ANALIZA DATELOR INIŢIALE

I.1. Prezentare ansamblu

Def. desen ansamblu..conditii - ce este desenul de
ansamblu
Definire desen de ansamblu – Un motor este o mașină concepută pentru a converti o
formă de energie în energie mecanică.

Descriere desen de ansamblu – Motoarele de căldură, precum motorul cu ardere internă, ard un
combustibil pentru a crea căldură, care este apoi utilizată pentru a lucra. Motoarele electrice convertesc
energia electrică în mișcare mecanică, motoarele pneumatice folosesc aer comprimat, iar motoarele de
ceasornic în jucăriile de lichidare folosesc energie elastică. În sistemele biologice, motoarele moleculare,
precum miozinele din mușchi, folosesc energia chimică pentru a crea forțe și, în cele din urmă, mișcare.

Una din cele mai importante componente ale motorului este cunoscut sub numele de arbore cu came
sau ax cu came .

1. Def desen executie - ce este un desen de executie

I.2. Prezentare piesa

Definire desen de executie -

ROATA DINTATA este un organ dintat destinat a pune in mscare un alt organ sau a fi
pus in miscare de catre acesta prin actiunea dintilor aflati succesiv si continuu in contact.
Desenul de executie se alcatuieste potrivit regulilor de reprezentare grafica, utilizate in
constructia de masini ce se regasesc in STATS 734-82.
O roata dintata este o roata care are „dinti” de-a lungul circumferintei sale pentru a
angrena una sau mai multe roti dintate sau piese similare ale unui mecanisc mai complex cu
scopul de a realiza transmiterea de-a lungul unei directii tangentiale la suprafetele ambelor.
Descriere desen -
 Transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore motor la unul condus poate fi realizata cu
ajoturul unui mecanism format din doua sau mai multe roti dintate. Dintii uneia dintre roti intra
in golurile dintre dintii rotii conjugate, asigurand transmiterea continuata a miscarii de rotatie de
la un arbore la altul.

Determinarea succesiuni operatiilor se face tinandu se seama de dimensiuni si

configuratia piesei, de suprafata si de prelucrat si de volum.
Prelucrarile suprafetelor piesei trebuie sa se desfasoare in ordinea: prelucrari de degrosare
—> prelucrari de finisare —> prelucrari de mare finite.
In cadrul prelucrarii unei peise se pot utiliza mai multe variante de procese tehnologice
tinandu se insa seama de unele considerante cu character general:
- Alegerea semifabricatului cu forma si dimensiunile cat mai aproapeate de cele cerute
ptr piesela finite
- La primele operatii trebuei sa se prelucreze acele suprafete care in operatiile
urmatoare vor servi drept baze tehnologice
- Succesiunea operatiilor trebuie sa fie stabilia in fuctie de necesitatea de a schimba cat
mai putin baza de asezare in decursul procesului
- Operatiile de degrosare se efectueaza la inceputul procesului tehnologic
 - Suprafetele cu rugozitate si precizie ridicata se finiseaza la ultimele operatii de
prelucrare, pentru a evita deterioarea lor in cursul altor prelucrari sau al transportului
piese
Rotile dintate se clasifica astfel:
1) Dupa suprafata de rostogolire a organului generator:
- Cilindrice
- Conice
- Melcate
- Melcilindric
- Hiperpolalaide

2) Dupa forma si traseu dintilor pe latimea rotii:

- Cu dinti drepti ( paralel cu axu rotii)
- Cu dinti inclinati fata de axa rotii
- Cu dinti curbi
- Cu dinti in V (denumite si danturi in sageata)
2. Notarea suprafețelor

