BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI

Publicat de
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Volumul ... (...), Numărul ..., anul
Secţia
CONSTRUCŢII DE MAŞINI

INSTALATII DE CONGELARE
BY

BOGATU NICOLAE, BUGA ADRIAN-VALERIAN, NAHARNIUC

ALEXANDRU-IULIAN, NAHARNIUC AUGUSTIN-VALENTIN and MIHAI
MARIUS PRODAN
1
Universitatea tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi , Facultatea de Mecanică

Abstract.

Lucrarea tratează sistemele de congelare. Pentru început sunt prezentate

principiile congelării și cele mai importante. Se prezintă etapele și limitele de
temperatură , influența timpului de răcire și a timpului de congelare. Este
descrisă o scurtă prezentare a timpului de congelare in funcție de viteză și sunt
descrise ecuațiile care guvernează procesul de congelare. Lucrarea prezintă o
serie de instalații de congelare din care amintim : camera de congelare, camera
de congelare autonomă tip container pentru congelare pește, tuneluri de
congelare, tunel de congelare cu bandă transportoare, instalații de congelare
prin contact, instalații de congelare cu agenți criogenici. Ulterior este prezentat
calculul teoretic și real al unei instalații frigorifice în cascadă care funcționeaza
cu R-717 (Amoniac) în cascada superioară și R-747 (CO2) în cascada inferioară.

Keywords: înghețare, trepte de răcire, conservare, temperaturi negative

1. Introducere
Congelarea presupune realizarea de temperaturi negative in domeniu
-10C - -700C. Temperaturile negative sunt necesare pentru congelarea si
păstrare pe perioade lungi a produselor alimentare cat si pentru diverse procese
tehnologice cum ar fi fabricarea medicamentelor. Sistemele de congelare pot fi
intr-o singura treapta, de regula pana la temperatura de -30 0C sau in mai multe
trepte daca temperatura solicitata este mai mica de -30 0C.
10 Author’s First Name and Surname

2. Sisteme de congelare
2.1. Noțiuni introductive
Proces congelare → etape
→ prerăcirea produsului până la faza de cristalizare a apei;
→ congelarea propriu-zisă;
→ subrăcirea produsului → – 18 ... - 25˚C.
Limite de temperatură → mediu de răcire → – 30 ... - 35˚C;
→ agent frigorific → – 40 ... - 45˚C.
Timpul de congelare = timpul scurs de la începutul răcirii, până la
atingerea temperaturii finale prescrise, h; factori → - conductivitatea termică a
produsului:
- suprafața de SC;
- distanța până la centrul termic;
- diferența de temperatură produs - mediu de răcire;
- prezența unor bariere termice (strat ambalaj).
Viteza de răcire → raportul dintre diferența temperaturilor inițială și
finală ale produsului și timpul de congelare, ˚C/h.
Viteza de congelare → viteza cu care înaintează în produs frontul de
formare a gheții, cm/h.

Clasificarea proceselor de congelare funcție de viteza de congelare

- congelare lentă (w= 0,2...0,5 cm/h) → camere frigorifice cu stivuirea
produselor ;
- congelare rapidă (w= 0,5...3 cm/h) → congelatoare tunel cu aer rece sau
congelatoare cu contact cu plăci/bandă;
- congelare foarte rapidă (w= 5...10 cm/h) → congelatoare în strat fluidizat ;
- congelare ultrarapidă (w= 10...100 cm/h) → congelatoare cu agenţi
criogenici lichizi (azot, dioxid de carbon);
 Bul. Inst. Polit. Iaşi, Vol. ... (...), Nr. ..., anul 11

Dinamica procesului de congelare

a)proces nestaționare bidimensional

Ecuația Fourier
- pentru solid:
t S   2t S  2t S 
 aS  
  x
2
y 2  
- pentru lichid:
t L   2t L  2t L 
 aL  
  x
2
y 2  
Ecuația interfeței
1   S x   
2
 t S   t  
wx ( )  1       S    L  L  
 S lS 
  y  
   x  x S x  x  x S x 
1     
2
 S y  t S   t L 
wy ( )  1       S  y   L   
 S lS 
  x       yS y  y  y  S y 

Condiția iniţială
 0 t  x , y , 0  )  t0 t0  0C   x, y   domeniu
Condiții de contur
- în centrul termic:
 t L   t L 
    0
 x  x  xCT  y  y  yCT

