Sunteți pe pagina 1din 23

GENURI ŞI SPECII ÎN LITERATURA EVULUI MEDIU

Spaţiul Genuri, specii, texte de referinţă


socio- EPIC LIRIC DRAMATIC DIDACTIC RELIGIOS
cultural
Poemul eroic / Cântecul de pânză Drama liturgică Tratatul versificat Poemul liturgic
Literatura Cântecul de vitejie (Chanson de toile / (mistere (pun în Bestiaires Cantilena Sfintei
franceză (Chanson de geste) Chanson de femme) scenă întreaga viaţă a Eulalia (sf. s. IX,
(cicluri epice) (supratemă: iubirea) unui sfânt sau o Lapidaires (s. XII) primul text cu
Chanson de Roland / întreagă carte / valenţe literare, scris
Cântecul lui Roland (s. Poezia trubadurilor episod biblic(ă): ex. Tratatul alegoric în franceza veche, o
XI) (ciclul lui Carol cel şi a truverilor Patimile lui Iisus, traducere a unui
Mare) (începând din s. XII) Faptele Apostolilor), Bernard Silvestre, poem latin)
(supratemă: iubirea miracole (subiectul: De Universitate Chanson de Sainte
Chanson de Guillaume (amour courtois, în un miracol făcut de Mundi / Cosmographia Foy d’Agen (s. XI)
(ciclul lui Guillaume) cazul trubadurilor)) un sfânt sau de (s. XII)
Specii: Fecioara Maria) şi Hagiografia /
Gormont et Isembart (s. Marele cântec moralităţi (gen Alain de Lille, De Poemul hagiografic
XII) curtenesc didactic cu subiect planctu Naturae, Vie de saint Léger (s.
Aubada (Chanson religios, moral sau Anticlaudianus (s. XII) X)
Bertrand de Bar-sur- d’aube) politic, punând în La Vie de Saint Alexis
Aube, Girart de Vienne Romanţa lirică scenă entităţi Proverbele şi (s. XI)
(s. XII) Pasturela alegorice)) aforismele (colecţii) Les Vies des Pères (s.
La chanson d’Antioche, Balada (cântec de Disticha Catonis (s. XIII)
Les captifs, La prise de dans) Jeu d'Adam (s. XII; XII) Rutebeuf, La Vie de
Jérusalem (ciclul Rondelul prima piesă în Sainte Elysabeth de
cruciadei) (sf. s. XII) Sirventès (poem franceză, cu titlul şi Hongrie (s. XIII)
Huon de Bordeaux (s. satiric, politic sau didascaliile în latină)
XIII) moral)
Jean Bodel, Le Jeu de
Poemul istoric Trubaduri: saint Nicolas (sf. s. Poemul alegoric
Guillaume de Guillaume XII) (v. deschiderea didactic
Machaut, La Prise de Poitiers către viaţa cotidiană)
d'Alexandrie (s. XIV) Bernard de Le Roman de la Rose (s.
Ventadour Les mystères de la XIII) (partea I
Romanul „antic” (s. Arnaud Daniel Passion (s. XV) (Guillaume de
XII) Jaufré Rudel (Eustache Mercadé Lorris): o meditaţie
Romanul lui Alexandru Raimbaud d'Orange (1420), Arnoul asupra iubirii în stilul
(model: Pseudo- Bertrand de Gréban (1452), liricii curteneşti, o
Hallisthenes – Born Jean Michel (1486)) „artă a iubirii”
Romanul lui Cercamon (~35000 de versuri) (model: Ovidiu);
Alexandru) Pierre Cardinal partea a II-a (Jean de
Romanul Tebei (model: Mystère des Actes des Meun): un stil cu
Statius, Tebaida) Truveri: Apôtres (Arnoul & totul diferit; include
Romanul lui Eneas Thibaud IV de Simon Gréban, eseuri filosofice şi
(model: Vergiliu, Champagne (~62000 de versuri) ştiinţifice, pamflete
Eneida) Jean de Brienne (ex. critica ordinelor
Benoît de Sainte- Conon de Béthune Miracles de Notre de călugări cerşetori),