S1 – Suprafata frontala cilindrica

s2 – suprafata cilindrica interioara

s3 – suprafata cilindrica interioara
s4 – suprafata cilindrica exterioara
s5 – suprafata cilindrica interioara
Elementele geometrice:
1. Cercul de divizare este cercul cu centru pe axa rotii pe circumferinta caruia grosimea
dintelui este egala cu marimea golului dintri dinti.
2. Cercurile de rostogolire sunt doua cercuri imaginare pe care se produce rostogolirea
fara alunecare a rotilor angrenajului
3. Cercul de cap este sectiunea dreapta a cilindrului care margineste capul dintilor
4. Cercul de baza este cercul cu centrul pe axa rotii pe care rostogoleste drepta
generatoare ce da nastere la profilul dintelui
5. Capul dintelui este portiunea acestuia cuprinsa intre cercul de varf si cercul de
divizare
6. Piciorul dintelui este portiunea cuprinsa intre cercul de divizare si cercul de picior
7. Inaltimea dintelui (capul dintelui + picioru dintelui)
8. Profilul dintelui este curba directoare pe care este contruita suprafata laterala a sa
9. Flancul dintelui este suprafata curba laterala cuprinsa intre varful dintelui si fundul
golului dintre dinti
10. Lungimea dintelui variaza cu grosimea si inaltimea dintelui
11. Grosimea dintelui si largirea golului dintre dinti sunt marimi egale
12. Pasul circular este marimea insumata, masurata pe cercul de divizare, intre profilele
de acelasi sens a doi dinti alaturati
13. Pasul unghilar reprezinta unghiul la centrul corespunzator pasului circular
14. Modulul este o diminsiune normalizata (mm) care impreuna cu numarul de dinti
formeaza doua caracteristici fundamentale ale rotilor dintate.
 Transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la celalalt se mentine intr un raport
constant de la un arbore la celalalt se mentine intru un raport constant , acest lucru realizandu se
practic datorita contactului continuu dintre flancurile dintilor. In acest scop, profilul dintelui
trebuie sa aiba o anumita forma care sa permita realizarea acestui contact continuu.
Curbele utilizate in mod obisnuit pentru profilul dintilor care indeplinesc conditiile
impuse mai sus sunt curbele ciclice.
Executarea rotilor cu dinti cu profilul in cicloida (def. cicloida = curba plana,deschisa,
descrisa de un punct al unui cerc generator, care se rostogoleste fara alunecare pe o dreapta fixa
directoare), este mai dificil de executat, avand si o intrebuintare mai restransa, mai ales la
mecanismele de precizie, unde perechea de roti trebuie sa functioneze deosebit de linistit, iar
rotile au un numar mic de dinti.
 Materiale utilizate in constructia rotilor dintate.
La alegerea materialului trebuie sa se tina seama de o serie de factori:
- Sarcina care incarca angrenaju
- Durata de functionare impusa
- Caracteristicile mecanica ale materialelor
- Modul de obtinere a semifabricatului
- Eficienta economica
- Condtitiile de functionare

Fontele asigura angrenajelor o amortizare mai buna la vibratii si calitati antifrictiune. Se

folosesc la confectionarea rotilor de mari dimenisiuni, incarcate cu sarcini mici si care
functioneaza la viteze reduse.
Bronzurile se folosesc in confectionarea coroanei rotilor melcate, corpul acesteia fiind
executata din fonta sau otel.
Otelurile sunt materialele cele mai utilizate si in functie de proprietatile lor mecanice si
de prelucrare se impart in: oteluri moi cu duritate superficiala < 350 HB si oteluri dure > 350 HB
Otelurile turnate nu se trateaza termic si de aceea pot fi utilizate la angrenaje cu sarcini
mici si/sau nu se impun restrictii de gabarit, vitezele de functionare fiind mici.

Elemente tehnologice:
 Prelucrarea daturii rotilor dintate se realizeaza prin frezare sau prin rulare.
Frezarea prin copiiere se realizeaza cu scule profilate dupa forma golului
dintre dinti: freza disc sau freza deget
 Prelucrarea prin rulare a danturi se realizeaza prin frezarea cu: freza melc sau
prin mortezare cu cutit pieptane sau cu cutit roata
 Tabelul 1.1. Analiza suprafețelor piesei
Suprafața Forma/tipul Dimensiuni Toleranțe Toleranțe Toleranțe Toleranțe Toleranțe Rugozitate Ultima Observații??
suprafeței nominale dimensionale de formă de poziție de de bătaie prelucrare
Din desen orientare aplicată
sau din tab
2.15
Picos/pg.170
S1, S6 frontale L…….
S2 cilindrică Φ …….
S3 degajare
S4
S5