MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a

MODULUL:
Anatomie patologică şi fiziopatologie

DOMENIU: AGRICULTURĂ
NIVEL: II
CALIFICARE: TEHNICIAN VETERINAR

Martie 2009
AUTOR: Drd. ERFULESCU DANA MIOARA prof. gr. I –
Grup Şcolar Agricol Constantin Dobrescu Curtea de Argeş
 CUPRINS

1. Competenţe specifice modulului de practică........................................... 4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de
practică......................................................................................................5
3. Modalitatea de organizare a practicii………………………………………...6
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănatate şi securitatea
muncii.........................................................................................................7
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii..................................8
a. Fişe de documentare....................... 9,11,17, 18,20,21,22,25,28,29
b. Fişe tehnologice...........................................................12, 23, 24, 30
c. Fişe de lucru.....................................................10,13,14,19,26,27,31
6. Modalităţi de organizare a evaluării...........................................................32
7. Anexe,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,…35
8. Bibliografie……………………………………………………………………... 47
 1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI

Acest ghid este destinat elevilor pentru formarea competenţelor tehnice prin
activităţi de instruire practică. Stagiul de practică este realizat în scopul dobândirii
competenţelor profesionale în vederea ocupării unui loc de muncă. Organizarea
activităţii de instruire practică are rolul atât de învăţare cât şi de evaluare a capacităţilor
elevilor.
În urma parcurgerii modulului veţi fi capabili să :
- realizaţi necropsia unui cadavru
- stabiliţi cauzele care determină moartea
- identificaţi principalele modificări care au loc după moarte în organism
Abilităţile, cunoştinţele şi deprinderile dobândite vă vor permite să vă găsiţi un loc
de muncă, integrându-vă în viaţa socială, să vă deschideţi propria afacere, ori să vă
continuaţi pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul superior.

Dezvoltarea abilităţilor practice vă va ajuta să abordaţi o gamă largă de activităţi

ce implică lucrul într-o unitate de creştere a animalelor, care poate fi o activitate
recreativă satisfăcătoare. Pentru atingerea competenţelor veţi lucra atât individual, cât şi
în echipă/grup, în scopul declanşării şi menţinerii unor relaţii de cooperare şi
competiţie între membrii grupului, în vederea rezolvării sarcinilor de învăţare.

La sfârşitul stagiului de instruire practică vă vor fi dezvoltate abilităţi şi

atitudini de creativitate, inovare, stăpânire de sine şi adaptabilitate în cadrul
comunităţilor
 2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR
ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE
PRACTICĂ
Agenţii economici la care se efectuează stagiile de practică pentru
specializarea „ Tehnician veterinar” pot fi situate atât în mediul urban cât şi rural.
Unităţile şcolare care pregătesc absolvenţi în calificarea tehnician veterinar pot
încheia convenţii de practică cu: ferme de creşterea animalelor, cabinete medicale
veterinare, clinici veterinare.
Aceştia prezintă următoarele caracteristici generale:
 Profilul de activitate: creşterea animalelor, diagnosticarea şi tratarea
animalelor, efectuarea necropsiilor,
 Comercializarea produselor din carne către clienţi interni şi externi;
 Agenţii economici au implementat şi certificat sistemul de calitate conform
standardului ISO SR EN 9001/2001, asigurând o calitate superioară
produselor pe care le realizează şi autorizaţie de mediu conform
standardului ISO SR EN 14001/2001, respectând totodată normele de
SSM , PSI şi situaţii de urgenţă;
 Fermele de creştere a animalelor, au o suprafaţă cuprinsă între 2 – 40 ha,
compusă din clădiri, adăposturi pentru animale, depozite, spaţii verzi şi căi
de acces;
 Cabinetele şi clinicile veterinare au dotare corespunzătoare diagnosticării,
tratării şi necropsiei animalelor
 Agenţii economici oferă posibilitatea elevilor pentru desfăşurarea practicii
comasate, punând la dispoziţia lor atât baza materială de care dispune cât
şi informaţiile necesare formării competenţelor
 3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
Practica se poate realiza comasat, individual, pe grupe, având un
coordonator/îndrumător de practică şi un tutore desemnat de către agentul economic.
Pentru modulul Anatomia patologică şi fiziopatologia sunt alocate de 30 de ore.

