UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

JURISDICŢII INTERNAȚIONALE

Student: Nedelcu Mihai

Anul III, Specializarea: Drept - ID
 JURISDICŢII INTERNAȚIONALE

În sensul cel mai larg, justiţia internaţională constituie o modalitate importantă de

aplicare a dreptului internaţional, de dezvoltare a acestuia şi, prin aceasta, de consolidare a
ordinii publice internaţionale. Termenii în care se califică mediul jurisdicţional internaţional au
în vedere fie noţiunea de contencios, fie pe aceea de jurisdicţie.
Din punct de vedere etimologic,noţiunea de jurisdicţie este rezultatul alăturarii a doi termeni
“ juris’’ si “dictio’’,ceea ce înseamnă “a rosti dreptul’’, “a spune dreptul’’. Raţiunea unor
precizări de ordin terminologic este dictată,în mare măsură,de utilizarea frecventă a unei atare
expresii de o manieră care să permită confuzii. Pe de o parte,de cele mai multe ori,noțiunea de
jurisdicţie se substituie celei de justiţie.Pe de alta parte, se utilizează deseori pentru a califica
tabloul instituţiilor autoritaţii judiciare şi apartenenta la acestea.
Fenomenul jurisdicţionalizarii la nivel internaţional nu este unul de data recentă, deşi cu
rădăcini mai adânci, situate mult mai devreme de acel moment, concentrarea lor avea să
marcheze finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor. Astăzi, preocuparea pentru
cunoașterea acestor jurisdicţii derivă din constatarea că tendința de internaţionalizarea justiţiei
constituie o realitate extrem de evidentă. Această tendinţă are o dublă justificare.
Pe de o parte, intenţia maifestată la nivel internaţional, de a se construi şi de a consolida o
societe civilă internaţională, preocupată să îşi asigure şi propriul sistem instituțional.
Pe de altă parte , criza de crediblitate pe care o resimte justiţia în sistemele naţionale de
drept şi, inerent, nevoia suplinirii lor cu un sistem judiciar supranaţional sau internaţional. Rolul
jurisdicţiilor internaţionale poate fi configurat sumar astfel:
- sunt chemate să soluţioneze diferende cu acest caracter (în sensul de dezacorduri declarate
între subiectele de drept internaţional), fiind astfel un mijloc paşnic de rezolvare;
- interpretează normele dreptului internaţional şi orientează sistemele de drept naţional(aşa
cum este cazul solţiilor date în justiţia europeană)
- aplică dreptul existent şi semnalează eventualele insuficienţe de reglementare în domeniu;
- ordonează relaţiile de drept internaţional, soluţiile lor constituind adesea calea pentru a se
impune argumentele de ordin juridic, în detrimentul celor de factură politică.
În continuare vor fi analizate și comparate patru jurisdicții cu caracter permanent, toate
având relevanță pentru relația statului român cu mediul jurisdicțional internațional, trei dintre
acestea organizate sub egida O.N.U (Curtea Internațională de Justiție, Tribunalul Internațional
pentru Dreptul Mării și Curtea Penală Internațională) și una la nivelul Consiliului Europei
(Curtea Europeană a Drepturilor Omului).
 JURISDICȚIA Organizația Locația Structura/organizarea jurisdicției Procedura de judecată
internațională jurisdicției
sub care este
instituită
jurisdicția
Curtea O.N.U Haga Este compusă 20 din judecători permanenți și a) faza scrisă (depunerea de
Internațională de (Olanda) judecători ad-hoc (ad litem) memorii, contramemorii,
Justiție (Curtea a)Judecătorii permanenți sunt în număr de 15 și replică și duplică);
Mondială) funcționează cu titlu individual, fiind aleși de către b) faza orală (audierea
Consiliul de Securitate si Adunarea Generala părților, dezbaterile judiciare
O.N.U., pe o perioada de 9 ani, cu posibilitatea propriu-zise). În principiu,
reînnoirii mandatului faza scrisă constă în
b) Judecătorii ad-hoc sunt special numiți de către depunerea de către părți, la
un stat pentru soluționarea unui anumit diferend, în termenele fixate, a actelor
cazul în care nici unul dintre cei 15 judecători ai privind susținerile făcute în
Curții nu are calitatea de cetățean al său. Mandatul judecată.
lor este limitat la cauza pentru care au fost Dreptul aplicabil
desemnați. Ca surse de drept aplicabil, în
c) Camerele C.I.J. sunt constituite din 3 sau 5 soluționarea litigiilor, Curtea
judecători, numiți în vederea examinării unor cauze Internațională de Justiție
determinate sau care se pot soluționa în cadrul unei poate recurge la:
proceduri sumare, în litigii de mai mică importanță. - tratate;
Grefa este condusă de un grefier-șef, asistat de un - cutumă (internațională);
adjunct, ambii aleși de Curte, pe o durata de 7 ani, - principii generale de drept;
cu posibilitatea realegerii. În personalul grefei mai - precedent judiciar;
intră: experți, juriști, interpreți (translatori), - doctrină sau/și echitate,
funcționari de arhivă ș.a., cu toții având statutul de dacă există acordul părților.
funcționari O.N.U.
Tribunalul Creație a Hamburg - judecători permanenți, în număr de 21, Fazele procesului, dreptul
Internațional Organizației (Germania) independenți, aleși în aceleași condiții și pe criterii aplicabil și regulile de
pentru Dreptul Națiunilor comparabile cu cele referitoare la judecătorii procedură sunt comparabile
Mării Unite, prin permanenți de la Curtea Internațională de Justiție, celor analizate la Curtea
Convenția pe un mandat de 9 ani, cu unica deosebire că Internațională de Justiție.
 privind Dreptul selecția are în vedere specialiști în problematica pe Soluțiile pe care le pronunță
Mării care o vizează Tribunalul, anume dreptul mării – Tribunalul pentru Dreptul
subramură importantă a dreptului internațional Mării în procedura
public. - judecători ad-hoc . contencioasă sunt obligatorii
Judecătorii sunt organizați în Camere/ Secții și de drept executorii.
specializate Soluțiile pentru
- camera procedurilor sumare se constituie anual și reglementarea diferendelor
este compusă din cinci membri și doi supleanți privind teritoriile submarine
- camera privind diferende de pescuit; este formată sunt executorii pe teritoriul
din opt membri); statelor părți, în același mod
camera privind diferende de mediu (pentru ca și sentințele sau
soluționarea litigiilor referitoare la protecția ordonanțele celei mai înalte
mediului marin; Camera este formată din șapte instanțe judiciare ale statului
membri); parte pe teritoriul căruia se
- camera pentru diferende privind teritoriile cere executarea.
submarine formată din 11 membri); - camere ad-
hoc (camere speciale, compuse din trei sau mai
mulți membri
Grefa reunește acele funcțiuni tehnice,
administrative necesare funcționării instanței.
Curtea Penală O.N.U. Haga Un corp al judecătorilor, Biroul Procurorului și După sesizarea procurorului,
Internațională (Olanda) grefa. se vor parcurge mai multe
18 judecători care funcționează cu un mandat de 9 etape: procedura în fata
ani Camerei preliminare;
Secția/Camera Preliminară (pentru verificarea procedura în fata autorităților
admisibilității sau inadmisibilității cererii; secția statului național; procedura
este compusă din cel puțin șase judecători, numirea în fata Camerei de prima
în cadrul secției ținând cont de experiența instanță; procedura în fata
preponderentă a judecătorilor în procesele penale.; - Camerei de apel (dacă este
Secția/Camera de Primă Instanță (pentru judecarea cazul)
cauzei în fond); - Secția/Camera de Apeluri (pentru Hotărârile Curții - Curtea se
soluționarea căii de atac). poate pronunța prin
Procurorul este ales prin vot secret de majoritatea condamnarea sau achitarea
 absolută a membrilor Adunării Statelor membre. celui supus jurisdicției sale.