- pe suprafața produsului:
t S 
  t *  t R   S 
 
 x  x  xSp
12 Author’s First Name and Surname

 t 
y  xSp   t *  t R   S  S 
 y  y  y Sp

b) Proces unidimensional → ipoteze simplificatoare (produs omogen,

temperatură inițială uniformă și egală cu temperatura de congelare) → formula
lui Plank:
 S lS  d d2 
c  P  R
tS  tR     

Forma geometrică P R

Placă 1/2 1/8

Cilindru 1/4 1/16
Sferă 1/6 1/24

2.2 Metode de congelare

Timpul de congelare → metode de reducere
- reducerea dimensiunilor produsului
- scăderea temperaturii mediului de răcire
- intensificarea transferului de căldură la suprafața produsului
→ prin creșterea vitezei de circulație a mediului de
răcire
→ prin contactul produs-agent de răcire cu sau fără
perete despărțitor

Clasificarea metodelor de congelare

- după viteza de congelare
- după modul de alimentare a instalației cu produse
 Bul. Inst. Polit. Iaşi, Vol. ... (...), Nr. ..., anul 13

→ cu alimentare discontinuă, în șarje (instalații mici)

→camere/celule de congelare
→ cu alimentare continuă (instalații de tip industrial)
→tuneluri de congelare
- după principiul de funcționare
→ cu aer
- convecție naturală (fără aplicații industriale)
- convecție forțată (cu suflare, în strat fluidizat)
→ cu contact
- prin intermediul unui perete despărțitor
- direct cu un agent de răcire lichid (imersie în agent
intermediar sau cu agenți criogenici)

2.3. Instalații de congelare

Aer = mediu de răcire/congelare
→ avantaje → cel mai accesibil mediu de congelare (gratuit),
igienic, netoxic, neinflamabil
→ dezavantaje → coeficienți de transfer termic mici,
condensarea si vaporizarea vaporilor de apă pe serpentinele vaporizatorului
→reducerea semnificativă a SC, deshidratarea produsului
14 Author’s First Name and Surname

Camere de congelare

Cameră de congelare autonomă, tip container pentru congelare pește

Tuneluri de congelare
→ se pot organiza în mai multe fluxuri, fiecare cu viteză de deplasare diferită
→ produsele amplasate pe benzi transportoare, cărucioare, stelaje
→ funcționare continuă (de obicei)
→ circulație forțată aer
→ raport L/l = 3...6
→ sistemul de transport (conveier, cablu/lanț de tracțiune în pardoseală, cu
bandă transport.)
Tunel de congelare cu antrenare prin lanț
 Bul. Inst. Polit. Iaşi, Vol. ... (...), Nr. ..., anul 15

Tunel de congelare cu bandă transportoare - trei treceri

Tunel de congelare cu bandă

transportoare, de tip spirală

Performanțe

- productivitate 0,5....10 t/h

- Lungimea benzii 1800m/spirală
- Viteza benzii 46 m/min
- Dimensiuni 8x5x5 m
- α=35 W/m2K
- încărcare specifică 60 kg/m
- temperatură aer - 50˚C

Tunel de
congelare în strat fluidizat

Avantaje

- congelare individuală rapidă, viteză

de congelare mare
- compactitate mare
- deshidratare redusă
-productivitate mare
- produsele nu se aglutinează
-circulație uniformă a aerului

Instalații de congelare prin contact

cu perete despărțitor
16 Author’s First Name and Surname

Instalație de congelare prin contact cu agenți criogenici

3. Calculul termic al instalației frigorifice funcționând după un ciclu

teoretic fără subrăcire și fără supraîncălzire

Efectuarea calculului termic al unei instalaţii frigorifice cu comprimare

mecanică de vapori (IFCMV) în cascadă, funcţionând după un ciclu teoretic
fără subrăcire (Δtsr = 0 K) şi fără supraîncălzire (Δt si = 0 K) necesită cunoaşterea
următoarele date iniţiale [RAD2]:
 Bul. Inst. Polit. Iaşi, Vol. ... (...), Nr. ..., anul 17

•agentul frigorific din ramura inferioară a cascadei, R-744 (impus);