 Condiţii de practică oferite de agenţii economici

Agentul economic:
- desemnează un tutore care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi
dobândirea de către elev a competenţelor profesionale planificate pentru perioada
stagiului de pregătire practică

Tutorele:
- urmăreşte respectarea calendarului pregătirii timpului de lucru şi orarul
- urmăreşte dacă elevii efectuează acţiuni care să conducă la formarea
competenţelor profesionale planificate
- efectuează instructajul periodic specific fiecărui loc de muncă
- participă la monitorizare, evaluare formativă şi sumativă alături de maistrul
instructor
- verifică şi avizează însemnările prezentate de elev în jurnalul de practică
- anunţă şcoala de imposibilitatea desfăşurării activităţii practice cauzate de
eventualele disfuncţionalităţi sau defecţiuni apărut
 4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE
SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Partenerul de practică, respectiv agentul economic, are obligaţia respectării

prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a elevilor practicanţi
pe durata stagiului de instruire practică. Practicantului i se asigură protecţia socială
conform legislaţiei în vigoare, beneficiind de legislaţia privitoare la accidente de muncă
pe toată durata efectuării pregătirii practice.
Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte
programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă
instruire. Pe durata stagiului său practicantul respectă regulamentul de ordine interioară
al partenerului de practică. Practicantul are obligaţia de a respecta normele de
securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului
de practică înainte de începerea stagiului de practică.
5. Instrumente de lucru necesare
desfăşurării practicii
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 12.1. – Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.1

Necropsia . Sala de necropsie

Necropsia este manopera prin care se realizează deschiderea cadavrelor,

examinarea ţesuturilor şi organelor, notarea modificărilor anatomopatologice constatate,
interpretarea lor cu scopul de a stabilii cauza morţii şi condiţiile în care s-a produs.
Necropsia se execută într-un loc special amenajat numit sală de necropsie care
trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

- să aibă pardoseală de gresie sau mozaic

- mese de faianţă
- pereţi de faianţă până la înălţimea de 1,5 m
- sursă de apă
- scurgere
- mijloace de dezinfecţie adecvate

Este interzisă necropsia acolo unde au murit animalele, deoarece există riscul ca germenii
patogeni să se răspândească în mediul exterior, contaminând şi alte animale
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 12.1. – Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale
FIŞA DE LUCRU NR.1
ACTIVITATE PRACTICĂ- AGENTUL ECONOMIC
RECUNOAŞTEREA INSTRUMENTARULUI FOLOSIT LA NECROPSIE
Sarcini de lucru:

a. Recunoaşteţi tipurile de bisturie folosite la necropsie.

2. Indentificaţi şi alte tipuri de instrumente folosite de agentul economic :

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
….
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 12.1. – Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2

Semnele morţii şi modificările cadaverice

Moartea se produce atunci când schimbul de materie şi energie dintre un

organism şi mediul lui de viaţă se întrerupe. Animalul încetează de a mai trăi şi în locul
vieţii se instalează moartea. Corpul animalului trece în stare de cadavru.

Semnele morţii Modificări cadaverice

- suprimarea respiraţiei şi a 1. Acidifierea organismului

bătăilor cordului 2. Răcirea cadavrului
- încetarea oricărei mişcări Aceasta constă în scăderea
- suprimarea contracţiilor temperaturii cu 1º pe oră
musculare 3. Rigiditatea cadaverică
- animalul cade în poziţii Înţepenirea cadavrului prin
decubitale neobişnuite contractura puternică a muşchilor
- dispariţia reflexelor oculo- 4. Modificările post-mortale
palpebral şi cutanat Hipostaza
- încetarea secreţiilor Coagularea sângelui
lacrimale, salivare, lactate Hemoliza
- uscarea corneei şi 5. Descompunerea cadaverică
zbârcirea suprafeţei ei.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 12.1. – Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1

EFECTUEAZĂ NECROPSIA LA MAMIFERE ŞI PĂSĂRI
Etapele necropsiei la pasăre

La păsări necropsia presupune următoarele etape:

 deplumarea părţii ventrale a cadavrului ,
 jupuirea tot numai în această zonă.
 peretele abdominal se taie pe linia mediană până la cloacă,
 se deschide cavitatea abdominală,
 se deschide cavitatea toracălă,
 examinarea masei gastro- intestinale.
 examenul organelor interne
 observarea eventualelor modificări
 întocmirea actului de necropsie
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 12.1. – Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale
FIŞA DE LUCRU NR.2
EFECTUEAZĂ NECROPSIA LA MAMIFERE
A.Fixarea cadavrului B. Jupuirea

C. deschiderea cavităţii toracice D. deschiderea cavităţii abdominale

A. Fixarea cadavrui în poziţie dorso-lombară

B. Jupuirea se face cu grijă pentru a nu deteriora pielea, observând în acelaşi timp
ţesutul conjunctiv subcutanat, ganglionii limfatici superficiali, cavitatea bucală,
limba,
C. Deschiderea cavităţii toracice şi examenul plămânilor notând eventualele
modificări
D. Deschiderea cavităţii abdonimale prin două incizii ale musculaturii inferioare
abdominale, examinând lichidul peritoneal şi viscerele notând eventualele
modificări.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.1. – Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale
FIŞA DE LUCRU NR.3

Sarcini de lucru:
1. Realizaţi necropsia unui păsări.
2. Completaţi în tabelul de mai jos etapele acesteia, instrumentarul folosit şi
acţiunile desfăşurate:

ETAPE INSTRUMENTARUL FOLOSIT ACŢIUNI DESFĂŞURATE

2. Complaţi actul de necropsie ataşat :

FOARTE IMPORTANT!!!