El este ajutat de 2 procurori adjuncți, de cetățenii Pedepsele aplicabile sunt

diferite, care vor fi aleși în aceeași manieră, dintr-o cele specifice dreptului
listă de candidați pusă la dispoziția Adunării de penal: - detenția pe viață; -
către Procuror. închisoarea (maxim 30 de
ani); - amenda (cumulată de
regulă cu închisoarea și
confiscarea bunurilor).
Sentința de condamnare
pronunțată de prima instanță
poate să facă obiectul
apelului, înțeles ca o cale
ordinară de atac.
Curtea Europeană Consiliul Strasbourg Număr de judecători egal cu cel al statelor Procedura în fața noii Curți
a Drepturilor Europei (Franța) contractante – 47 la acest moment. Europene a Drepturilor
Omului Modul de lucru al judecătorilor variază în funcție Omului este contradictorie și
de stadiul procesual. Astfel, formulele de lucru publică. Audiențele, care nu
sunt: - Complet/comitet compus din judecător unic; se țin decât într-un număr
acesta este asistat în activitatea sa de raportori, ce redus de cazuri, sunt publice,
fac parte din grefa Curții cu excepția cazurilor când
- Comitete de 3 judecători pentru o perioadă de camera/Marea Cameră ia o
douăsprezece luni; altă decizie, în situații
- Camere de 7 judecători după principiul rotației, excepționale. Reclamanții
președintele secției și judecătorul ales din statul în individuali își pot prezenta ei
cauză fiind prezenți de drept; - Marea Cameră înșiși cazul în fața Curții, dar
compusă din 17 judecători. o reprezentare făcută de un
Curtea este asistată de o grefă alcătuită în special avocat este recomandată și,
din juriști din toate Statele membre (numiți si în marea majoritate a
"referenți"). Aceștia, fiind independenți de țările lor cazurilor, chiar cerută expres,
de origine, nu reprezintă părțile în cauză. odată ce cererea a fost
comunicată guvernului în
cauză.
Reclamanții individuali pot
înainta ei înșiși cererile, dar
se recomandă să fie
reprezentați de un avocat, și
chiar se cere acest lucru
pentru audiențe sau din
momentul în care cererea a
fost declarată admisibilă.
Limbile oficiale ale Curții
sunt franceza și engleza, dar
cererile pot fi scrise în una
din limbile oficiale ale
statelor contractante. Odată
ce cererea a fost declarată
admisibilă, una dintre limbile
oficiale ale Curții trebuie să
fie utilizată, cu excepția
cazurilor când președintele
camerei/Marii Camere va
autoriza utilizarea în
continuare a limbii în care s-
a făcut cererea.