CONCLUZII

1. Măsurile cuprinse în diferite programe de dezvoltare au fost concretizate în

strategii pe termen scurt şi mediu. Efectiv aceste măsuri constituie obiective strategice
pentru perioadele ce vor urma.
2. Se continuă sprijinirea producătorilor agricoli prin: crearea cadrului legislativ pentru
achiziţionarea de tehnică agricolă prin credite cu dobândă subvenţionată şi aplicarea de prog-
rame de mecanizare cu garanţie guvernamentală; crearea cadrului legislativ pentru facilitarea
procesului investiţional în agricultură; creşterea suprafeţei medii a exploataţiei agricole.
3. Strategii comerciale cu obiectiv de a crea baze de date privind cererea, oferta,
stocurile şi preţurile de produse agricole; stimularea comercializării produselor prin bursele
de mărfuri; dezvoltarea filierelor de piaţă “tip de gros”; identificarea complementarităţilor
la nivel mondial, regional şi bilateral ale României în domeniul comerţului internaţional cu
produse agroalimentare.
4. Se poate face precizarea că în etapa anterioară strategiile pe termen mediu şi lung
au fost elaborate în România pentru totalitatea spaţiului economic şi social a comunităţilor
rurale. Aceste strategii nu au avut obiective specifice pentru modernizarea şi dezvoltarea
regiunilor şi zonelor rurale în funcţie de specificitatea lor.
BIBLIOGRAFIE
1. *** Constantin Marian – Marketingul producţiei agroalimentare, Bucureşti 2007
2. *** Florian Violeta, - Priorităţile sociale şi economice ale dezvoltării rurale
3. *** Zahiu Letiţia,- Politici şi pieţe agricole
4. *** Internet: www.april.org.ro

APRECIEREA GRADULUI DE SATISFACŢIE A CLIENŢILOR

FAŢĂ DE PRODUSELE ÎNTREPRINDERII
RODICA BURBULEA,
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Whatever the scope of the undertaking in the efforts they make to improve the
quality of decisions, benefiting from the contribution of marketing research. Marketing
research is an important aid to marketing decision makers, providing them with necessary
information at all stages of decision making.

Cercetarea de marketing reprezintă acţiunea prin intermediul căreia, cu ajutorul

unor concepte, tehnici ştiinţifice se realizează specificarea,măsurarea, culegerea, analiza
informaţiilor de marketing destinate conducerii unităţii economice, pentru cunoaşterea
mediului în care funcţionează,identificarea oportunităţilor şi evaluarea alternativelor
acţiunilor de marketing şi a efectelor acestora
Măsurarea şi scalarea fenomenelor în cercetarea de marketing-există o paletă largă
de metode în cercetarea de marketing:
- diferenţiala semantică;
- scala lui Stapel;
- scala lui Lickert;
- metoda comparaţiilor perechi;
- metoda orientării rangurilor;
- scala cu sumă constantă.

27
 MATERIAL ŞI METODĂ
Pentru efectuarea investigaţiilor ce ţin de problema abordată în lucrare au fost folosite
noţiunile şi teoriile reflectate în literatura de specialitate din domeniul marketingului şi a
studiilor de piaţă. Pentru analize au fost utilizate metode ca: metoda comparaţiilor perechi,
metoda orientării rangurilor, diferenţiala semantică; scala cu sumă constantă.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Cercetarea de marketing are o sferă de cuprindere extrem de largă ca: întreprinderea
însăşi, piaţa cu elementele sale specifice, componente ale mediului extern al firmei, nevoile
de consum ale cumpărătorilor ca generatoare a cererii, produsul, preţurile şi condiţiile de
livrare a produselor, distribuţia şi formele de vânzare. Informaţiile folosite în cercetările de
marketing au două surse principale: primare şi secundare. Cele primare se obţin prin
intermediul observărilor de marketing, anchetelor,experimentelor[4, p. 43].
Pentru a evalua gradul de satisfacţie a clienţilor faţă de produsele vinicole a
S.A.„Romăneşti” la etapa actuală precum şi evaluarea preferinţelor consumatorilor potenţiali
s-a efectuat un studiu în anul 2009 pe un eşantion estimat la un număr de 100 persoane
populaţia de referinţă fiind reprezentată de persoane cu vîrsta între 18-60 ani.
S.A. „Romăneşti participă la diferite expoziţii desfăşurate cu ocazia diferitor sărbători
în special la Sărbătoarea Vinului, sărbătoare naţională în Republica Moldova, diferite
degustaţii la care participă vestiţi oenologi din ţară cit şi de peste hotare, în cadrul cărora au
loc realizarea anchetelor de opinie în rîndul oaspeţilor. Aceste intervievări au loc cu scopul
de a culege informaţii de la consumatori referitor la produsele întreprinderii, preţ, calitate etc.
În urma analizei şi prelucrării datelor sondajului de opinie observăm că 65% din cei
intervievaţi sunt de gen masculin iar 35% sunt de gen feminin, iar 80% preferă vinurile
produse de S.A. „Romaneşti”, cei care nu preferă 2%, iar rareori preferă 18% din
respondenţi. Aceste rezultate au caracter pozitiv şi denotă faptul că deşi suntem într-o
perioadă de criză şi un grad ridicat al concurenţei produsele întreprinderii satisfac preferinţele
consumatorilor şi sunt cunoscute pe piaţă.