Înainte de examinarea organelor cu modificări, citiţi cu atenţie fişele de

documentare
 Lucraţi în perechi
 Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării
 Ataşaţi fiţa de lucru la portofoliul personal

INSPECTORATUL SANITAR VETERINAR

AL JUDEŢULUI………………………………..
CIRCUMSCRIPŢIA SANITAR-VETERINARĂ

ACT DE NECROPSIE
Astăzi…………………………………………..
Subsemnatul dr. medic veterinar………………………………….asistat
de…………………….domiciliat în ………………………..satul…………………….( strada
………………..nr………………………….) , am procedat la necropsia unui cadavru
(specia…………,proprietatea……………………din
comuna…………………………..satul………….strada…………nr.). Necropsia s-a
efectuat în locul ………………..constatând următoarele :
I. Semnalmente –anamneză
Animalul(specia)…………………..rasa…………………..sexul……………
vârsta…………culoarea…………….semne particulare……………………s-a
îmbolnăvit în ziua de ………….luna……………prezentând următoarele semne :
A fost prezentat la medicul veterinar (dispensar) ……………………în ziua de
……..s-a stabilit diagnosticul de …………….şi a fost tratat cu……..fiind înscris în
registrul de consultaţie sub nr………..Animalul a murit în ziua de …………..la
domiciliul proprietarului ( se va arăta locul).
II. Examenul exterior al cadavrului
a) Starea de întreţinere…………………….
b) Aspect exterior……………………(modificările cadaverice părul,copitele,
pielea, mucoasele aparente şi ganglionii limfatici superficiali, eventualele leziuni externe,
orificiile naturale).
III. Examenul cavităţilor, în general şi modificările anatomopatologice :
a) Examenul cavităţii bucale şi aregiunii cervicale ( placa dentară, limab,
faringele, amigdalele, laringele, glandele salivare, pungile guturalela cal
ganglionii limfatici regionali, esoafgul, traheea, tiroida, paratiroida, timusul).
b) Examenul cavităţii toracice şi poziţia organelor , pleura, pulmonii, bronhiile,
traheea, sacul pericardic, cordul, vasele sanguine şi limfatice, ganglionii
regionali.
 c) Examenul cavităţii abdominale, conţinutul şi poziţia organelor ( splină,
ficat, pancreas, stomac şi intestine, suprarenale, rinichi şi uretere).
d) Examenul cavităţii pelvine ( vezica urinară, rectul, aparatul genital, ovareşi
oviducte, uter, vaginglanda mamară, testicule, canal şi vezicule seminale,
canal uretral şi penisul).
e) Craniul, cavităţile nazale, sinusurile, globii oculari, cavitatea craniană cu
meningele şi măduva
f) Aparatul locomotor ( muşchii scheletului, tendoanele, vasele, articulaţiile).
IV. Probe trimise la loborator.
V. Rezultatul examenelor speciale.
a) diagnostic anatomopatologic
b) diagnostic bacteriologic
c) diagnostic parazitologic
d) diagnostic parazitologic
e) diagnostic histologic
VI. Cauza morţii
VII. Concluzii

Necropsia a fost efectuată de………………………………..

Au asistat la necropsie…………………………………..

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA

COMPETENŢA 13.2. – Analizează modificările locale ale circulaţiei sanguine, limfatice
şi a lichidului interstiţial
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.1
 Investigarea tulburărilor locale ale circulaţiei sanguine

Modificările locale ale circulaţiei sanguine sunt cauzate în special de modificarea

permeabilităţii vaselor şi de schimbări în compoziţia normală a sângelui.Principalele
tulburări ale circulaţiei sanguine sunt: ischemia (anemia), congestia, hemoragia,
tromboza, embolia, infarctul

Denumirea bolii Cauzele Modificările organelor

Ischemia constă în
scăderea sub normal a
cantităţii de sânge dintr-
un ţesut sau organ
- orice factor care - volumul se micşorează faţă
îngreunează afluxul de de normal
sânge dintr-o zonă - culoarea este palidă
vascularizată (produce
- consistenţa creşte , organele
astuparea parţială a
anemiate sunt indurate
lumenului vascular
- pe secţiune se scurge foarte
puţin sânge

- temperatura locală este

scăzută

Congestia constă în - creştere a debitului - volumul şi greutatea cresc

creşterea cantităţii de
sânge dintr-un ţesut sau
organ
sau irigaţiei sanguine faţă de normal
prin dilatarea vaselor - culoarea este roşie-purpurie
- încetinirea circulaţiei - pe secţiune se scurge din
într-o zonă prin abundenţă sânge
compresiuni pe vase
- temperatura locală este
crescută

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA

COMPETENŢA 13.2. – Analizează modificările locale ale circulaţiei sanguine, limfatice
şi a lichidului interstiţial

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2

Hemoragia reprezintă scurgerea sângelui în afara unui vas şi trecerea lui în ţesuturi, în
cavităţi sau în afara corpului.