Maure, Romanul Troiei Gace Brulé Dame descrierea şi
(model: compilaţii Audefroi le interpretarea unor
latine despre războiul Bâtard Rutebeuf, Le Miracle mituri, reflecţii
troian) Adam de de Théophile (s. XIII) despre natura şi
La Halle valoarea femeilor (cu
Romanul curtenesc şi Rutebeuf Mistere cu subiect exemple ilustre); o
cavaleresc în versuri Jean Bodel profan perspectivă
Mystère du siège hedonistă asupra
Chrétien de Troyes (s. Poezia recitată (dit) d’Orléans (1453) iubirii, aflată la
XII) (modelul absolut (iniţial de inspiraţie Jacques Milet, antipozii iubirii
pentru romanul morală, religioasă şi Mystère de la curteneşti exaltate în
arthurian versificat satirică; se află la Destruction de Troie la prima parte)
până la jumătatea s. baza poeziei Grant (1452)
XIII (imitaţii şi confesive, dar şi a
adaptări) – 2 cicluri: dramatizării eului; Teatrul comic
unul despre lumea începând din s. XII, Farsa / Farsa satirică
arthuriană şi cavalerii se dezvoltă sub („sottie”) (s. XV –
Mesei Rotunde şi unul forma „predicii” XVI) (piese scurte, de
despre căutarea (sermon) care 300 – 500 de versuri,
Graalului, în care se descrie, iniţial, apărute în mediile
accentuează, treptat, categorii sociale sau intelectuale urbane,
interpretarea denunţă vicii, cu elemente de satiră
religioasă / mistică, orientându-se, către socială, comedie de
prezentă discret la finalul secolului, spre caractere, parodie,
Chrétien: ex.: Robert meditaţia asupra unele apropiate de
de Boron, Roman de experienţei personale spiritul fabliaux-
l’estoire du Graal ou a poetului; din s. XIV, urilor)
Joseph d’Arimathie, rămâne cadrul Farsa avocatului
Merlin şi, probabil, un narativ (din ce în ce Pathelin (s. XVI)
Perceval nepăstrat: mai estompat), în
modelul pentru ciclul care se inserează Poemul dialogat /
în proză al Graalului); poeme lirice şi Parabola dramatizată
a influenţat profund scrisori în versuri) Courtois d'Arras (are
romanul occidental; la bază parabola
suprateme: aventura- Rutebeuf (s. XIII) (o fiului risipitor;
căutare (quête) şi poezie care, fără a fi dialogul poate fi
iubirea (amour- propriu-zis confesivă, interpretat de mai
passion)) „pune în scenă” eul – mulţi actori sau de
Erec et Enide „false confidenţe” un jongleur care
Cligès despre mizeria joacă mai multe
Le chevalier au lion existenţială (un roluri)
(Yvain) mariaj nefericit,
Le Chevalier de la viciile, degradarea Teatrul profan
Charrette (Lancelot) etc.), incluzând şi
Le Conte du Graal vise şi viziuni Adam de la Halle, Le
(Perceval) alegorice: „o Jeu de Robin et Marion
caricatură a eului şi a (pasturelă
Thomas (anglo- lumii”; stilul implică dramatizată)
normand), Le Roman glume, calambururi, Jeu de la Feuillée
de Tristan (s. XII) jocuri verbale) (autorul joacă
propriul rol într-o
Béroul (normand), Guillaume de piesă cu elemente de
Tristan et Iseut (s. XII) Machaut (s. XIV) comedie socială şi de
Remède de feerie)
Jean Froissart, Fortune, Voir dit
Méliador (s. XIV; reia
modelul în versuri al Balada
romanelor lui
Chrétien la distanţă Christine de Pizan,
de 100 de ani de la Cent ballades d'amant
epuizarea formulei) et de dame

