po

— 'cror I . 4 - .111111VIIM• It" wee -uko

1. Limbile sä salte De bucine mare

Concluzii. Cu eintece nalte, Cu nalta strigare,
In dezvoltarea limbii romane literare din a doua jumatate a secolului strige-n ark Ca s-au suit d[o]mn(u)1
al XVII-lea, scrierile lui Dosoftei aduc o contributie deosebit de important . Glas de bucurie, 30. Sa-1 vadza tot omul.
Cu Dosoftei limba romana se consacra definitiv, in Moldova, ca limba a Laudind pre d[o]mn[u]l, Cintat in Mute,
cattuTtil. Carturarului moldovean Ii revine, de asemen.ea, Ineritul de a fi Sä cinte tot omul. In dzicaturi multe,
n mod considerabil lexicul literar romanesc, prin nunierlie impru- D[o]mn[u]l iaste tare, Cintat pre-mparatul
'mutun in diverse limbi (in special din gread latina, °lona Creatiile Iaste-mparat mare Ca nu-i ca dins altul
—d-e—frecvente, confera vocabularu ut mitropolitului Preste tot pamintul Sä d[o]mneasca-n lume
moldovean un caracter aparte fall de acela al contemporanilor lui. Din acest 10. tine cuvintul. Cu s[fiint[u]l sau flume.
punct de vedere, Dosoftei poate fi apropiat, in unele privinte, de I. Budai- Supusu-ne-au gloate Cintat sa-ntaleagit
Deleanu, jar in altele de Aron Pumnul. limbele toate Preste lume larga,
Desi foarte bun cunoscator al limbii romane (dovada : numeroasele De ni-s supt pi6oare Ca Dumnedzau poate
particularitati arhaice, regionale, populare i familiare ce se intilnesc in limba Lirnbi de pre supt soare. 40. Pre limbi preste toate,
eartilor sale), Dosoftei se lasa. influentat, in anumite compartimente ale Alesu-s-au sie, De le-mblindzeaste
limbii (lexic, formarea cuvintelor, sintax5.), de originalul dupa care traduce, Parte de mosie, le-mparateWe
do limbile straine pe care le cunoaste tot asa de bine ca romana (elina, Tara cea dorita Scaunul cla radza
neogreaca, latina, slavona, polona etc.) si chiar de graiul parintilor sai Carea-i guruita Unde va sa sada
(aromana). Lui Iacov iubitul, D[o]mn[u]1 din direapta,
Elementele „savante" din scrisul lui Dosoftei dau adesea exprimarii 20. Ce-i tine cuvintul. Sa-mparteasca plata
sale — asa cum s-a remarcat — un caracter oarecum artificial. Pe de alta Mila sä-s arate Pre boiari, pre gloate,
parte Ins , exista destule pasaje in care influenta limbii vorbite este pre- Cea de bunatate Pre limbile toate.
cumpanitoare. In acest sens, in istoria limbii romane literare, Dosoftei apare Spre noi, $i eine sä-nnalta
