1

COLEGIU TEHNIC “ COSTIN D. NENITESCU “PITESTI

SPECIALIZAREA : ELECTROMECANICA

TEMA : REZISTENTE

PROFESOR INDRUMATOR : NEAGOE DANIEL

ELEV : Boroiu Robert Ionuț

ANUL : 2020

CUPRINS :
2

ARGUMENTARE ……………………………..3

CAPITOLUL I :Masurarea rezistentei electrice ……………………..4

CAPITOLUL II : Metode de masurare ………………………. 5

CAPITOLUL III : Masurare rezistentei electrice prin metodode

indirecte …………………………..5

CAPITOLUL IV : Masurarea rezistentei electrice prin metode directe

………………….17

CAPITOLUL V : Norme de protectie a munci ………………………25

BIBLIOGRAFIE ……………………………..26
3

Argumetare

Am ales aceasta tema de proiect numita :”Metode de masurare a rezistentei

electrice” deoarece eu consider ca acesta este un lucru de baza cu care ne
confruntam in viata de zi cu zi si este un lucru foarte important in meseria de
electrician
Aparatele pentru masurarea miscarii sarcinilor electice au fost construite numai
dupa 3 sferturi de
veac de la construirea aparatelor pentru masurarea sarcinilor electrice.
In 1820, Oersted a descoperit actiunea curentului electric asupra unui ac magnetic,
construind
astfel si primul ampermetru. Pentru marirea sensibilitatii acestuia a fost introdus
acul magnetic in
interiorul unei bobine formate dintr-un mare de spire.Aceste bobine au fost
denumite multiplicatori
deoarece deviatia acului se marea direct proportional cu numarul spirelor.
Constructii foarte perfectionate de astfel de aparate pentru masurarea curentului au
fost efectuate
de academicienii rusi Lenz si Iacobi.
Si in prezent sunt folosite in tehnica aparate de masurat asemanatoare celor
construite de Oersted
si Iacobi.
Astefel sunt indicatorii arcurilor inverse din redresorii cu mercur.In circuitele
anodice ale acestor
aparate, curentul trebuie sa treaca intr-un singur sens.Trecerea curentului in sens
invers constituie
un defect, intreaga instalatie iesind din functiune.Pentru a se determina pe care
anod s-a produs
arcul invers, in jurul circuitului fiecarui anod este dispus un mic ac magnetic.In
mod normal, el se
afla indreptat intr-o anumita directzie.Cand curentul trece in sens invers, el se
desmagentizeaza si isi
schimba pozitia.
4

    MASURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE

                                                   

                         Capitolul I : Masurarea rezistentei electrice

                                              

        Rezistenta electrica este  o marime fizica care consta in proprietatea unui

material de a se opune trecerii curentului electric.

        Unitatea de masura in SI este ohmul (Ω).

        In practica rezistentele electrice pot avea valori cuprinse intre fractiuni de
ohm si valori ce depasesc 1MΩ.

        In circuitele electrice rezistenta se simbolizeaza R.

        Atentie, nu confundati rezistorul cu rezistenta electrica : rezistorul este un

dis pozitiv electric care poate conecta in circuit, iar rezistenta este o marime
fizica ce caracterizeaza functionarea unui rezistor sau a altui consumator.

                          

            
5

                                Capitolul II : Metode de masurare                      

    

     Pentru masurarea rezistentei electrice se folosesc metode de masurare foarte

variate. Metodele de masurare depind atat de valoarea rezistentei, cat si de tipul
consumatorului. Astfel, se masoara frecvent rezistente electrice ale rezistoarelor,
ale bobinelor, ale prizelor de pamant, rezistente de izolatie ale instalatiilor sau ale
liniilor de tensiune.