•agentul frigorific din ramura superioară a cascadei, R-717 (impus);
•puterea frigorifică globală, Qo = 10 kW (impusă);
•temperatura de vaporizare din ramura inferioară, t o = toi = - 50 0C
(impusă);
•temperatura de condensare din ramura superioară, t c = tcs = +30 0C
(impusă);
•diferenţa minimă de temperatură în schimbătorul de căldură
intermediar (vaporizator – condensator), Δt = 5 K (adoptată pe baza
recomandărilor din literatura de specialitate) [STA].
În funcţie de mărimile de mai sus se vor stabili (pe considerente
energetice) temperaturile intermediare optime:
•temperatura de condensare din ramura inferioară, adoptată pentru
regimul nominal la valoarea tci = - 10 0C;
•temperatura de vaporizare din ramura superioară: t os = tci – Δt.
Simulările numerice vor avea ca variabilă (în intervalul prestabilit)
temperatura de condensare a bioxidului de carbon, iar ca obiectiv minimizarea
lucrului mecanic total consumat în cele 2 cicluri frigorifice [JUG2].
Cu ajutorul secţiunii „Refrigeration Utilities” din programul CoolPack
se va trasa ciclul frigorific şi se vor determina valorile parametrilor în punctele
caracteristice ale acestuia. Rezultă aşadar presiunile de lucru constante de la
vaporizatorul de bioxid de carbon (poi) şi de la condensatorul de amoniac (pcs):

toi = to = - 50 0C → Toi = 223,15 [K] poi = 6,836 [bar]

tcs = tc = + 30 0C → Tcs = 303,15 [K] pcs = 11,669 [bar]

Deasemenea, coeficientul de performanţă al ciclului Carnot inversat

(COPC), de referinţă, delimitat de temperaturile celor două surse de căldură
extreme (To şi Tc) este constant:
COPC = To * (Tc – To)-1 = 2,7894.
Principalele rezultate obţinute prin simulare numerică la diverse
regimuri de funcţionare sunt sintetizate în continuare. Notaţiile folosite sunt cele
predefinite în programului de calcul; indicele LT se referă la ramura inferioară a
cascadei, iar indicele HT se referă la cea superioară (fig. 3.3).
18 Author’s First Name and Surname

CYCLE SPECIFICATION
TEMPERATURE LEVELS SUCTION GAS HEAT EXCHANGER (HT) PRESSURE LOSSES

TE,HT [°C] : -15.0 TSH,HT [K] : 0.1 No SGHX 0.3 pSL,HT [K] : 0.00 pSL,LT [K] : 0.00
TE,LT [°C] : -50.0 TSH,LT [K] : 0.1 pDL,HT [K] : 0.00 pDL,LT [K] : 0.00
SUCTION GAS HEAT EXCHANGER (LT)

No SGHX 0.3 REFRIGERANTS

TC,HT [°C] : 30.0 TSC,HT [K] : 0.0
HT : R717 LT : R744
TC,LT [°C] : -10.0 TSC,HT [K] : 0.0

CYCLE CAPACITY
3
HT : Cooling Capacity QE,HT [kW] 0 QE,HT : 12.4 [kW] m HT : 0.01121 [kg/s] VS,HT : 20.54 [m /h]
3
LT : Cooling Capacity QE,LT [kW] 10 QE,LT : 10.0 [kW] m LT : 0.03902 [kg/s] VS,LT : 7.842 [m /h]

COMPRESSOR PERFORMANCE

HT : Isentropic efficiency  IS,HT [-] 1  IS,HT : 1.000 [-] W HT : 2.604 [kW]

W TOT : 4.965 [kW]
LT : Isentropic efficiency  IS,LT [-] 1  IS,LT : 1.000 [-] W LT : 2.361 [kW]

COMPRESSOR HEAT LOSS

HT : Heat loss factor fQ,HT [%] 0 fQ,HT : 0.0 [%] T2,HT : 99.7 [°C] QLOSS,HT : -0.0 [kW]

LT : Heat loss factor fQ,LT [%] 0 fQ,LT : 0.0 [%] T2,LT : 38.2 [°C] QLOSS,LT : 0.0 [kW]

SUCTION LINES

HT : Unuseful superheat TSH,SL,HT [K] 0.0 QSL,HT : 0 [W] T8,HT : -14.9 [°C] TSH,SL,HT : 0.0 [K]
LT : Unuseful superheat T 0.0 QSL,LT : 0 [W] T8,LT : -49.9 [°C] TSH,SL,LT : 0.0 [K]
SH,SL,LT [K]

COPHT : 4.746 COPLT : 4.236

Figura 3.3. Caracteristicile ciclului frigorific în cascadă la regimul nominal.