Cauzele produceri hemoragiilor:

 Ruperea peretelui vascular

 Alterarea foarte fină a peretelui vascular

 Alterarea din afară a peretelui , roaderea sau necroza lui lentă

Clasificarea hemoragiilor:

1. după locul unde se varsă sângele

 Hemoragii interne

 Hemoragii externe

2. după vasul din care a ieşit sângele

 Hemoragii arteriale

 Hemoragii venoase

 Hemoragii capilare

3. prin rupere vasculară

4. prin roadere pe dinafară a pereţilor vasculari

denumirea hemoragiilor se face adăugând sufixul ragie la denumirea latină a organului

din care se scurge sângele ex: gastroragie= hemoragie în stomac

denumirea hemoragiilor din cavităţi se face folosind prefixul hemo ex:

hemotorax=hemoragie la nivelul toracelui

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA

COMPETENŢA 13.2. – Analizează modificările locale ale circulaţiei sanguine, limfatice
şi a lichidului interstiţial
FIŞA DE LUCRU NR.1
 Activitate practică – agentul economic

Studiu de caz

Tutorele de practică prezintă elevilor mai multe organe cu modificări

Sarcini de lucru:

1. Identificaţi tipurile de modificări ale organelor prezentate:

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

2. Selectaţi organele care prezintă modificări de congestie şi pe cele care prezintă

modificări specifice ischemiei.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
3. Completaţi un tabel în care să precizaţi modificările identificate la organele prezentate

FOARTE IMPORTANT!!!
Înainte de examinarea organelor cu modificări, citiţi cu atenţie fişele de
documentare
 Lucraţi în perechi
 Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării
 Ataşaţi fiţa de lucru la portofoliul personal

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA

COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1

ATROFIA
 Sub acţiunea mai multor factori, variaţi, la nivelul celulelor şi ţesuturilor pot
surveni numeroase tulburări metabolice şi lezări structurale, urmate de anumite procese
reactive patologice de adaptare, reconstrucţie sau apărare. Aceste leziuni se pot întâlni
la nivelul diferitelor organe şi ţesuturi, fiind diagnosticate cu ocazia executării
necropsiilor. Dintre aceste leziuni amintim : atrofia, distrofia, necroza, gangrena

Atrofia : tulburare de metabolism care constă în micşorarea volumului şi greutăţii unui

ţesut sau organ.
Atrofii fiziologice
Clasificarea atrofiilor  Atrofii patologice

Atrofiile fiziologice au drept cauză anumite stări normale, dar particulare.

Pentru a le indica , se foloseşte termenul de involuţie
Atrofiile patologice sunt provocate de compresii, inaniţie, inactivitate,dereglări
neuroendocrine
Aspectul organelor cu atrofii :
1. micşorarea volumului şi greutăţii
2. consistenţă crescută
3. reducerea funcţiei organului respectiv

DE REŢINUT !!!!!!!!!!!!!!!

MODIFICĂRILE ATROFICE SUNT REVERSIBILE, DACĂ ACŢIUNEA AGENTULUI CAUZAL NU

DUREAZĂ MULT. ÎN CAZ CONTRAR SE INSTALEAZĂ DISTROFII ŞI NECROZE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA

COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2

NECROZA
 Necroza reprezintă încetarea vieţii celulelor dintr-o zonă mai mare sau mai mică
din organism. Denumirea vine de la grecescul necro=moarte
Cauze:-fiziologice
- patologice
Clasificarea necrozelor:
1. necroze fiziologice – numite şi micronecroze, se produc ca procese obişnuite,
într-un organism sănătos şi ele sunt reprezentate prin moartea elementelor
figurate din sânge ţi necroza celulelor stratului superficial al epidermului
2.necroze patologice

Necroza de coagulare sau Necroza de cazeificare Necroza de lichefiere, de

netedă colivaţie sau umedă
- apare în toate ţesuturile - se întâlneşte în - se întâlneşte în sistemul
şi organe procesele tuberculoase nervos

- focare mici, miliareîn - ţesutul cazeificat - cantitate mare de lichide

unele cazuri focare mari conţine substanţe grase în zona necrozată

-culoare ştearsă, gălbuie- - aspect brânzos - consistenţă gelatinoasă

cenuşie ca a lutului
-consistenţă
sfărâmicioasă
- aspect mat, murdar
- culoare albă-gălbuie
- consistenţă friabilă
- poate suferi procese de
lichefiere, prin intervenţia
microbilor de asociaţie
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.3

GANGRENA. TIPURI DE GANGRENĂ

Gangrena reprezintă necroza ţesuturilor şi organelor care vin în contact cu exteriorul.