     Metodele de masurare a rezistentei electrice:

     - metoda indirecta a ampermetrului si voltmetrului,cu variantele amonte

si  aval;

           - metodele de comparatie,dintre care:

                             - metoda substitutiei;

                             - metoda reducerii tensiunii la jumatate;

             - metode de punte;

             - metode cu citire directa,folosind ohmmeter si megohmmetre

Capitolul III: Masurarea rezistentelor prin metode indirecte

  Masurarea rezistentelor prin metoda ampermetrului si voltmetrului

  Metoda ampermetrului si voltmetrului este o metoda indirecta si presupune

trei etape in procesul masurarii si anume:

-         se masoara tensiunea Ux la bornele consumatorului cu ajutorul unui

voltmetru;
6

-         se masoara intensitatea Ix curentului prin consumator cu un ampermetru;

-         se calculeaza rezistenta consumatorului prin introducerea valorilor

obtinute anterior in expresia matematica a legii lui Ohm:  
Ux
Rx=
Ix

                                

     In montajele volt-ampermetrice voltmetrul poate fi legat inainte sau dupa

ampermetru, rezultand astfel doua montaje de masurare a rezistentelor prin
aceasta metoda si anume:

-         montajul amonte

-         montajul aval

. Montajul amonte, are voltmetrul legat inainte ampermetrului.

    In acest montaj, ampermetru masoara intensitatea curentului care trece prin
rezistenta de masura Rx:

I=Ix

Se observa ca in situatia cand rA<<Rx se poate neglija rA si rezistenta

necunoscuta Rx rezultă direct din indicatile aparatelor.

                           

                                     
U
                            Rx= I

                                             

 Voltmetrul masoara o tensiune U, diferenta de valoarea tensiunii Ux la bornele

7

rezistentei.

                  
                       

                                    

                              

Tensiunea masurata
este egala cu suma
dintre tensiunea la
bornele rezistentei Ux si caderea de tensiune pe rezistenta inferioara r a
ampermetrului Ua.

Se observa ca in situatia cand r <<Rx se poate neglija r si rezistenta necunoscuta

Rx rezultata direct din indicatiile aparatelor.

Montajul amonte se utilizeaza numai pentru masurarea rezistentelor de valoare

mare fata de rezistenta interna a ampermetrului.

. Montajul aval  are voltmetrul montat dupa ampermetru.

      In acest montaj, ampermetrul masoara curentul I, diferit de valoarea

curentului Ix ce parcurge rezistenta:
8

                         I= Ix + Iv, unde Iv este curentul prin voltmetru.

       Voltmetrul masoara o tensiune U egala cu tensiunea de la bornele

rezistentei Rx:  U = Ux

Valoarea rezistentei masurate R, se calculeaza  astfe:

Ux
R=
I x+I v

Montajul aval se
utilizeaza numai
pentru
masurarea
rezistentelor de
valoare mica fata de
rezistenta interna a
voltmetrului.

Metodata

ampermetrului si volmetrului are avantajul cap ermite masurarea rezistentelor

aflate sub tensiune.Valoarea intensitatii curentului poate fi reglata cu un reostat
(rezistor cu rezistenta variabila) introdus in circuit.
9

Masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei

 

Schema de montaj pentru aplicarea acestei metode este indicata in figura 4.

       Pentru masurarea rezistentei necunoscute  Rx,se comuta in prealabil
comutatorul Kpe contactul 1 si se masoara curentul I din circuit ; dupa aceea se
comuta comutatorul Kpe contactul 2 si se regleaza rezistenta etalon R0 (care este
o cutie de rezistente etalon),pana cand se obtine acelasi curent I
In aceasta circumstanta,valorile celor doua rezistente sunt egale.
 
                                       Rx =R0                                        (Expresia 10)
 
 

                  Figura 4.Schema de principiu pentru masurarea rezistentelor prin

metoda substitutiei 

 La masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei se foloseste :

E este o sursa de curent continuu cu rezistenta interna neglijabila ;

R-rezistenta variabila etalonata ;

K-comutator cu doua pozitii ;

A-apermetru cu mai multe limite de masurare.

10

Fig.2

Modul de lucru :

-se inchide comutatoru K pe pozitia 1 si se masoara :

-se trece comutatoru K pe pozitia 2 si se masoara :

-Se aseaza comutatorul pe pozitia 1 si se masoara

-se trece comutatorul K pe pozitia 2 si se masoara

Impartind aceste relatii intre ele se obtine:

si rezulta

       Metoda substitutiei se considera o metoda precisa,deoarece masurarile

efectuate in cadrul metodei nu depind de clasa de precizie a instrumentului
indicator.
11

Concluzii: Metoda se foloseste pentru a masura rezistente mici in

comparatie cu rezistenta voltmetrului. In acest caz cele doua rezistente R
si R se pot considera in serie si deci sunt strabatute de acelasi curent

Metoda reducerii tensiunii la jumatate

Metoda reducerii tensiunii la jumatate este o metoda simpla si rapida mult
utilizata in practica. Se foloseste montajul din figura 3 in care:

-E este o sursa de current continuu de rezistenta interna neglijabila

-R este rezistenta variabila etalonata

-V este voltmetru cu rezistenta de intrare mare fata de R

-K este intrerupator;

Modul de lucru:

-se inchide intrerupatorul K si se masoara tensiunea U la bornele rezistentei R

. In acest caz U=E.

