Referat la:Ambalaje și design în industria alimentară

Borcan din sticlă cu suport interior și capac din inox

Student : Cristiana Vlădău

Grupa:8LF352,anul IV

Prof coord: Nicolae Ormenișan

 Cuprins

1. Justificarea alegerii acestui tip de ambalaj

2. Descrierea prosusului ales
2.1. Generalităţi
3. Descrierea ambalajului folosit pentru ambalarea produsului
4. Reprezentare grafică
5. Bibliografie

2
 1. Justificarea alegerii acestui tip de ambalaj

Lucrarea are ca scop cunoaşterea unor tipuri constructive de ambalaje din sticlă cu
alemente din oțel de uz alimentar ,profilul gurii cu dimensiunile astfel alese încât sa se poată
scoată și să se poată introduce stativul cu bomboane . Se prezintă, principalele matreri prime de
obținere a ambalajului și prelucrarile acestora. Ǐn cadrul lucrării este prezentat o variantă de
ambalaj în care sa se poată pastra și prezenta o gama variată de bomboane ,condiţiile specifice pe
care ambalajul trebuie să le ȋndeplinească pentru ca produsul sa își păstreze caracteristicile cât
mai mult timp.

2. Descrierea prosusului ales

2.1Generalităţi

Produsul ales sunt bomboane din ciocolată amaruie cu fructe uscate și semințe
oleaginoase.
Aceste bomboane conțin nuci ,alune de pădure,merișoare si afine deshidratate .

Afine (nume ştiinţific Vaccinium myrtillus) (L:Cranberries, Eng:Cranberries,

Esp:Arándanos agrios,Fr: Canneberges,Ger: Preiselbeeren, Magr:Vörös áfonya)- Este un
subarbust (arbust mic), stufos, rămuros, cu tulpina de culoare verde, lungă de circa 30–60 cm, cu
ramuri anguloase. Fructul este numit afină și reprezintă o bacă de culoare albastru-închisă sau
albastru-brumărie, de formă rotundă, cu diametrul de 0,5 - 0,6 cm, zemoasă, cu suc violaceu, cu
gust plăcut dulce acrișor.,

Fig. 1-Afine proaspete

3
 Afine deshidratate - se obțin cu ajutorul căldurii în cuptoare sau instalații speciale
(uscătoare ).Acestea se lasă întregi,se spală,se zvântă ,se așezate pe gratarele cărucioarelor apoi
sunt introduse în instalațile de deshidratare unde se mențin timp de 10-12 ore la temperatura de
57 ˚ C pentru ca deshidratatrea sa se faca lent fără a se arde produsul .După se sunt scose din
cuptor se lasă la răcit iar apoi sunt ambalate în atmosferă cotrolată. Textura acestora dupa
deshidratare este moale .

Fig .2-Afine negre deshidratate

Merișoare (Vaccinium vitis idaea )(L:De quadrupedibus ,Eng: Cranberry, Esp: Arándano agrio,
Fr :Canneberge,Ger : Preiselbeere,Magr: Vörösáfonya)- este o plantă medicinală din familia
Ericaceae. Denumire populară: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacăz, coacăz
de munte, poranici, smirdar,saschiu, brebenoc, cununiță, pervincă.Sunt fructe de pădure cu gust
dulce-acrișor și cu multiple beneficii asupra sănătății datorită compușilor pe care îi conține.
Fructele acestui arbust se folosesc consumate ca atare sau uscate, confiate, conservate în diferite
moduri.

Fig .3-Merișoare proaspete

4
 Merișoare deshidratate -se obțin cu ajutorul căldurii în cuptoare sau instalații speciale
(uscătoare ).Acestea se lasă întregi ,se spala ,se zvântă,se așezate pe gratarele cărucioarelor apoi
sunt introduse în instalațile de deshidratare unde se mențin timp de 10-12 ore la temperatura de
57 ˚ C pentru ca deshidratatrea sa se faca lent fără a se arde produsul .După se sunt scose din
cuptor se lasă la răcit iar apoi sunt ambalate în atmosferă cotrolată. Textura acestora dupa
deshidratare este tare .