Coudrette, Mélusine Charles d’Orléans


(sfârşitul s. XIV) Retenue d'Amour
Songe en complainte
Roman de la Dame à la Departie d'Amour
Licorne et du Beau
Chevalier au Lion (s. Jean le Seneschal,
XIV) Cent ballades

Romanul curtenesc şi François Villon,


cavaleresc în proză (s. Testamentele (Micul...
XIII) şi Marele Testament)
„Trilogia Graalului”: (s. XV) (40 + 172 de
Roman de l'estoire dou octave: balade şi
Graal, Merlin şi rondeluri; elemente
Perceval / Didot- de parodie – a
Perceval / Perceval de jargonului academic,
Modène (adaptare în a liricii curteneşti - şi
proză după textele lui satiră) (v. punerea în
Robert de Boron) scenă caricaturală,
(~1220) amară şi derizorie a
eului, inaugurată în
Lancelot-Graal (un „les dits” din s. XIII;
enorm ciclu al v. „pictura” mediilor
Graalului care se decăzute, a
încheie cu La Mort le târgurilor, a
roi Artu) (~1225 – tavernelor, a
1230) (model: mahalalelor etc.)
Chrétien de Troyes şi Balada spânzuraţilor
Robert de Boron – Balada prea frumoasei
pentru 2 adăugiri: armuriere
Histoire du Baladă la soţii săi
Graal şi Merlin) Baladă a bieţilor
potlogari
Tristan (~80 de Balada doamnelor din
manuscrise; un succes vremea de odinioară
imens)
Rondelul
Guiron le Courtois Guillaume de
(compilaţie după Machaut
Lancelot-Graal) Christine de Pizan
Eustache Deschamps
Jean d’Arras, Charles d’Orléans
Mélusine
(sfârşitul s. XIV)
Poezia goliarzilor
Antoine de la Sale, („studenţi rătăcitori”)
Jehan de Saintré (s. XV) (s. XII – XIII) (o
poezie subversivă,
Povestirea versificată satirică, despre
(lai) bucuria de a trăi
*Marie de France (a (cântece de chef),
trăit în Anglia; este uneori cu caracter
integrată şi în istoria licenţios)
literaturii engleze; a
inventat „lai-ul
breton” / „the Breton
lay”)
Lais (s. XII) (ex.
Lanval – din ciclul
arthurian,
Chèvrefeuille – despre
Tristan; model:
povestirile bretone,
legendele celtice,
basmele irlandeze)

Aucassin et Nicolette (s.


XIII) (chantefable:
specie hibridă –
alternarea versurilor
cântate cu proza
recitată (o istorie
idilică) şi cu secvenţe
dramatizate
(dialoguri))
Rutebeuf, Dit de
l’herberie

François Villon, Lais


(s. XV)

Fabliau-ul
(povestioară
umoristică în
versuri / „conte à rire
en vers”) (sfârşitul s.
XII – începutul s. XIV)
(subiecte tradiţionale
şi convenţionale, care
circulă în folclorul
mai multor ţări, în
culegerile de exempla,
în fabule şi povestirile
cu animale; resortul
intrigii: păcăleala;
personaje: soţi
înşelaţi, preoţi imorali
etc.; elemente
licenţioase)
Richeut (cel mai vechi)
Ţăranul medic
Ţăranul care a cucerit
paradisul prin pledoarie

Povestirea cu animale
(satirică) în versuri
Le Roman de Renart
(compus din mai
multe părţi
independente numite
branches; receptat ca
satiră politică şi
socială, cu elemente
de parodie (a
cântecelor de gestă şi
a romanelor curteneşti
şi cavalereşti); modele
şi surse: fabulele
latine şi medievale
(culegerile numite
Isopets), fabliaux-urile,
povestirile cu
animale: ex. Gallus et
Vulpes (s. XI),
Ysengrimus (s. XII))

Rutebeuf, Renart le
Bestourné (s. XII)
(satiră politică)

Jacquemart Giélée,
Renart le Nouvel (s.
XII) (satiră socială)

Renart le Contrefait (s.


XIV) (satiră socială şi
elemente de
enciclopedie)
Roman de Fauvel (s.
XIV)

Raymond Lulle, Livre


des bêtes (s. XIII)
(model: culegerea
arabă Calila et Dimna)

Memoriile

Abélard, Historia
calamitatum (s. XII)
Guibert de Nogent,
De vita sua sive
monodiarum suarum
libri tres (s. XII)
Histoire anonyme de la
première croisade

Philippe de
Commynes, Memorii
(s. XV)

Istoria romanţată
Benoît de Sainte-
Maure, Chronique des
ducs de Normandie (s.
XII)
Geffroi Gaimar
(anglo-normand),
Histoire des Anglais (s.
XII)