Eficienta frigorifică sau coeficientul de performanță al întregului ciclu

în cascadă, se definește cu ajutorul relației:
COP = COPHT * COPLT * (1 + COPHT + COPLT)-1.
Rezultă randamentul termodinamic sau gradul de reversibilitate al
ciclului frigorific:
ηtd = COP / COPC .
Conform celor prezentate, la regimul nominal COP = 2,014, iar η td =
72,20 %. Detaliile aferente celor 2 tronsoane ale ciclului frigorific sunt
sintetizate în figurile 3.4 şi 3.5.
 Bul. Inst. Polit. Iaşi, Vol. ... (...), Nr. ..., anul 19

CoolPack CYCLE ANALYSIS : COMBINATION OF ONE-STAGE CYCLES

> TWO-STAGE CASCADE SYSTEM, DX EVAPORATORS
LOG(p),h-DIAGRAM

T 4,HT : 30.0 [°C] T2,HT : 99.7 [°C]

T 5,HT : 30.0 [°C] 2HT
5HT 4HT QC,HT : 15.0 [kW] TC,HT : 30.0 [°C]
Q4-5,HT : 0.00 [kW]
3HT
mHT : 0.01121 [kg/s]

T 4,LT : -10.0 [°C]

WHT : 2.604 [kW]
SUB-DIAGRAM T 5,LT : -10.0 [°C]
WINDOWS Q4-5,LT : 0.00 [kW] T2,LT : 38.2 [°C]

5LT 4LT 2LT

QC,LT : 12.4 [kW] T C,LT : -10.0 [°C]
3LT
QE,HT : 12.4 [kW] TE,HT : -15.0 [°C] 7HT

6HT X6,HT : 0.16 [kg/kg] T 8,HT : -14.9 [°C]

8HT 1HT T 1,HT : -14.9 [°C]
mLT : 0.03902 [kg/s]
QE,LT : 10.0 [kW] TE,LT : -50.0 [°C] 7LT
WLT : 2.361 [kW]
9
6LT X6,LT : 0.25 [kg/kg]
T8,LT : -49.9 [°C]
© 1999 - 2001 8LT 1HT T1,LT : -49.9 [°C]
Department of
Mechanical Engineering
Technical Univ ersity
of Denmark
REFRIGERANTHT : R717 COPHT : 4.746 COP*HT : 4.746  CARNOT,HT : 0.83
Version 1.48
TOOL C.10 REFRIGERANTLT : R744 COPLT : 4.236 COP*LT : 4.236  CARNOT,LT : 0.76

Figura 3.4. Analiza sintetică a ciclului frigorific în cascadă la regimul nominal.

AUXILIARY
VOLUMENTRIC EFFICIENCIES
3 3
HT : Volumetric efficiency VOL,HT [-] 0.8  VOL,HT : 0.800 [-] VD,HT : 25.67 [m /h] VS,HT : 20.54 [m /h]
3 3
LT : Volum etric efficiency VOL,LT [-] 0.8  VOL,LT : 0.800 [-] VD,LT : 9.803 [m /h] VS,LT : 7.842 [m /h]

UTILIZATION OF DISCHARGE GAS SUPERHEAT FOR HEATING OF WATER

3
TWATER : 20.00 [K] VWATER : 0.09262 [m /h] QDSH : 2.14 [kW]
HT : Temperature increase TWATER [K] 20.00
TDL,OUT : 99.7 [°C] TC : 30.0 [°C]
3
LT : Temperature increase TWATER : 20.00 [K] VWATER : 0.219 [m /h] QDSH : 2.269 [kW]
TWATER [K] 20.00
TDL,OUT : 38.2 [°C] TC : -10.0 [°C]

ENERGY CONSUMPTION

Hours of operation [h] : 8760 Energy consumption : 43497 [kWh]

PIPE DIMENSIONS
VELOCITY PIPE DIAMETER (Internal)
PIPE SECTION Condition corresponds to -
[m/s] [mm]

HT Suction Line 10.0 27.0 State Point #1 HT

LT Suction Line 10.0 16.7 State Point #1 LT
HT Discharge Line 12.0 13.2 State Point #2 HT
LT Discharge Line 12.0 9.0 State Point #2 LT
HT Liquid Line 0.6 6.3 State Point #4 HT
LT Liquid Line 0.6 9.2 State Point #4 LT