Consum
50% curent
40%
Masa de
30%
sărbătoare
20%
10% Cadou cu
0% anumite
Motivele ocazii
Altele

Figura 1. Motivele de procurare a produselor vinicole în rîndul

respondenţilor
Motivele de consum a produselor S.A. „Romaneşti” sunt redate în figură în urma cărora
putem concluziona că 50% din consumatori procură vin la masa de sărbătoare, 35%
intervievaţi procură pentru al oferi cadou cu anumite ocazii, 10% îl folosesc în consumul
curent şi 5% reprezintă alte motive. Aceste motive variază în funcţie de vîrsta consumatorilor.
Atenţie deosebită am atras asupra gradului de cunoaştere a gamei sortimentale
oferite de S.A. „Romaneşti” de către respondenţii intervievaţi, pentru aceasta am utilizat
metoda de scalare Lickert.

28
 Această scală cuprinde următoarele etape:
ü Se alcătuieşte un set de întrebări ce prezintă afirmaţii cu caracter favorabil sau
nefavorabil cu privire la chestiunea investigată
ü Propoziţiile sunt prezentate fiecăruia din subiecţi ale cărora opinie urmează a fi
scalată, subiectul trebuie să-şi exprime acordul sau dezacordul încercuind una din ga-
ranţiile scalei. . Dacă este o vorba despre o afirmaţie cu caracter favorabil gradaţia se face :
+2; +1; 0;-1; -2;.
În cazul unei afirmaţii nefavorabile este necesar să se schimbe sensul scalei:
-2;-1; 0;+1;+2
ü Scorul obţinut de fiecare subiect se calculează făcînd suma algebrică a valorilor
marcate de el pe fiecare scală.
Astfel în urma datelor culese cu ajutorul sondajului, prelucrate şi analizate putem
efectua următoarele calcule pentru a afla care este părerea respondenţilor referitor la
caracteristicile produselor oferite de S.A. „Romaneşti”:
Calitatea=(45*2+35*1+5*0+10*(-1)+5*(-2))/100=1,05
Gama sortimentală=(50*2+35*1+7*0+6*(-1)+2*(-2))/100=1,25
Preţul=(55*(-2)+25*(-1)+5*0+10*1+5*2)/100=-1,15
Scor global=(1,05+1,25-1,15)/3=0,38
Analizînd calculele efectuate mai sus putem menţiona că întreprinderea se bucură de
o apreciere pozitivă a caracteristicilor sale cu un scor de 0,38 puncte ceea ce denotă faptul
că majoritatea respondenţilor sunt de acord cu caracteristicile produselor oferite de S.A.
„Romaneşti” chiar dacă s-a obţinut un rezultat în cazul preţului, deoarece totuşi preţurile
mari se datorează calităţii înalte.
De o apreciere înaltă se bucură gama sortimentală oferită cu un scor de 1,25 puncte
urmată de calitate cu 1,05 puncte scoruri ce au o tendinţă de creşte pînă la acord total.

Preferinţele consumatorilor faţă de Sauvignon

produsele întreprinderii
Muscat

Roșu de
10% 19% Romanești
11% Aligote

12% 15% Purpuriu de

13% Romanești
Pinot Franc

Figura 2. Preferinţele consumatorilor faţă de produsele S.A. „Romaneşti”

Dacă facem o analiză referitor la preferinţele consumatorilor faţă de produsele

întreprinderii putem afirma că majoritatea produselor se bucură de aceeaşi cerere pe piaţă. Cele
mai solicitate vinuri fiind Sauvignion 19%, Muscat 15%, Roşu de Romaneşti 13% şi Aligote
12%. Mai puţin solicitate sunt vinurile Imperatorskoe Rojdestvo 6%, Ţariskaia Nevesta 5%
datorită faptul că ele au un preţ mai ridicat şi sunt destinateînspecial pieţelor externe.