Ambroise de
Normandie, L’Histoire
de la guerre sainte

David Aubert,
Conquêtes et chroniques
de Charlemagne (s. XV)

Biografia
Eginhard, Vita Karoli
Magni (s. IX) (model:
Suetoniu)

Cronica (s. XIII)


Grandes chroniques de
France
Literatura Rainaldo e Lesengrino Poezia „populară” Poemul didactic Poemul religios
italiană („branşă” italiană a (de fapt, o poezie (în (sfârşitul s. XII) (sfârşitul s. XII)
Romanului lui Renart) mare parte anonimă) Proverbi de femene Ritmo di sant’Alessio,
care împrumută Ritmo cassinese
Poemul istorico- formele şi temele Tratatul de morală
politic (sirventesi) / poeziei curteneşti: Lotario di Segni Giacomino da
cronica versificată pasturela, aubada, (viitorul papă Verona (s. XIII), De
(model: sirventès cântecul nupţial, Inocenţiu al III-lea) Jerusalem celesti
franceze) elegia, canţona, (s. XII – XIII) De Babilonia civitate
balada etc.) De contemptu mundi infernali
Povestirea de (începând de la Girardo Patecchio,
călătorie sfârşitul s. XII) Splanamento de li Lauda (scurtă
Marco Polo, Proverbii compoziţie în limba
Divisament Ritmo laurenziano di Salomon (exempla vulgară care
dou monde (s. XIII) Lamento della sposa şi sentinţe biblice) (s. glorifică Fecioara
Cronica (în Toscana, padovana (canţonă) XIII) sau Treimea, cântată
în limba vulgară; La Danza mantovana de mulţime)
reactivează mitul (baladă) Exemplum-ul Sf. Francisc din
Romei) (s. XIII) Assisi
Cronichetta pisana, Poezia civică (temă: Bestiarul moralizat Laudes creaturarum,
Cronichetta lucchese elogiul unui oraş: 2 Cantico di frate Sole
Gesta Florentinorum fragmente înserate în Enciclopedia (s. XIII)
Sconfitta di Monte cronici în latină – s. Brunetto Latini, Li
Aperto XII, XIII) livres dou Trésor (Le Jacopone da Todi (s.
Cronica Fiorentina Livre du Trésor) (s. XIII – XIV) – o
Ricordano Poezia lirică XIII) culegere de laude
Malaspina, L’Istoria (sfârşitul s. XII) compuse după
fiorentina Tensonul Poezia didactică (s. schema baladei
Raimbaut de XIII) profane;
Nuvela (s. XIII) Vaqueyras (trubadur Brunetto Latini, inaugurează lauda
Libro dei sette savi provensal) Tesoretto (rezumat al dramatică
Conti di antichi enciclopediei Livre du (dialogată) care
cavalieri Poezia „şcolii Trésor) devine gen teatral în
Novellino (Libro di siciliene” (model: s. XIV (Umbria)
novelle e di bel parlar poezia trubadurilor Fiore (232 de sonete Donna de Paradiso
gentile) (valorifică provensali; înlănţuite; adaptare Pianto de la Madonna
tradiţia exemplum- supratemă: iubirea rezumativă a De planctu Dominae
ului, fără dimensiunea pentru doamnă) (s. Romanului
moralizatoare; modele XIII) Trandafirului / Roman Hagiografia
şi surse: Biblia, opere Reprezentanţi: de la Rose)
ale Antichităţii latine, Frederic al II-lea şi
texte fiul său Enzo, Jacopo
medievale, texte da Lentini
ebraice, romane (inventatorul
curteneşti, fabliaux- sonetului şi primul
uri, poeme care a transpus în
autobiografice ale italiană poezia
trubadurilor – vidas; curtenească), Pier
prefigurează della Vigna, Guido
Decameronul) delle Colonne,
Stefano da Messina,
Percivalle Doria,
Rinaldo d'Aquino
etc.