Fig. 4-Merișoare deshidratate

Alune de pădure(L:Nucleosque pineos,Eng: Hazelnuts,Esp;Avellanas, Fr:Noisettes,

Ger:Haselnüsse, Magr:Mogyoró) - Provin de la un arbust numit Alun (Corylus avellana), care
face parte din familia Betulaceae.Sunt acoperite de coajă tare, care conține un miez bogat în
vitaminele A, B, C și E, ca și în calciu, fier, fosfor și potasiu. Alunele aflate în comerț provin de
la Corylus maxima.Reprezinta un aliment deosebit de hranitor si sanatos.Acestea se pot consuma
atât crude cât și prajite . Datorită aromei delicate și a gustului extraordinar de delicios pe care îl
au, precum și a nutrienților valoroși pe care îi conțin sunt consumate cu un deosebit interes.

Fig. 5- Alune de pădure

5
 Nuca(L:Nut,Eng:Walnut,Esp: Tuerca, Fr:Écrou, Ger:Nuss, Magr:Dió)-este fructul
nucului (Juglans regia L.), este un arbore din familia Juglandaceae . Fructul este drupă sferică,
având o singură sămânță, cu două cotiledoane mari, zbârcite, bogate în untdelemn .Este foarte
răspândită în alimenție sub diferite forme .În cazul nucilor natura a pus un pachet aproape
perfect de proteine (15 g/ 100 g), grăsimi sănătoase (60 g), fibre (2,4 g), antioxidanţi, precum şi
multe vitamine (A, B, C, E şi P) şi minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf,
fier, cupru, zinc şi iod).

Fig. 6- Nuci
Ciocolată (L: Scelerisque, Eng : Chocolate, Esp: Chocolate,Fr: Chocolat,Ger :
Schokolade, Magr: Csokoládé)- este un produs alimentar obținut dintr-un amestec de unt de
cacao, lapte,zahăr, uneori și unele arome specifice. Ciocolata este servită, de obicei, sub formă de
tabletă, baton, praline, înghețată sau alte produse de cofetărie. Este bogată în lipide şi glucide,
conţine în medie 500 kcal/100 g şi nu ar trebui interzisă din alimentaţie, deoarece aduce
numeroase vitamine, stimulează sistemul nervos şi circulator , spre deosebire de alte alimente
sărace în nutrienţi, dar bogate în calorii.Exită numeroase tipuri de ciocolată precum ciocolata
albă,cu lapte ,amăruie și cu diverse umpluturi și adaosuri . Ciocolata neagră, numită și ciocolată
amăruie, este un amestec de cacao și unt de cacao cu zahăr. Ea conține minimum 35% cacao,
proporția depinzând de fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietății de cacao
utilizată.Ciocolata amăruie are diverse beneficii ,cum ar fii :asupra sistemului circulator ,are
efecte anticangerigene,stimulator cerebral ,reduce tensiunea arterial,are efect neuroprotectiv ,dar
are și efect afrodisiac. Cacaua posedă un puternic efect antioxidant natural, protejând împotriva
oxidării lipo-proteice.Ciolotata poate avea și efecte negative asupra organismului uman în cazul
in care este mâncată în exces :poate duce la obezitate ,intoxicare cu plumb deoarece ciocolata are
una dintre cele mai ridicate concentrații de plumb,poate conduce la apariția acneei .

6
 Fig. 7-Cacao ,Ciocolată,Boabe de cacao

2.2 Indici organoleptici

Gust și miros :specific de ciocolată,fără gust și miros străin.

Aspect exterior :plăcut ,specific ,fără pete albe ,lucios .
Culoare :specifică ciocolatei amărui ,închisă la culoare .

3.Descrierea ambalajului folosit pentru ambalarea produsului

Sticla a fost definită de ˝Societatea Americană de testare și materiale˝ ca “un produs

anorganic amorf de fuziune, care este răcit in condiții dure fără cristalizare˝
Originea primei sticle este pierdută în antichitate, primul vas din sticlă a fost probabil
sculptat dintr-un bloc solid în jurul anului 3000 î.Hr. Începând cu anul 200 d.Hr. articolele
din sticlă erau extrem de utilizate in casele romanilor.

Sticlele sunt materiale amorfe (necristalizate), cu rezistență mecanică și duritate mare, cu

coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu
vâscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat, până la
lichefiere, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.

Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din
nisip de cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare.
Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor.
7
 Sticla este foarte mult utilizat pentru confecţionarea ambalajelor destinate produselor
alimentare şi nealimentare.
Aceasta este cunoscută din cele mai vechi timpuri când ȋn timpul coacerii ambalajelor
ceramic s-a observant că pe suprafaţa acestora la anumite temperature apare o suprafaţă lucioasă,
etanşă lipsită de pori, fenomenul se manifestă când ȋn masa de argilă existau particule de nisip.

