Chiru Andrada Maria

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE

Celebrarea miracolului Învierii este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor de
pretudindeni fiind însoţită de o multitudine de tradiţii şi datini pascale. De la ouă roşii şi
cozonac, la slujbe religioase edificatoare, iepuraşul colorat cu coşul său plin de bunătăţi sau
numeroase superstiţii şi obiceiuri, Paştele este sărbătorit într-un mod cât se poate de vesel,
fiind totodată şi o marcă a primăverii, un nou început, o speranţă în mai bine, o înnoire.
Simbolistica ouălor de Paşte
Dacă ouăle roşii sunt simbol al sângelui dumnezeiesc
căzut din răni, cele colorate sau încondeiate semnifică bucuria
primăverii, veselia, renaşterea. La români, ouăle se vopsesc,
pictează, decorează în Joia Mare, în Săptămâna Patimilor.
Acestea se ciocnesc în ziua de Paşte rostind Hristos a înviat! la
care se răspunde Adevărat a înviat!. Despre ouăle înroşite se
spune că ar avea puteri miraculoase. Consumul acestora fereşte
de boli, purifică şi chiar oferă frumuseţe.
Lumina sfântă
Lumina din Noaptea de Înviere semnifică pentru credincioşi victoria binelui asupra
răului, învingerea întunericului şi biruinţa vieţii. La Sfântul Mormânt aceasta apare prin
putere divină, fără nicio explicaţie, fără nicio sursă de aprindere. Miracolul cutremurător
menţine vie credinţa, iar puterile luminii sfinte variază de la protecţie şi vindecare, la
aducerea de belşug, noroc şi armonie în case.
La români, lumânarea cu care s-a luat lumină în Noaptea de
Înviere va fi adusă aprinsă pe drumul spre casă. Dacă aceasta nu se va
stinge, atunci dorinţa purtătorului se va împlini.
Paştele este o sărbătoare plină de bucurie, o celebrare luminată,
încărcată de semnificaţii, simboluri şi tradiţii. Lumina sfântă este cea
dătătoare de speranţă oamenilor, arătând că miracolele încă sunt posibile.
Deşi de-a lungul timpului interculturalitatea şi-a spus cuvântul şi
am „importat” multiple obiceiuri noi, avem încă tradiţii şi datini pascale
nealterate de secole întregi pe care, voluntar sau involuntar le respectăm an de an.
Postul Paştelui este urmat în majoritatea caselor de români, la fel şi deniile
premergătoare duminicii Învierii, rugăciunile, curăţenia în locuinţe şi reunirea familiei la
masă în ziua de Paşte.
În Maramureş, înnoirea garderobei în post este interzisă cu desăvârşire, aceasta fiind
permisă doar din ziua de Paşte. La fel şi hainele multicolore care sugerează veselie în
Săptămâna Patimilor.
În Muntenia, duminică dimineaţa, creştinii se spală pe ochi cu apă rece în care au pus
un ban de argint şi un ou roşu. Acestea se spune că vor aduce bunăstare şi sănătate.
Cei trecuţi în nefiinţă nu sunt uitaţi în niciuna dintre zonele ţării. Din lumina luată în
Noaptea de Înviere, credincioşii vor duce şi la cimitire. Printre morminte se vor ciocni ouă şi
se vor împărţi bucate pentru pomana sufletelor apuse.
Înroşirea ouălor ce aminteşte de sângele lui Hristos e o altă tradiţie respectată la
români. La fel şi pasca, felurile de mâncare din carne de miel, plăcintele sau cozonacii pufoşi.
Chiru Andrada Maria

În Bucovina, la sate, încă se mai organizează Petrecerea Gospodarilor, unde oamenii

îmbracă straie tradiţionale şi se veselesc până în zorii zilei cu bucate alese.
În zona Transilvaniei, încondeierea ouălor este o adevărată artă, iar varietatea de
modele este cu adevărat impresionantă. Tot aici, în a doua zi de Paşte, fetele tinere sunt
stropite cu apă de către băieţii care le plac.
Unele zone ale ţării au datina de a se păstra lumânarea cu care s-a luat lumină în
Noaptea Învierii. Aceasta poate fi aprinsă la vreme de necaz, boală, supărare pe tot parcursul
anului.
Chiru Andrada Maria