29
 Diagrama dată ne exprimă clar că preferinţele consumatorilor sunt practic aceleaşi
faţă de toate produsele întreprinderii.
Pentru a stabili ce caracteristici au prioritate înluarea deciziei de cumpărare s-a
utilizat metoda ordonării rangurilor aplicată în baza datelor sistematizate în cadrul
anchetei de opinie din anexă, criteriu de bază fiind calitatea produselor vinicole fabricate
de S.A. „Romaneşti”. Respondenţii ce au fost intervievaţi au fost rugaţi să bifeze cărei
caracteristici îi dau prioritate în luarea deciziei de cumpărare:

Tabelul 1. Ierarhizarea caracteristicilor produselor în decizia de cumpărare în

S.A. „Romaneşti”
Nr. Caracteristicile Importanţa caracteristicii în decizia de cumpărare calculată
produselor cu ajutorul scalei ordonării rangurilor
Punctajul Locul ocupat
1 Gustul şi aromele 2,9 IV
3 Tipul vinului 3 III
4 Vechimea vinului 3,46 I
5 Designul etichetei 3,15 II
Sursa:sistematizată de autor în baza rezultatelor anchetei
Gustul şi aromele=(50*4+20*3+10*2+10*1)/100=2.9
Tipul vinului =(40*4+30*3+20*2+10*1)/100=3
Vechimea vinului=(55*4+30*3+9*2+6*1)/100=3.46
Designul etichetei=(50*4+25*3+15*2+10*1)/100=3.15
Conform datelor prelucrate şi sistematizate putem menţiona că în decizia de
cumpărare a consumatorilor cea mai semnificative caracteristică ce a obţinut un scor de
3,46 puncte este vechimea vinului urmată de designul etichetei cu un scor de 3,15 puncte şi
tipul vinului cu un scor de 3 puncte. S.A. „Romaneşti” dispune de vinuri de colecţie intr-un
sortiment foarte bogat prin care sunt atraşi consumatorii fideli, precum şi calitatea înaltă.
Piaţa internă a arătat capacitate mică de consum, concurenţă mare a producătorilor
autohtoni cit şi a importatorilor, reieşind din aceste date vînzarea pe piaţa internă necesită
cheltuieli mari pentru reclamă şi marketing pentru un volum mic de vînzări. De aceea
calitatea şi preţurile produselor întreprinderii sunt mari comparativ cu cele ale
concurenţilor, astfel am obţinut următoarele rezultate în rîndul respondenţilor referitor la
raportul preţ-calitate a produselor oferite de S.A. „Romăneşti”.

0,6
0,5
Preţuri şi calitate
0,4
mari
0,3 Pre țuri ș i calitate
0,2 mici
0,1 Acela ș nivel

0
Rela ția preț -calitate

Figura 3. Relaţia preţ-calitate a produselor S.A. „Romăneşti”

în raport cu concurenţii

30
 După figură constatăm că majoritatea respondenţilor sunt de părerea că
întreprinderea oferă produsele lor la preţuri înalte dar oferind totodată şi calitatea
corespunzătoare comparativ cu concurenţii, însă 30% optează pentru opinia că oferă
produsele la acelaşi nivel faţă de concurenţi.
Satisfacţia consumatorilor faţă deprodusele întreprinderii

10% 5%

Satisfacţie
Indiferenţă
Nemulţumire
85%

Figura 4. Gradul de satisfacţie faţă de produsele S.A. „Romăneşti”

La sfârşit vom analiza gradul de satisfacţie a consumatorilor faţă de produsele S.A.