Poezia siculo-
toscană (model:
„Şcoala siciliană) (s.
XIII): Guittone
d'Arezzo (cel mai
proeminent
reprezentant)
Chiaro Davanzati (a
doua jumătate a s.
XIII) – marchează
tranziţia între poezia
siculo-toscană şi
„dulcele stil nou”
(dolce stil novo –
sintagama lui Dante
(Divina Comedie)) – în
centru, doamna,
„sursă a virtuţilor”
Dolce stil novo – un
grup de şapte poeţi:
Dante Alighieri (Vita
Nuova – percepută ca
o veritabilă „legendă
a sfintei Beatrice”,
după modelul
hagiografiei
franciscane),
Guido Guinizelli,
Guido Cavalcanti,
Lapo Gianni,
Gianni Alfani, Dino
Frescobaldi şi Cino
da Pistoia
(specie dominantă:
sonetul; supratemă:
iubirea, înţeleasă de
Dante ca formă de
transpunere în
profan a iubirii
mistice, dublată de
elogiul doamnei –
Donna angelicata
(iubirea ca sursă a
oricărei perfecţionări
e legată de
răspândirea cultului
marial în Italia s. XIII;
o poezie de
confesiune şi
introspecţie, dar şi de
meditaţie (cu elemete
filosofice) asupra
iubirii, care
celebrează „inima
nobilă” (cor gentil),
identificând iubirea
cu nobleţea)