alaturi de Varlaam si Neculce — printre primii scriitori care reusesc sä Precum ne spun mosii. 50. Din hire samata
valorifice, in mod artistic, elemente din vorbirea popularä si din creatiile Pre virvuri de munte I-a ye& tot omul
folclorice. Spre deosebire de acestia, la Dosoftei predomina insa caracterul S-aud glasuri multe 52. Cum i-a certa d[9] mn[u]l
or ud it stilulu i
(f. 72 v° — 74 1-')
,Temliiatele de innoire a limbii, manifestate in operele mitropolitului
. moldovean, s-au dovedit eficace indeosebi in ce priveste neologismele latine [Texful corespunzeltor at originalului in Iraducere modertul
oi_multc (uin neologismele neogrecesti. Numarul mare de cuvinte slavone (Biblia 1944)]
(mai ales din domeniul terminologiei religioase) i creatiile lexicale proprii 1. Toate popoarele, bateti din palme ! Inaltati la Dumnezeu strigate do
n-au fost ccinsacrate de limba literara de mai tirziu. bucurie 1
Linkba romana literara, in dezvoltarea ei ulterioara, s-a eliberat de majo- 2. Ca infricosat este domnul cel preainalt, si imparat mare peste tot
ritatea acestor elemente straine sau artificiale i, incetul cu incetul, de toate pamintul !
inconsecventele scrierilor lui Dosoftei. 3. Supus-a popoare sub noi si neamuri a pus sub picioarele noastre.
In concluzie, Dosoftei reprezinta totusi un moment important in dez- 4. El no-a ales nota mostenire : podoaba lui Iacov, pe care 1-a iubit.
voltarea limbii romane literare, prin contributia sa la imbogatirea vocabu- 5. Suitu-s-a domnul intru strigare : domnul s-a suit in sunete de trimbite,
precum si prin incercarea indrazneata de a supune un text amplu 6. Cintati lui Dumnezeu, cintati ! imparatul nostru, cintati !
neoesi tat ilor versificatiei. 7. Ca Dumnezeu este imparatul a tot pamintur; cintati-i toti Cu pricepere 1
8. Dumnezeu imparate§te peste popoare; suitu-s-a Dumnezeu pe stint
Pontru limba eirtilor romiinesti ale lui Dosoftei, vezi In special: I. Bianu, tronul sau.
introducorea Ia edicia critic. a Psallirii In versuri, 1887; C. Lacea, op. cit.; 9. Boierii popoarelor s-au adunat impreuna la poporul dumnezeului lui
I). Puociliut, op. cit.; I. Man, op. cit., p. 149-160; t. Ciobanu, Dosoftei (trad.
din mat), 1918, p. 206-213; id., Versuri poloneze necunoscute..., toe. cit. ;D. C.52- Avraam; ca ai lui Dumnezeu sunt puternicii pamintului si el domnqte
(km, op. cit.; Al. Rosati, Dosoflei, (In) Cum vorb., I (1949), nr. 4, p. 33-34; peste (IMO.
V. ICmnbach, op. cit.; V. Gut* 'tomato, op. cit. (ps. 46; p. 503)