Forme de gangrenă

Gangrena uscată Gangrena umedă Gangrena gazoasă

- apare în zone cu
circulaţie terminală
- teritoriul se mumifiază
- capată culoare brună-
negricioasă
- se constată mărirea
volumului teşutului
gangrenat
- scăderea consistenţei
acestuia
-scurgerea unui lichid
cenuşiu sau brun-verzui,
cu miros putred
- apare în profunzimea
maselor musculare
- zona de gangrenă are
culoare roşie- negricioasă
- la palpaţie este
crepitantă

Gangrenele septice şi mai ales gangrena gazoasă sunt deosebit de grave,

terminându-se adesea cu moartea animalului prin intoxicaţie.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile
FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1
INFLAMAŢIILE
Inflamaţia este un proces complex de reacţii adaptive reflexe ale organismului,
faţă de diverşi factori patogeni, proces care constă în modificări structurale şi
funcţionale,locale şi generale..Denumirea vine de la cuvântul latin infalmatio =
aprindere.
Morfologia şi fiziopatologia inflamaţiei.

Modificările care survin în procesul inflamator variază în funcţie de :

 agentul patogen
 reactivitatea organismului
 organul sau ţesutul în cauză

Numeroasele procese simple , care alcătuiesc procesul complex inflamator se poate

clasifica în trei categorii şi anume:
- modificări alternative
- modificări exudative sau de circulaţie
- modificări proliferative sau productive

Modificări alternative - în zona inflamată se produc importante

modificări ale metabolismului celular
Modificări exudative sau de - constau în vasodilataţie, congestie, creşterea
circulaţie
permeabilităţii pereţilor vasculari şi diapeteză.
Modificări proliferative sau - apar fie la începutul procesului inflamator, fie
productive
mai târziu, când începe să scadă intensitatea
acţiunii agentului cauzal, iar procesul merge spre
cronicizare
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile
FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.2
SEMNELE INFLAMAŢIILOR
Procesul inflamator se manifestă prin:
1. semne locale – sunt caracteristice şi uşor de observat
Roşeaţa (rubor) - primul semn clinic al inflamaţiei

- se produce hiperemia activă care explică înroşirea

zonei
Tumefierea (tumor) - creşterea volumului teritoriului inflamat

- acumularea de exudat în ţesutul supus acţiunii

agentului patogen

- înmulţirea masivă celulară contribuie la mărirea

volumului şi la culoarea albicioasă a zonei
Căldura locală (calor) - creşterea temperaturii în focarul inflamator se
datorează stării de hipertermie

- creşterea locală a temperaturii se sesizează prin

contact cu dosul palmei
Durerea (dolor) - sensibilitatea zonei fiind mai crescută
Tulburarea funcţiei - este expresia modificărilor survenite în zona
(functio lesa)
inflamată

( modificări de metabolism, degenerări, necroze)

2. semne generale- sunt exprimate prin tulburări care cuprind întreg

organismul

febră abatere Lipsa poftei de Congestia mucoaselor

mâncare aparente

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA

COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.4
CAUZELE INFLAMATIILOR
Procesul inflamator poate fi provocat de factori foarte variaţi. Aceştia pot fi
sistematizaţi în factori exogeni şi endogeni.

Factorii inflamatori exogeni

Factori Factori Factori Factori

mecanici fizici chimici biologici

- frigul - acizi - bacterii

traumatismele
- căldura - baze - virusuri
dacă -medicamente - ciuperci
depăşesc o iritante cu microscopice
anumită aplicaţie
limită cutanată
suportabilă
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile
FIŞA DE LUCRU NR. 1

Sarcini de lucru:
1. Identificaţi pe organele prezentate modificările de metabolism.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
2. Selectaţi organele care prezintă gangrenă gazoasă şi descrieţi modificările

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
.
Sugestii . Tutorele de practică pune la dispoziţia elevilor mai multe organe ( ficat,
plămân) proaspete sau sub formă conservată care prezintă modificări de metabolism

 Lucraţi pe grupe
 Respectaţi regulile de protecţia muncii specifice lucrărilor
 Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile

FIŞA DE LUCRU NR. 2

STUDIU DE CAZ – AGENTUL ECONOMIC

Sarcini de lucru:
2. Studiaţi cu atenţie animalele din ferma agentului economic şi identificati-le
pe cele care prezintă semne locale specifice inflamaţiilor
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………

3. Completaţi în tabel de mai jos semnele locale specifice inflamaţiilor

identificate.