Poezia realistă
(similară poeziei
goliarzilor (coblas
derisorias, gabs),
poeziei lui Rutebeuf,
unei direcţii a poeziei
spaniole (Cantigas
d'escarnio y de
maldecir), o poezie
satirică, parodică,
burlescă, adesea
licenţioasă, care
multiplică
invectivele, injuriile
şi caricatura, dar care
ascunde un
exerciţiu de stil şide
versificatţie savant şi
rafinat.)
Rustico Filippi (s.
XIII) – cel care
introduce genul şi
care scrie, totodată, şi
o poezie în stilul lui
Guittone d'Arezzo;
Cecco Angiolieri (s.
XIII – XIV)
Folgore da
San Gimignano (s.
XIII – XIV)
Literatura Poemul epic eroic / Poezia curtenească Proverbul Poezia religioasă
spaniolă Epopeea castiliană Juan Ruiz, Le Libro de Rabi Sem Tob, Alfons al X-lea,
Buen Amor (s. XIV) Proverbe morale (s. Cântările Sfintei
Cântecul Cidului / El (include o XIV) Maria (Cantigas de
Cantar del mio Cid „autobiografie” a Santa Maria) (430 de
(compus în s. XII – eşecurilor amoroase, Tratatul de morală virelai) (s. XIII) (în
XIII) fabule (inspirate de Libro de galiciană)
Poema de Fernán Ysopet); model: Miseria de Omne (s.
González (s. XIV) Ovidiu, Ars amandi) XIV) (meditaţie Hagiografia şi
pesimistă în versuri, exemplum-ul
Poema de Yuçuf (poem Juan Alfonso de cu elemente de Gonzalo de Berceo,
anonim aljamiado – Baena, Cancionero de burlesc şi macabru; Miracolele Maicii
scris în aragoneză cu Baena (s. XV) (o model: Inocenţiu al Domnului (Milagros
caractere arabe) (s. compilaţie de 576 de III-lea, De contemptu de Nuestra Señora) (s.
XIV) poeme, inclusiv ale mundi) XIII) (în castiliană)
antologatorului)
Romanul cavaleresc Pedro López de
La gran Conquista de Poemul alegoric Ayala, Rimado de
Ultramar (despre Juan de Mena, Palacio (s. XIV- XV)
cucerirea Laberhynto de Fortuna (cuprinde reflecţii
Ierusalimului în o Las trescientas (s. asupra unor texte
timpul primei XV) (modele: Dante, biblice, satira socială,
cruciade) (s. XIII) Petrarca) satira clerului, poezii
religioase, rugăciuni,
Cartea Cavalerului Meditaţia şi elegia texte confesive etc.
Zifar / Libro del Jorge Manrique,
Caballero Zifar (s. XIV) Stanţe la moartea Exemplum-ul
tatălui (Coplas por la Don Juan Manuel,
muerte de su padre) (s. Conde Lucanor (s.
XV) XIV)
Literatura Poemul eroic Poemul-dezbatere / Teatrul liturgic Tratatul / Poemul Hagiografia
anglo- Beowulf (s. VIII; s. X – dialog / dezbaterea didactic The South English
saxonă şi singurul manuscris) onirică (s. XII - XIV) Misterele (s. XIV – Legendary (sfârşitul
engleză (modele latine şi XV; organizate pe John Gower, Mirour s. XIII) (o colecţie de
Romanul (romance) greceşti ale „cicluri”: ex. „ciclul de l’Omme (s. XIV; „vieţi ale sfinţilor”)
(modele şi surse: texte Antichităţii - ex. York”; surse: teme: păcatul, Nicholas Love, The
franţuzeşti, anglo- Platon, Boethius, Evangheliile, tradiţiile salvarea, tarele Mirror of the Blessed
normande sau latine) Cicero, Prudentius, apocrife etc.) sociale) Life of Jesus Christ
Martianus Capella, The York Crucifixion (începutul s. XV)
Romanul „antic” (s. modele franceze etc.) Mirror of the Blessyd Fabula (adaptare a unei
XIV) Lyf of Christ lucrări franciscane
The Destruction of Troy The Owl and the Revelations of Robert Henryson (s. în latină)
The Wars of Alexander Nightingale (sfârşitul St Birgitta XV)
Kyng Alisaunder s. XII) Fables (modele Meditaţia mistică /
John Lydgate, The Pearl, Moralităţile latineşti şi franceze: contemplativă /
Troy Book, The Siege / Winner and Waster, Mankind (s. XV) v. Roman de Renart) devoţională
Destruction of Thebes The Parliament of the Everyman The Pricke of
(s. XV) Three Ages, The Castle of Conscience (s. XIV)
Debate between the Perseverance (un poem despre
Poemul epic cu Body and the Soul josnicia lumii şi
subiect antic (dezbateri onirice; s. Miracolele despre percepţia
XIV) The Croxton Play of populară asupra
Geoffrey Chaucer (s. the Sacrament (s. XV) morţii, a Judecăţii de
XIV) Troilus and William Langland, Apoi şi a lumii de
Criseyde (model: Piers Plowman (s. Piesele despre sfinţi dincolo)
Giovanni Boccaccio, Il XIV) (poem alegoric (Saints’ plays) Speculum Vitae (s.
Filostrato) religios, cu elemente XIV) (poem
The Legend of Good de satiră socială) Digby Mary Magdalen catehetic)
Women (model: (un imens complex
Boccaccio, De claris Geoffrey Chaucer (s. care include John Lydgate, The
mulieribus) XIV) miracole, moralităţi, Life of Our Lady (s.
Book of the Duchess, drame penitenţiale, XV)
Robert Henryson (s. House of Fame, drame ale Patimilor,
XV) Parliament of Fowls, piese cu sfinţi etc.) Richard Rolle, The
Orpheus and Eurydice Prologue to the Legend Form of Living (s.
Testament of Cresseid of Good Women The Conversion of St XIV) (sfaturi pentru
(v. modelul Chaucer, („viziuni” onirice Paul viaţa spirituală)
Troilus and Criseyde) alegorice; v. dialogul
intertextual: clasicii Pastoralia (texte /
Romanul cavaleresc latini (Virgiliu, manuale / ghiduri
şi curtenesc (diverse Ovidiu), poezia doctrinare)
variante tematice şi curtenească franceză, Ancrene Wisse /
stilistice) (faţă de Roman de la Rose, Ancrene Riwle (s.
modelele franceze, Dante etc.) XIII) (un ghid,
accentul cade nu pe deopotrivă practic şi
iubirea-pasiune, ci pe John Gower (s. XIV) contemplativ, al
aventura-căutare cu Confessio Amantis anahoretului)
probe iniţiatice; cele The Pore Caitif (s.
mai multe texte sunt XIV) (un compendiu
anonime) de materiale biblice,
mistice, devoţionale
Romanul „naţional” Poemul politic şi catehetice)
şi „dinastic” Hagiografia
Richard Coer de Lion Thomas Hoccleve (s.
William of Palerne XV) John Lydgate
Lowman / Layamon, The Regiment of Lives of Saints
Brut (s. XIII) Princes Edmund and Fremond
Lives of Saints
Romanul „feudal” / Alban and Amphibal
„baronial romance” (s. XV)
Havelok the Dane
King Horn
Gamelyn