100 11 — „Istoria limbii romine literate — c. 1518 161

 I. Lihpit Vatqlontilfilr—P"" 7 71
""7"1161111111lit .1,11411411n Mut.. r
jellnd do tara 51 Htt ml sit prltidzit limbo. La-niptirattil do nalnto, 36. SA nidice valuri "Laity, . .
Acolo §edzum §i plinsam De gingim, jilindu-mi scirba
0, 171 v'
La voroava ce ne strinsam. De te-a§ mai putea uita-te
Si cu inema amara Ierusalim cetate, (Texts(' corespunzator at originalului)
Prin Sion §i pentru tara Nainte de nu te-a§ pune
Aducindu-ne aminte, (Biblia, 1944)
In pomeane-n dzile bune.
Plingeam cu lacrimi herbinte St nu uit, doamne sfinte, 5. Cintati domnului din alauta! Cintati-i cintece din hada 0 din giiiitt
Si bucine ferecate 30. De Edom ce-au dzis cuvinte 6. Sunati din trimbita §i din corn §i scoateti strig.te de bucurie tmiithsi
10. Lasam prin sale aninate, S[fi]ntei cetat in protiva domnului imparat !
Ca acold nä-ntrebara Cu rau din gura zlobiva : 7. St freamate marea toate cele dintr-insa, lumea i toti eel co-o 1oon140:1
Aceia ce ne pradara „Rasipit[1]-i ziduri
Sit le dzicem viers de carte Derrtat de bun.atate !"
Intr-acea streinatate, Tu, fata vavilon.easca,
Ca-n s[fi]nt muntele Sionul, Raul va sit te tilneasca. PSALTIREA DE-NTALES
Cintari ce cintam la d[o]mn[u]l. Va fi §-acela-n fence
Cc nu ni sit da-ndemina Ce-t va veni sit te strice, Iasi, 1680
A cinta-n tart streina. Cit ti sit va-ntoarce darul [hare psallire i pascatie, erata este precedatel de urnultoarea menliunc :1
De te-a§ uita tart s[fi)nta, 40. Cum ne-nchini tu cu paharul,
20. Atuncea sa-mi vie sminta, Cind cuconii tai de ziduri Iubite cititoriu, sit socoteti aciasta tabla, ca-ntr-insa am imlitepl a
Si direapta mea. sit uite 42. Vor zdrobi-i ca ne§te hirburi• bogate cuvinte ce sit afla schimbate intr-aciasta carte, carile rumAliii+k iiu
(f. 245 v° — 246 v°) sit potrivia§te cu sirbiia, pentru caci cit s-au talmacit de pro izvo(1111 Itil
s[vea]tii Ieronim, carile-i elinia§te §i latinia§te §i evreia§te. Devi 111)1 (I()
[Textul corespunedlor at originalului hi traducere modernd pre-acel izvod foarte am suit de-am pus cuvintele precutn sit MK midi',
(Biblia 1944)] Iart pentru ciale schimbate i pentru grepri, tag c-am inaireptat Oil aeei
1. La riurile Babilonului am §ezut §i am plins, cind ne-am adus aminte mWerpg precum sit viade aici. Deci socotinte cit numarul
de Sion! a psalomilor, al doilia a listurilor, al treilia a fetilor, al patrul a iiiiduiilui,
2. In salcii pe malurile lot, am spinzurat harpele noastre. 5i aia vet afla indireptaria cuvintelor chiar pre sirbie.
3. Ct acolo cei cc ne robise, ne cereau sit le cintam, §i apa'satorii no§tri (URI% 1, p,
no zicea.0 : „Cin.tati-ne §i noua din cintarile Sionului!"
4. Cum vom cinta cintarea domnului in pamint strain?
5. De te vol uita, Ierusalime, uitata sit fie dreapta mea! VIATA SI PETREACERA SVINTILOR
6. Sit ml se lipeasca limba de gitlej, de nu ma voi gindi la tine; de nu vol Iasi, 1682-1686
pune Ierusalimul incepatura a bucuriet mele!
7. Adtt-ti aminte, doamne, de fiii lui Edom, care ziceau la necazul Ieru- anceputul dedicafiei calve domnitor :3
salimujui : strica.ti-1, stricati-1, pint-n temelii !
8. Mica Babilonului, dornica de pustiire, fence de cel ce-ti va plati, dupa Pentru cinstea svintilor §i a rarna§itelor 2 lor, milostive i prea Ilililinuto
fapta cc ne-ai facut tu noua; fence de cel ce va lua §i va lovi de piatra doamne, scrie svintul loan Damaschin in glay. 92 sau 16: Sit oho.' int
pruncii tai. svintii ca priiatinii iubitii lui Hs., ca cuconii §i mo§tiani lui
(p. 628)
cum dzice theologul evanghelist : Iara citi 11 priimira pre instil, datt1, 11-ikll
puteare cuconi lui Dumnedzau a fi; drept aceaca nu mai stilt (1c-oconto
[Fragment din ps. 97]
§erbi, ce grit fii. Si deaca sint iii, sint §i mo§neani, mo§neani, sitU liti
Cintat (I[o]Inn[u]lui in strune Si din ferecate surle Dumnedzau, §i-mpreuna mo§neani lui Hs. ..
MI, 11 11
Iii coloiz do viersuri 1 bune, Viersul de psalemi sit urle

' I I MI( groolt vierisuri. 1 Tiparit grcsit : se.

2 Glosat marginal : mostiitor.

6?
163