 Lucraţi pe grupe
 Respectaţi regulile de protecţia muncii specifice lucrărilor
 Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.4. – Investighează procesele bioplastice
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.1
CLASIFICAREA PROCESELOR BIOPLASTICE
Organismul animal este adesea pus în condiţii de mediu neobişnuite, la care nu
se poate adapta numai cu ajutorul mijloacelor normale de adaptare de care dispune în
mod normal. În aceste condiţii în care adaptarea normală nu mai poate asigura buna
desfăşurare a activităţilor vitale, organismul recurge la adaptarea pa, adică la o serie de
modificări structurale şi funcţionale ce se produc în diferite ţesuturi şi organe.
Clasificarea proceselor bioplastice:

Procese bioplastice

hipertrofia regenerarea cicatrizarea

Cauzele care determină procesele bioplastice:

a. Cauze mecanice
b. Tulburări de metabolism
c. Tulburări hormonale
d. Carenţe vitaminice
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.4. – Investighează procesele bioplastice
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2
HIPETROFIA
Hipertrofia reprezintă un proces de adaptare, caracterizat prin creşterea în
volum şi greutate a unui ţesut sau organ, datorită creşterii în volum a celulelor
lui.
Cauzele care produc hipertrofia.:
 patologice care determină o suprasolicitare a unui organ ( ex. atrofia unui
rinichi determină suprasolicitarea celuilalt).
 fiziologice care determină suprasolicitarea unui organ pe o perioadă
determinată ( ex. uterul şi glanda mamară în timpul gestaţie şi lactaţiei)

Clasificarea hipertrofiilor

Patologice
fiziologice false
adevărate

hipertrofia fiziologică este determinată de cauze fiziologice

hipertrofia patologică adevărată este rezultatul creşterii în volum şi greutate a
elementelor proprii unui ţesut sau organ
hipertrofia falsă sau pseudohipertrofia este creşterea în volum şi greutate a
unui ţesut sau organ, ca urmare a dezvoltării excesive, nu a paranchimului
propriu, ci a ţesutului conjunctiv interstiţial
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.4. – Investighează procesele bioplastice

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1

REGENERAREA
Regenerarea este un proces progresiv de adaptare, care constă în refacerea
celulelor şi ţesuturilor distruse şi înlocuirea lor cu elemente noi.
Cauze:
1. fiziologice
2. patologice
Clasificare:
 regenerare fiziologică
 regenerare patologică
Factorii care influenţează regenerarea:
 gradul de evoluţie filogenetică a animalului
 gradul de diferenţiere a ţesutului distrus
 reactivitatea organismului şi întinderea zonei care care trebuie înlocuită
Urmările regenerării pentru organism:
 regenerarea patologică contribuie la adaptarea organismului faţă de acţiunea
vătămătoare a unor factori.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA
COMPETENŢA 13.4. – Investighează procesele bioplastice

FIŞA DE LUCRU NR.1

Sarcina de lucru.

1. Selectaţi organele care prezintă hipertrofie

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………

3. Identificaţi urmările regenerării pentru organism

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..

FOARTE IMPORTANT !!!!!

 Lucraţi pe grupe
 Respectaţi regulile de protecţia muncii specifice lucrărilor
 Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
6. Modalităţi de organizare a evaluării
Evaluarea sau examinarea, reprezintă actul didactic complex, întegrat întregului
proces de învăţamânt, care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, ca şi
valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de
perfecţionare a actului predării-învăţării.
În timpul derulării stagiului de pratică, tutorele împreună cu maistrul instructor
responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică vor evalua elevul
practicant în permanenţă pe baza unei fişe de observaţie / evaluare. Vor fi evaluate
atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea
de integrare a practicantului în activitatea unităţii (disciplină, punctualitate,
responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară
a unităţii etc.)
La finalul modulului / stagiului de practică tutorele împreună cu maistrul instructor
responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către elevul practicant pe baza unei probe practice
însoţită de fişa de observaţie / evaluare şi a unei probe orale / interviu.
Evaluarea finală se va organiza la agentul economic.
Proba orală / interviul constă în prezentarea potofoliului de practică al elevului.
Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă posibilitatea de a se
emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.
Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se
autoevalueze.
Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul
intervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate în
momentul proiectării. Se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând o informaţie
privind evoluţia şi progresele înregistrate de elev în timp.
Maistrul instructor sau tutorele de practică discurtă cu elevii ce trebuie să ştie şi ce
trebuie să facă de-a lungul desfăşurării stagiului de practică.
Evaluarea portofoliuluiîncepe de obicei prin explicarea de către maistru instructor, la
începutul perioadei , a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota.
Maistrul instructor şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trbuie să le conţină
portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării. De aceea maistrul
instructor sau tutorele de practică va reaminti aproape zinic elevilor să pună în
portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă.
Ce va conţine un portofoliu ?
Portofoliul va conţine:
- lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/ fişe, etc. şi
numărul paginii la care se găseşte);
- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importană
fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului cu privire la
subiectul respectiv;
- fişe de documentare, fişe de lucru;
- lucrările pe care la face elevul individual sau în grup;
- fişe individuale de studiu;
- rezumate;
- înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau
împreună cu colegii sai;
- reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
- jurnal de practică;
Evaluarea portofoliului se va face prin calificative acordate conform criteriilor de
apreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:

Nr. Criterii de apreciere şi indici Da Parţial Nu Observaţii

crt.