Avantaje ;
 Material ieftin, practice inepuizabil
 Formează o structură compact foarte rezistentă, insolubilă ȋn marea majoritate a substanţelor
chimice agresive, au un nivel de transparenţă controlabil şi care poate fi modelată uşor prin
tehnologii special sub forma unor ambalaje cu pereţii foarte subţiri.
 Recipientele din sticlă pot fi ȋnchise prin lipire pe cale termică formând o incintă perfect etanşă
Dezavantaj;
 Este un material casant care nu rezistă la ȋncovoiere şi şocuri termice.

Sticla nu este un material pur ca formulă chimică general ea are la bază dioxidul de
siliciu ce este ȋnsoţit de diferiţi oxizi ai altor metale, fiecare dintre aceştia pot să-i confere diferite
calităţi.

Proprietăţi fizice

 Are o bună conductibilitate termică

 La grosimi mai mari de 2mm este o barieră pentru radiaţiile UV dar prin amestecarea cu oxid de
carmin se măreşte gredul de absorbţie a radiaţiilor UV.
 Ǐn amestec cu oxizi de plumb poate forma o barieră a radiaţiilor X
 Sticla poate fi colorată foarte uşor.

Din punct de vedere tehnologic ambalajele din sticlă se realizează prin;

 Injectare
 Matriţare

8
 Suflare
 Vacumare
 Combinaţii

Fig . 8-Sticlă

3.1 Tehnologia de obținere a ambalajului din sticlă

Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă cuprinde patru faze mai importante:
obţinerea masei sticloase, fasonarea, recoacerea şi finisarea.

Tipuri de ambalaje de sticlă: borcane,butelii, flacoane incolore şi colorate de diferite capacităţi

utilizate pentru păstrarea alimentelor, produselor farmaceutice, cosmetice sau tehnice.
Compoziţia chimică a sticlei :

 este o sticlă silico – calco – sodică

 pentru îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice şi a stabilităţii chimice se adaugă 1 – 2 %
Al₂O₃

3.2 Fluxul tehnologic pentru relizarea ambalajelor din sticlă

9
1. Alimentarea maşinii automate prin picătură - primirea topiturii de sticlă din bazinul de lucru al
cuptorului şi transportul la maşina automată - condiţionarea termică a topiturii - formarea
picăturii în greutate, diametru şi lungime, după mărimea şi formatul articolului

2. Presuflarea sticlei în formă – realizarea unui format intermediar apropiat de al produsului

3. Suflarea sticlei în formă finală – se realizează profilul definitiv al produsului

4. Transportul produsului spre cuptorul de recoacere

3.2 Tehnologia de obținere a elementelor interioare și a capacului din oțel inoxidabil

Oțelul inoxidabil (sau inox) este acel aliaj al oțelului care conține cel puțin 11% crom în procente
de masă. Acest tip de oțel este rezistent la coroziune. Inoxul este un oțel cu un conținut scăzut de
carbon în compoziție, care conține crom în proporție de 10 % din greutate. Acest adaos de crom
îi conferă oțelului proprietățile sale unice de inoxidabilitate și rezistență la coroziune. Prezența
cromului permite formarea unui strat extrem de subțire dur, invizibil, de oxid de crom pe
suprafața oțelului, rezistent la acțiunea mediilor corozive, capabil de a se autoreface în caz de
alterare mecanică sau chimică.

Obiectele realizate din inox își păstrează aspectul indiferent de gradul de uzură. După câteva zeci
de ani își pierde din strălucire, dar cu o investiție minoră își poate recăpăta chiar și atunci
strălucirea din prima zi.

Este folosit in foarte multe domenii ,printre care și industria alimentară ,dar și cea a
autovehiculelor .

Avantajele produselor din inox sunt următoarele:

 Grad mare de rezistență la coroziune;

 Durabilitate mai mare de 50% decât oțeluri medii;
 Durabilitate: rezistență la căldură/ îngheț;
 Ușor de întreținut;
 Aspect plăcut;
 Reciclabil.

10
 Inoxul nu este rezistent numai la umiditate și cei mai mulți acizi, ci se caracterizează și
prin duritate, rezistență mare la căldură și frig și proprietățile igienice. Pe suprafață netedă și fără
pori murdăria și grăsimile pot fi spălate foarte ușor. Zgârieturile și crăpăturile pe capace își pierd
după scurt timp contururile dure și se adaptează suprafeței.