Romanul cavaleresc
cu elemente
religioase /
„homiletic / pious
romance”
Sir Gowther
Guy of Warwick

Ciclul arthurian şi
„materia bretonă”
Sir Gawain and the
Green Knight
Of Arthour and
of Merlin
Joseph of Arimathie
Lancelot of the Laik
Morte Arthure (~1400)

Thomas Malory,
Moartea regelui
Arthur / Morte Darthur
(s. XV) (cea mai
celebră compilaţie de
romane (romances) în
proză; valorifică un
număr imens de surse
arthuriene franceze şi
engleze, într-un ciclu
vast – 7 cărţi;
povestirea dominantă
este cea despre regele
Arthur, urmată de
„povestea
Sangraalului”;
supratema: aventura-
căutare – un drum
spiritual (itinerarium
mentis in Deum))

Romane despre
Charlemagne
The Sowdane of Babylon
The Siege of Melayne
Rauf Coilyear

Lai-ul (fie traduceri


ale lai-urilor Mariei de
France, fie texte
inspirate de modelul
respectiv) (s. XIII –
XIV)
Sir Launfal, Lay le
Freine, Sir Degaré,
Emaré, The Erle of
Toulous, Sir Cleges, Sir
Gowther

Istoria romanţată
(apropiată de roman)
Geoffrey of
Monmouth, Historia
Regum Britanniae (s.
XII) (introduce
legendele despre
regele Arthur)

Wace (normand),
Roman de Brut
(adaptare a Istoriei...
lui Geoffrey of
Monmouth; introduce
legenda Mesei
Rotunde), Roman de
Rou (s. XII)

Povestirea în ramă
Geoffrey Chaucer (s.
XIV)
Canterbury Tales
(o colecţie de specii:
romance-ul, fabula,
fabliau-ul, lai-ul
breton, tratatul
filosofic, manualul
penitenţial,
autobiografia fictivă,
hagiografia etc.; o
carte satirică (v.
modelul Boccaccio –
Decameronul) şi
parodică
(devalorizează clişeele
literaturii curteneşti –
poezia trubadurilor,
romanul etc.; v.
parodia unei celebre
parodii franceze – Le
Roman de Renart)

Autobiografia
Margery Kempe, The
Book of Margery Kempe
(s. XV) (povestirea
vieţii e dublată de
meditaţia asupra
problemelor
spirituale)
Literatura Poemul eroic Poezia curtenească (a Drama liturgică
germană / Cântecul lui Hildebrand Minnesänger-ilor Misterele Patimilor
germanică (s. VIII) (truveri germanici))
Eddele şi sagasele Minnelied-ul / Farsa populară
(Islanda; adunate şi Minnesang-ul
transcrise în s. XII) (cântecul de
dragoste)
Epopeea naţională
Cântecul Niebelungilor Walther von der
(s. XIII) Vogelweide (s. XII –
Cântecul Gudrunei (s. XIII)
XIII) Cântece de fete
Under der Linden (Pe
Epopeea curtenească sub tei)
Gottfried von
Strassburg, Tristan şi Poezia socială şi
Isolda (începutul s. politică
XII)
Walther von der
Romanul curtenesc şi Vogelweide (s. XII –
cavaleresc XIII)
Wolfram von Luptele electorale,
Eschenbach, Parzival Cutia milelor,
(model: Chrétien de Odinioară şi acum
Troyes, Perceval ou Le
Conte du Graal) (s. Meistersang-ul
XIII) (poezia maeştrilor-
cântăreţi din burguri
Hartmann von Aue, – ex. cel mai celebru:
Erec, Iwein (~1200; Hans Sachs – v.
model: Chrétien de Renaşterea)
Troyes)
Gregorius Cântecul popular
Bietul Heinrich (Volkslied)
Nuvela satirică
Wernher der Gärtner,
Meier Helmbrecht
(Fermierul Helmbrecht)
(s. XIII)

Satira

Povestirea licenţioasă
Literatura Poemul epic eroic
rusă
Cântecul oastei lui Igor
(despre evenimente
petrecute în s. XII;
manuscrisul rămas
datează din s. XVII)

S-ar putea să vă placă și