PREZENTARE:
1 - dacă este complet
- estetica generală

LUCRĂRI PRACTICE:
- adecvarea la scop
2 - eficienţa modului de lucru
- rezultatul lucrărilor practice
- dacă s-a lucrat în grup sau individual
- repartizarea eficientă a sarcinilor

REFLECŢIILE ELEVULUI:
- reflecţii asupra propriei munci
3 - reflecţii despre lucrul în echipă (dacă
este cazul)
- aşteptările elevului de la activitatea
desfăşurată.

4 CRONOLOGIE:
- punerea în ordine cronologică a
materialelor.

AUTOEVALUAREA ELEVULUI:
- autoevaluarea activităţii desfăşurate
5 - concordanţa scop-rezultat
 - progresul făcut
- nota pe care crede că o merită

6 ALTE MATERIALE:
- calitatea acestora
- adecvarea la tema propusă
- relevanţa pentru creşterea aprecierilor

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către maistrul instructor
responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică.
 ANEXE

Model de pagină de jurnal

1. EXPERIENŢA – Ce s-a întâmplat ?

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………

2. IDENTIFICARE – Ce a fost important pentru mine în această activitate ?

.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................

3. ANALIZA – De ce a fost important pentru mine?

.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.....................................................................................................................................

4. GENERALIZARE – Ce am învăţat (reînvăţat), cum voi aplica acest lucru şi cum îl

voi folosi ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................

Notă: Jurnalul de practică va fi parte din portofoliul elevului

 MODEL ACORD DE PRACTICĂ

În perioada....................................... elevii

1....................................................... 9.......................................................

2....................................................... 10.......................................................

3....................................................... 11.......................................................

4....................................................... 12.......................................................

5....................................................... 13.......................................................

6........................................................ 14........................................................

7........................................................ 15.......................................................

8........................................................ 16........................................................

De la unitatea şcolară........................................................................................
Calificarea..........................................................................................................,
vor efectua orele de instruire practică comasată
la.......................................................................................................................

În această perioadă elevii practicanţi vor urmări realizarea obiectivelor

generale şi specifice înscrise în Ghidul de practică, vor îndeplini activităţile oferite
de agentul economic corespunzător orelor de instruire teoretică, într-un program
de; 30 ore, 5 zile pe săptămână.

Sub îndrumarea unui specialist, tutore/îndrumător de practică, desemnat de

unitatea şcolară.
Obiectivele cuprinse în program şi activităţile stabilite prin Curriculumul
şcolar şi Standardele de Pregătire Profesională pentru realizarea acestor
obiective, în perioada stagiului de practică, sunt următoarele:
Obiective............................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
................................................................

Activităţi.............................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
................................................
La încheierea stagiului de prectică elevii vor primi din partea tutorelui/
îndrumătorului de practică calificativul care se va înscrie în fişa individuală de
evaluare.

Reprezentant
agent economic/instituţie Îndrumător/instructor de practică

Elev
 Fişă de observaţie

Elev…………………
Clasa…………………..

Nr crt Locul de Data ora Tipul Evaluare Semnătură

instruire activităţii instructor
 EVALUAREA ACTIVITĂŢII ELEVULUI ÎN PERIOADA DE PRACTICĂ/LABORATOR
DE SPECIALITATE

Elevul...................................................................................................
Clasa.........................................Grupa..............................................
a efectuat perioada de practică / laborator la.........................................................
..............................................................................................................................
Având în vedere următoarele criterii:

Folosirea eficientă a timpului de lucru (prezenţa, punctualitatea, respectarea

programului de lucru, rezolvarea la timp a sarcinilor)

Se acordă calificativul:

1.Foarte bine..2.Bine. 3. Satisfăcător 4. Suficient 5. Insufucient

Atitudinea faţă de instituţie (interesul faţă de întreaga activitate, atitudine corectă,

profesională faţă de membrii colectivului şi faşă de îndrumător)

Se acordă calificativul:

1.Foarte bine 2.Bine 3. Satisfăcător 4. Suficient 5. Insufucient

Interesul pentru dobândirea competenţelor necesare profesiei (seriozitate,

conştiociozitate în activitatea zilnică, preocupare de învăţa cât mai mult din experienţele
practice, deprinderea lucrului în echipă, capacitatea de a aplica teoriile învăţate, spirit de
iniţiativă, seriozitate)

Se acordă calificativul:

1.Foarte bine..2.Bine. 3. Satisfăcător 4. Suficient 5. Insufucient

Recomandări pentru elev
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
...........
Alte observaţii
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
...........

tutore / instructor de practică

Data
 EVALUAREA LOCULUI DE
INSTRUIRE PRACTICĂ /

Elevul...............................................................................................
Clasa............................................................Grupa.......................................
Locul de instruire..........................................................................................