Fig 9-Foi din oțel inoxidabil

Prelucrabilitatea este o proprietate care arată cât de eficient se poate efectua procesul
de așchiere cu un cost redus într-un mediu tehnologicimpus. Tradițional se vorbește despre
prelucrabilitate ca fiind o proprietate a materialului.Oțelul inoxidabil se utilizează în medii unde
se cere un înalt nivel de rezistență la coroziune și în condiții severe cu temperaturi foarte ridicate,
datorită rezistenței la coroziune și datorită faptului că își păstrează proprietățile mecanice la
temperaturi înalte. Oțelul inoxidabil se utilizează la fabricarea componentelor auto, în industria
petrochimică, la echipamentele pentru procesarea alimentelor, în industria producătoare de
energie, etc.

Prelucrabilitatea semifabricatelor este influenţată de 5 proprietăţi de bază a materialelor:

ductilitate (tendinţa de a adera), tendinţa de ecruisare, conductibilitatea termică, duritatea și
abraziunea.

11
 Dacă este să comparăm oțelul inoxidabil austenitic cu 42CrMo4, oțel aliat folosit uzual ca
material de referință în indexul de prelucrabilitate, vom sesiza unele diferențe interesante:

Oțelul inoxidabil are o ductilitate (aderență) mai mare decât a oțelului. Asta

înseamnă căplăcuța de așchiere trebuie să fie mai tenaceiar acoperirea să fie de tipul ,,anti-
aderență”.Micro-geometria muchiei de așchiere trebuie să compenseze ductilitatea mare și să
asigure o formare corectă a așchiei. Comparativ cu oțelul, vitezele de așchiere trebuie să fie mai
mari pentru a compensa tendința de aderență a materialului. Trebuie acordată o atenție sporită
microfisurilor (datorită aderențelor pe muchia de așchiere), crestăturilor muchiei și exfolierea
acoperirii.

Oțelurile inoxidabile au o tendință foarte mare de ecruisare. O geometrie corectă

amuchiei de așchiere va compensa acest fenomen–o muchie ascuțită va reduce tendința
deecruisare în timpul procesului de așchiere.

Adâncimile de așchiere trebuie schimbate constant – reduce posibilitatea apariției crestăturilor

datorită așchierii continue în stratul ecruisat – iar avansul va fi maxim posibil. Crestarea și
ciupirea muchiei de așchiere este o consecință normală datorată acestei tendințe de ecruisare.

Oțelurile inoxidabile au o conductibilitate termică foarte redusă. Căldura evacuată

prin așchii este foarte mică; mare parte a căldurii va migra către muchia de așchiere, rezultând
temperaturi foarte ridicate în zona muchiei de așchiere. Viteza de așchiere și avansul trebuie
alese cu mare grijă pentru a limita generarea de căldură și pentru a asigura un transfer maxim de
căldură prin așchii. Deformarea plastică a sculei de așchiere va fi uzura tipică la prelucrarea
oțelurilor inoxidabile.

Oțelurile inoxidabile au o duritate asemănătoare oțelului. Forțele de așchiere vor fi la

același nivel ca la așchierea oțelului, așa că nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru
compensarea forțelor de așchiere. Adâncimile de așchiere și avansurile nu trebuie să fie limitate
comparativ cu aplicațiile în oțel. Dacă toate elementele așchierii vor fi atent alese, se va observa
o apariție predominantă a uzurii de flanc.

12
 Oțelurile inoxidabile sunt foarte abrazive. Acest lucru impune cerințe specifice pentru
acoperire. Acoperirile folosite la aplicațiile în oțelurile inoxidabile trebuie să aibă o rezistență
foarte mare la uzură. Este foarte important să obținem o cât mai mare utilizare a sculei (rata de
îndepărtare a materialului raportată la durata de viață a sculei). Abraziunea va cauza apariția
rapidă a craterelor.

13
4.Reprezentarea grafică

14
15
 5.Bibliografie

1. http://www.incdsb.ro/p/medplanet/doc/Curs%20tehnologii%20de%20recoltare
%20RO.pdf
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Afin
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Merișor_(plantă)
4. https://dieta.romedic.ro/aliment/merisoare
5. https://destepti.ro/alunele-de-padure
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Alun_(arbust)
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată
8. https://www.descopera.ro/dnews/15982150-cinci-beneficii-ale-ciocolatei
9. https://www.csid.ro/alimente/dulciuri/ciocolata-neagra-cu-cacao-70-85--
12663456
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticlă
11. Curs Ambalaje
12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Oțel_inoxidabil
13. https://www.ttonline.ro/revista/scule/prelucrabilitatea-otelurilor-inoxidabile

16