COPHT : 4.746 COPLT : 4.236

Figura 3.5. Predimensionarea circuitului frigorific în cascadă la regimul

nominal.
20 Author’s First Name and Surname

După cum se poate observa din figura 3.5, sunt estimate economiile
potenţiale de energie făcute prin recuperarea căldurii de supraîncăzire a
vaporilor comprimaţi în cele doua circuite ale cascadei.
Simulările numerice au vizat deasemenea şi abaterile funcţionale de la
regimul nominal, reflectate de modificarea temperaturilor intermediare, aşa
după cum se observă în tab. 3.1.
Tab. 3.1.
tci [°C] tos [°C] COPHT COPLT COP ηtd [%]
-20 -25 3,565 6,090 2,038 73,05
-15 -20 4,096 5,033 2,035 72,96
-10 -15 4,746 4,236 2,014 72,20
-5 -10 5,562 3,609 1,973 70,75

Din analiza efectuată nu se remarcă o dependenţă semnificativă (în

intervalul considerat) a performanţelor energetice în funcţie de temperatura de
condensare a bioxidului de carbon (t ci). Există totuşi un potenţial de ameliorare
a randamentului, prin diminuarea ecartului de temperatură din circuitul de R-
744, regimul nominal studiat (marcat cu caractere înclinate) rămânând relevant
pentru dimensionarea ulterioară a instalaţiei.
3.1. Calculul termic al ciclului frigorific cu R-744
Ciclul de calcul al unei IFCMV are în vedere abaterile de la procesele teoretice,
reflectate prin ireversibilităţile proceselor reale de curgere, comprimare şi
schimb de căldură. Acestea au fost cuantificate folosind secţiunea
„Refrigeration Utilities” din CoolPack, temperaturile de saturaţie fiind cele deja
stabilite (fig. 3.6). Restul datelor de intrare şi de ieşire (cu semnificaţia şi
notaţiile folosite în program) sunt enumerate în continuare:
Refrigerent: R744
Date de intrare:
Te [°C] = -50.00
Tc [°C] = -10.00
DT subcooling [K] = 2.00
DT superheat [K] = 5.00
Dp condenser [Bar] = 0.37
Dp liquid line [Bar] = 0.15
Dp evaporator [Bar] = 0.14
Dp suction line [Bar] = 0.14
Dp discharge line [Bar] = 0.76
Isentropic efficiency = 0.80
Mărimi calculate:
Qe [kJ/kg] = 265.881
Qc [kJ/kg] = 347.034
W [kJ/kg] = 81.153
 Bul. Inst. Polit. Iaşi, Vol. ... (...), Nr. ..., anul 21

COP [-] = 3.28

Pressure ratio [-] = 4.071
-------------------------------------------------
Elemente de predimensionare a compresorului:
Qe [kW] = 10.000
Qc [kW] = 13.052
m [kg/s] = 0.03761076
V [m^3/h] = 7.9368
Volumetric efficiency = 0.80
Displacement [m^3/h] = 9.9210
W [kW] = 3.052
****************************************************

Figura 3.6. Ciclul real al instalaţiei frigorifice cu comprimare mecanică de R-

744, reprezentat în diagrama lg p – i.

După cum se vede din figura 3.6, la scara diagramei abaterile de la ciclul
teoretic se reflectă mai ales asupra compresorului, al cărui debit volumic este de
aproape 10 m3/h, la un raport de comprimare de peste 4.

3.2. Calculul termic al ciclului frigorific cu R-717

Conform cu cele anterior stabilite şi cu notaţiile folosite în programul RU,
datele de intrare şi de ieşire sunt enumerate mai jos:
Refrigerent: R717
Date de intrare:
Te [°C] = -15.00
Tc [°C] = 30.00
DT subcooling [K] = 2.00
DT superheat [K] = 5.00
22 Author’s First Name and Surname

Dp condenser [Bar] = 0.17

Dp liquid line [Bar] = 0.17
Dp evaporator [Bar] = 0.05
Dp suction line [Bar] = 0.05
Dp discharge line [Bar] = 0.35
Isentropic efficiency = 0.80
-------------------------------------------------
Mărimi calculate:
Qe [kJ/kg] = 1128.072
Qc [kJ/kg] = 1434.998
W [kJ/kg] = 306.926
COP [-] = 3.68
Pressure ratio [-] = 5.198
-------------------------------------------------
Elemente de predimensionare a compresorului:
Qe [kW] = 13.000
Qc [kW] = 16.537
m [kg/s] = 0.01152409
V [m^3/h] = 22.0345
Volumetric efficiency = 0.80
Displacement [m^3/h] = 27.5431
W [kW] = 3.537

Figura 3.7. Ciclul real al instalaţiei frigorifice cu comprimare mecanică de R-

717, reprezentat în diagrama lg p – i.