„Romăneşti”: unde vom observa conform figurii că 85% din respondenţi corespund unor
emoţii pozitive de plăcere şi satisfacţie, 10% indiferenţă şi 5% nemulţumire.
Din cele menţionate în acest paragraf rezultă că senzaţia de satisfacţie apare dacă se
consideră drept satisfacţie a unui produs numai calitatea percepută şi nu calitatea de
conformitate. Practica modernă arată că pentru a realiza satisfacerea clientului pot fi
avansate diferite soluţii.
CONCLUZII
În concluzie putem menţiona realizarea satisfacţiei depline, în principal, de
cunoaşterea nevoilor clientului, care apar ca o diferenţă între starea reală şi starea dorită.
De asemenea în urma sondajului efectuat putem generaliza că în viziunea
respondenţilor S.A. „Romăneşti” are o imagine bună, clienţii sunt plăcut satisfăcuţi de
calitatea vinurilor, cunosc la un nivel satisfăcător gama sortimentală a întreprinderii,
majoritatea produselor au aceeaşi cerere pe piaţă. Referitor la preţurile produselor
majoritatea susţin că sunt mari dar sunt stabilite în concordanţă cu calitatea produselor
oferite, calitatea începută de la conducerea întreprinderii cu un personal calificat,
tehnologii de producere moderne, certificate de calitate şi standardizare implementate
recent la cererea pieţii internaţionale şi nu în ultimul rînd a strugurilor de o calitate
excepţională produşi de însăşi întreprinderea.
Decizia de cumpărare a vinurilor întreprinderii de către clienţii fideli sunt în special
gustul şi aromele, vechimea vinului şi designul etichetei şi a sticlei ceea ce denotă faptul că
există o conlucrare strînsă între conducători oenologi şi marketologii firmei. Cercetările de
marketing sunt la cel mai înalt nivel pentru a afla care sunt preferinţele şi nevoile
consumatorilor şi a le satisface la maxim.
În ultimii ani S.A. „Romăneşti” a continuat lucrul asupra ridicării nivelului de
calitate al producţiei sale, astfel contribuind la ridicarea satisfacţiei clienţilor, o dovadă în
acest sens constituind mărirea vînzărilor. Nivelul de apreciere al producţiei noastre de către
consumator o putem măsura prin numărul de distincţii obţinute de produsele noastre atît la
nivel naţional cît şi internaţional.

31
 BIBLIOGRAFIE
1. Danciu V. Marketing strategic competitiv. Bucureşti: Ed. Economică 2004, 287 p.
2. Florescu C. Marketing. Bucureşti: Ed. Marketer, 1992, 516 p.
3. Kotler Ph. Principiile marketingului. Bucureşti: Ed. Teora, 2008, 1052 p.
4. Papuc, M., Kacso, S., Zbuchea, A. Cercetări de marketing (Aplicaţii). Bucureşti: Ed. Lumina
Lex, 2004, 228p.

STRATEGII DE MARKETING ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII

TURISMULUI INTERN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

SVETLANA GANGAN, DIANA NEGRITU, AURELIA ŢURCANU

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract.The latest researches show that the domestic tourism has a considerable
impact on economies, societies and cultures of different concerned countries. Besides the
economic impact, the domestic tourism has a profound socio-cultural significance, its
effects being felt on different planes: consumption, use of leisure time, training and public
education, raising the quality of the environment, preserving local traditions and cultures.
The social and economic importance of domestic tourism, contributing to the increased
quality of life research shows timeliness and the necessity to promote this sector.

INTRODUCERE
Actualmente, turismului intern îi revin circa 80% din fluxurile turistice
mondiale şi conform statisticilor oficiale internaţionale, ponderea vizitatorilor interni
depăşeşte pe cea a vizitatorilor internaţionali de cel puţin două ori. De asemenea,
turismul intern este mai puţin supus fluctuaţiilor economice şi politice internaţionale
şi este specific cererii turistice de masă, o caracteristică generală a secolului.
Atribuind turismului rolul unei componente dinamizatoare a sistemului
economic global. în Republica Moldova, acest sector este mai puţin explorat ştiinţific
şi valorificat economic.
Cercetările de ultimă oră denotă faptul că turismul intern are un impact considerabil
asupra economiilor, societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă. Avantajul
esenţial al turismului intern îl reprezintă atragerea excedentului de forţă de muncă din alte
sectoare şi, implicit, atenuarea şomajului. Pe lîngă impactul economic, turismul intern
are şi o profundă semnificaţie socio-culturală, efectele sale fiind resimţite pe diferite
planuri: consumul, utilizarea timpului liber, instruirea şi educaţia populaţiei, ridicarea
calităţii mediului înconjurător, conservarea tradiţiilor şi culturilor locale, şi, implicit
intensificarea toleranţei şi înţelegerii turistice. Importanţa economică şi socială a turismului
intern, contribuţia acestuia la creşterea calităţii vieţii denotă actualitatea cercetării şi
necesitatea promovării acestui sector.
Necesitatea valorificării acestor oportunităţi în condiţii de eficienţă presupune
elaborarea unor demersuri strategice de marketing adecvate potenţialului, maturi-
tăţii pieţei şi structurii ei.

32

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)