, în funcție de morfologia dentară 
individuală și de relațiile ocluzale. Ca atare , la dinții laterali maxilari bizotarea se va efectua 
obligatoriu la nivelul cuspizilor linguali, iar la cei mandibulari pe cuspizii vestibulari. 
 Instrumentul utilizat este același cu cel cu care se reduce fața axială.  

5. Prepararea limitei cervicale. 

4 
 
PREPARAȚIA PENTRU COROANA METALICĂ.  
STAGIU PRACTIC ANUL III 
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ȘI OCLUZOLOGIE 
 Marginea viitoarei coroane metalice se va afla în vecinătatea gingiei. Ca atare limita poate fi 
situată supra sau subgingival. Nu se recomandă plasarea juxtagingivală deoarece în timp, se 
poate produce retracția gingivală și coroana va deveni scurtă și deci necorespunzătoare. În 
plus la nivelul joncțiunii dentoprotetice poate apare mai 
ușor caria și inflamația parodontală, chiar în condițiile unei 
igiene orale corect efectuate de către pacient.  
 Cel mai frecvent se recomandă limita subgingivală, impusă 
de situațiile clinice frecvent întâlnite în practică: dinții 
laterali, mai ales molari cu înălțime redusă, cu leziuni 
cervicale coronare sau extinse radicular, cu sensibilitate 
dentinară cervicală, la pacienți cu risc crescut de carie sau 
igienă orală deficitară.    

 Există 2 modalități practice de realizare a limitei cervicale  PRELUNGIREA CORONARĂ A ȘANȚULUI 
subgingivale: cu prag sau fără prag.   INTERRADICULAR 
 Preparația fără prag se poate realiza în mai multe moduri:  EXPUNEREA FURCAȚIEI RADICULARE
pană, bizou lung, muchie de cuțit, cu ajutorul unei pietre 
diamantate efilate aplicate tangențial pe muchia suprafeței 
axiale cu vârful plasat cca. 0,75mm în șanțu gingival. Fiind o 
manoperă de finețe se recomandă evitarea turbinei și 
utilizarea piesei de mână cu turație mare.  
 Preparația cu prag se realizează cu piatra diamantată conică 
cu vîrf rotunjit de Ø maxim 1,6mm. Instrumentul se plasează   
0,5‐0,75mm în șanțul gingival ca mai sus și se deplasează   
circumferențial în jurul dintelui pe toate fețele axiale, 
respectînd traseul festonului gingival: concav pe vestibular și 
lingual, convex pe mezial și distal. Nerespectarea acestui 
deziderat poate duce la o reducere exagerată și la lezarea 
inserției epiteliale mai ales pe fețele proximale.  
 Caracteristicile pragului : rotunjit, lățime între 0,2‐0,8mm,  
în funcție de aliajul utilizat la confecționarea coroanei.   

Valorile mai mici pot fi realizate la aliajele nenobile, cu 
duritate foarte mare, valorile mai mari fiind indicate pentru 
aliajele nobile, unde valoarea optimă recomandată este  în 
medie 0,4‐0,8mm.  
 Praguri cu lățime mai mare nu sunt justificate. 
 Situații particulare la nivelul molarilor:  
o Atunci când șanțul interradicular se continuă la nivel 
coronar, el se va reproduce la preparare și coroana 
metalică va respecta acest detaliu morfologic. În caz 
contrar coroana va fi supraconturată. Va genera 
condițiii de retenție alimentar, favorizând apariția 
inflamației parodontale la acest nivel.  

5 
 
PREPARAȚIA PENTRU COROANA METALICĂ.  
STAGIU PRACTIC ANUL III 
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ȘI OCLUZOLOGIE 
o Atunci când există furcația radiculară este vizibilă clinic, pragul cervical va fi plasat 
totdeauna supragingival, pentru a evita retenția alimentară și apariția inflamației 
parodontale.  
 
 
 
 

6. Finisarea preparației. 

 Se controlează forma finală a preparației se fac corecțiile necesare . 
 Finisarea constă în :  
o Netezirea suprafețelor preparate, inclusiv pragul cervical,cu instrumentar diamantat 
cu granulație fină și extrafină ,de formă și mărime adecvate. Aceeași manoperă se 
poate realiza cu freze de tungsten‐carbid. Operațiunea de finisare facilitează o 
amprentare cât mai fidelă și exactă a detaliilor preparației iar la nivelul pragului 
cervial elimină prismele de smalț nesusținute pe dentină, evitând riscul de fracurare 
ulterioară.  
o Rotunjirea tuturor muchiilor de întâlnire dintre suprafețele bontului. 
o Pragul cervical se poate bizota cu o piatră diamantată efilată cu granulație fină. 
Bizotarea pragului este rațională și eficientă pentru coroanele realizate din aliaje de 
aur unde la care pragul este situat supragingival, deoarece numai în aceste condiții se 
poate efectua brunisarea marginii coroanei în timpul fixării finale.  Prin această 
manoperă se obține o adaptare foarte bună a coroanei pe prag și deci o închidere 
marginală foatre bună.  

REMEMBER! 

REDUCEREA OCLUZALĂ CU ȘANȚURI DE GHIDAJ 

6 
 
PREPARAȚIA PENTRU COROANA METALICĂ.  
STAGIU PRACTIC ANUL III 
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ȘI OCLUZOLOGIE 

SLICE CUT 

FORMA FINALĂ A PREPARAȚIEI 

7 
 
PREPARAȚIA PENTRU COROANA METALICĂ.  
STAGIU PRACTIC ANUL III 
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ȘI OCLUZOLOGIE 
VALORI RECOMANDATE DE ROSENSTIEL PENTRU REDUCEREA DINTELUI PENTRU COROANA 
METALICĂ DIN AUR 

8