La fel ca şi în cazul anterior, abaterile de la ciclul teoretic se reflectă

mai ales asupra compresorului (de amoniac), al cărui debit este de circa 27,5
m3/h, la un raport de comprimare de 5,2 (fig 3.7).
 Bul. Inst. Polit. Iaşi, Vol. ... (...), Nr. ..., anul 23

Recalculând coeficientul de performanţă şi randamentul termodinamic al

întregului ciclu în cascadă, se obţin valori sensibil mai mici (cu aproape un
sfert) decât în cazul ciclului teoretic: COP = 1,518, iar η td = 54,42 %. Valori şi
mai apropiate de realitate vor rezulta după alegerea efectivă a compresoarelor
de bioxid de carbon şi de amoniac [DOS].

3. Concluzii

Dezvoltarea instalațiilor de congelare a făcut posibilă păstrarea pe

perioade foarte lungi a alimentelor perisabile. Prin dezvoltarea congelării au fost
înlocuite alte metode de conservare a alimentelor, cum ar fi afumarea sau
tratarea cu sare, și în felul acesta mâncarea a devenit mai sănătoasă păstrându-și
mai bine vitaminele și mineralele.
În funcție de tipul alimentelor, temperatura de congelare variază între
-18 0C și -50 0C .
Pentru atingerea temperaturii de -50 0C în lucrare este studiat o
instalație frigorifică în cascadă care functionează în treapta superioară cu R-717
(Amoniac) și în treapta inferioară cu R-744 (CO 2). Ambii agenți frigorifici
folosiți sunt ecologici fiind adecvați pentru funcționarea în viitor a instalațiilor
de congelare.

REFERENCES

[BIT] * * * https://www.bitzer.de/ro/en/
[CHI] CHIRIAC F., LECA A., POP M., BADEA A., LUCA L.,
ANTONESCU N., PERETZ D., Procese de transfer de căldură şi de masă în instalaţiile
industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1982.
[DAN] * * * http://www.danfoss.com/
[DOS] DOSSAT J.R., Principles of Refrigeration, Prentice Hall, New Jersey,
1991.
[EST] ESTREM J., Nouveaux schémas électriques, Pyc Edition, Paris, 1996.
[FCH] *** http://www.fchartsoftware.com/
[FEI] FEIDT M.L., Termodinamica şi optimizarea energetică a sistemelor şi
proceselor, Ed. Bren, Bucureşti, 2001.
[FRI] * * * http://www.frigopol.com/
[FRO] * * * http://www.frigotehnica.ro/
[GIU] GIURCĂ V., Compresoare. Vol. 1. Compresoare cu piston, Ed.
Rotaprint I.P. Iaşi, 1993.
[GRE] * * * http://www.greenpeace.org/international/
24 Author’s First Name and Surname

[IPU] *** https://www.ipu.dk/products/coolpack/ (Software CoolPack - Free

Version 1.50)
[IIF] * * * http://www.iifiir.org/
[JUG1] JUGUREANU E., Zegan D., Tocan C., Agenţii frigorifici - o problemă
de ordin global, Ed. Bit, Iaşi, 1996.
[JUG2] JUGUREANU E., Procese în maşini şi instalaţii frigorifice. Vol. 1, Ed.
Cermi, Iaşi, 2000.
[JUG3] JUGUREANU E., Calculul şi construcţia maşinilor frigorifice. Vol. 1,
Ed. Cermi, Iaşi, 2002.
[KOT] KOTZAOGLANIAN B., Manuel frigobase, Ed. Kotza, Lyon, France,
1998.
[MID] * * * http://www.midal.ro/
[NEK] NEKSĂ P., CO2 heat pump systems, Int. Journal of Refrigeration, vol.
25, number 4, 2002, p. 421-427.
[NIC] NICULIŢĂ P., CEANGĂ E., BUMBARU S., Automatizarea în tehnica
frigului, Ed. Teora, Bucureşti, 1999.
[RAD1] RADCENCO V., PORNEALĂ S., DOBROVICESCU A., Procese în
instalaţii frigorifice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
[RAD2] RADCENCO V., GRIGORIU M., DUICU T., DOBROVICESCU A.,
Instalaţii frigorifice şi criogenice. Probleme şi aplicaţii, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987.
[RAP] RAPIN P.J., JACQUARD P., Installations frigorifique. Physique, Pyc
Edition, Paris, 1992.
[REF] * * * http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid.
[STA] STAMATESCU C., Tehnica frigului. Procese de producere a frigului,
Ed. Tehnică, Bucureşti 1972.