În ce măsură consideraţi că perioada de instruire practică / laborator v-a fost

utilă:
în mare măsură
în mică măsură
prea puţin

Care au fost aspectele pozitive ale acestei perioade ?............................................

...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
................................................................................................................................
..................................................................................................................................
Care au fost aspectele negative ale instruirii ?
.....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
Cum aţi colaborat cu îndrumătorul / instructorul de practică / laborator ?
.............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
Cum apreciaţi calitatea instruirii practice în această perioadă?
foarte bună
bună
satisfăcătoare
insufucuentă

Consideraţi că acest loc de instruire poate fi recomandat şi altor colegi ?

DA Nu

Vă rugăm să adăugaţi un comentariu pe care consideraţi necesar să ni-l

comunicaţi în legătură cu această activitate de instruire.
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
 Jurnalul de practică al elevului

Jurnalul de practică reprezintă materialul scris prin intermediul căruia elevul

reflectează analitic şi critic asupra activităţii practice desfăşurate în timpul enului şcolar.
Jurnalul este, alături de fişa de evaluare a activităţii elevului, unul din principalele
instrumente de apreciere a activităţii practice a acestuia.
Fiecare elev are responsabilitatea de a consemna zilnic cele mai importante
aspecte ale activităţii practice, precul şi aspecte legate de:
 prezentarea unităţii şcolare: tipul şi profilul, gama de servicii oferite, categoriile de
beneficiari, cadrul legislativ în baza căruia funcţionează instituţia, schema de
personal;
 prezentarea activităţilor desfăşurate de către elev;
 relaţiile elevului cu instructorul de practică şi cu ceilalţi membrii ai personalului;
 prezentarea lucrărilor la care a lucrat elevul, întocmirea unui plan de muncă,
urmărirea planului de muncă, evaluări curente şi finale, aspecte pozitive şi negative
ale lucrărilor efectuate;
 evaluarea locului de practică, aspecte pozitive şi negative ale activităţii elevului;
 autoevaluarea activităţilor, aspecte care se cer îmbunătăţite pe viitor.

Obiectivele jurnalului de practică:

Din perspectiva elevilor

- formarea unor deprinderi de redactare a propriilor observaţii
- dobândirea unui limbaj specific activităţii de instruire
- păstrarea riguroasă a informaţiilor
- evidenţa progreselor făcute

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA

Din perspectiva îndrumătorului de practică
- păstrarea evidenţei activităţilor practice
- monitorizarea progreselor făcute de elevi
- evaluarea gradului de adecvare a activităţilor practice la obiectivele
de învăţare ale elevilor
 Portofoliu de practică

Portofoliul reprezintă o metodă complementară de evaluare, care permite

evaluarea elevilor pe baza unui ansamblu de rezultate. El reprezintă o culegere de
documente în care fiecare elev poate să prezinte într-un mod sistematic calificativele,
rezultatele, experienţele, precum şi lucrări personale, pe care le-a dobândit de-a lungul
unei perioade de învăţare.
Structura portofoliului poate fi stabilită împreună cu elevii, odată cu anunţarea
tematicii, dar vor fi obligatorii anumite elemente care oferă posibilitatea elevilor de a-şi
monitoriza progresul şi de a lua parte la propriul proces de învăţare.
Portofoliul de practică se întocmeşte pe parcursul desfăşurării acestor activităţi şi are
rolul:
1. de a reflecta activitatea desfăşurată de elev;
2. de a sprijini elevul în viitoarea sa activitate.
Portofoliul de practică conţine documente şcolare model, elaborate de profesor,
maistru instructor şi preluate din portofoliul profesorului şi documente elaborate de elev
pe parcursul activităţilor, pentru activităţile realizate.
Portofoliul de practică/ laborator va conţine:
• caietul de practică / laborator, cu evidenţa activităţilor desfăşurate;
• fişele de lucru;
• fişe care ilustrareză metodica rezolvării unor probleme;
• teste de evaluare aplicate la clasă;
• bibliografia utilizată pentru pregătirea lecţiilor;
• materiale elaborate în cadrul participării la elaborarea unor proiecte.

Toate activităţile îndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru

portofoliul de calificări profesionale al fiecărui elev iar informaţiile din acest ghid
pot fi utilizate în elaborarea ghidului elevului.
Consultaţi profesorul pentru a vă indica bibliografia de studiat, cu folosirea
resurselor (bibliotecă, internet).
 Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie şi
competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Elevul va păstra permanent acest portofoliu, îl va completa la zi cu ultimele
dovezi ale evaluării şi însuşirii noilor competenţe şi-l va prezenta atât evaluatorilor
externi cât şi la susţinerea examenelor final pentru trecerea la un alt nivel.