-se deschide intrerupatorul K, introducandu-se in circuit si rezistenta R . Se

masoara din nou tensiunea pe rezistenta Rr. De aceasta data curentul prin circuit
va fi:

E
I= R + R ,
2 0

Iar tensiunea U la bornele rezistentei R va fi:

12

ER
U 2=I ∗R 2=
R 2+ R 0

Facand raportul dintre cele 2 tensiuni, se obtine:

Fig.3

Cand tensiune ascade la jumatate, rezistenta de masurat este egala cu rezistenta

variabila R .

Masurarea rezistentelor electrice cu ajutorul puntilor

 

electrice
13

      Masurarea rezistentelor prin metode de punte se bazeaza pe utilizarea

pantelor de curent continuu WHEATSTONE si THOMSON.
       Masurarea rezistentelor cu puntea WHEATSTONE.Schema de principiu a
puntii este reprezentata in figura 5.
       Considerand R4 variabila,la echilibru (indicatorul de nul G indica 0),se
poate scrie ca:
               Rx  . R3 = R2 R4                                                (Expresia 11)
 
 
de unde rezulta rezistenta necunoscuta:
 

                        (Expresia 12)

       Pentru a simplifica calculele,rezistentele R2 si R3 reprezinta cutii de
rezistenta de 1,10,100,1000 Ω,iar rezistenta R4 o cutie cu rezistente cu
comutatoare (1….11111 Ω).
       Echilibrarea puntii se realizeaza astfel:
 se manevreaza reostatul Rr,la valoarea maxima,inchizandu-se in acest scop
K1 ;
 se aleg astfel valorile  R2 si R3 pentru ca raportul lor sa fie unitar;
 se inchide intrerupatorul K2 si se regleaza rezistenta R4 pana la echilibrarea
puntii;
 pentru obtinerea unei precizii cat mai mare a masurarii,se mareste treptat
curentul,manevrand reostatul Rr si Re pentru mentinerea echilibrului
puntii;daca puntea nu se echilibreaza pentru nici o valoare a rezistentei R 4 se
schimba raportul rezistentelor R2/R3.
 
14

    

  
       Figura 5.Schema de principiu a puntii Wheatstone
    

RX - rezistenta de masurat;

            R3 - o rezistenta variabila in decade;

            R1, R2 - rezistentele "de raport ",cunoscute;

            E - sursa de curent continuu;

            K1, K2 – intrerupatoare

            G - un galvanometru (aparat magnetoelectric de mare sensibilitate cu

zero la mijloc

Functionarea:

Rezistenta de masurat RX se monteaza la bazele de masurare ale puntii si se

inched intrerupatoarele K1, K2.
15

Se variaza rezistenta R3 pana cand galvanometru indica zero.In acest

caz,punctele A si B vor fi la acelasi potential.Acest lucru este posibil numai daca:

                       UCA = UCB;

                       UDA = UDB.

Aplicand legea lui Ohm pe cele patru brate si observand ca prin R 1 si
RX trece acelasi curent I1 (prin diagonala in care este montat galvanometrul nu se
ramifica curent),iar prin R2 si R3 trece acelasi curent I2,se poate scrie: 

                         I1R1 = I2R2;

                         I1RX = I2R3.      

           De obicei,rezistentele R1, R2 pot lua valori de 10Ω, 100Ω sau 1000Ω, astfel
incat raportul R2/R1 sa reprezinte un factor de multiplicare pentru rezistenta
R3.Precizia maxima se obtine pentru raportul R2/R1 = 1.

.Protectia galvanometrului.

Deoarece la inceputul masurarii puntea poate sa fie mult

dezechilibrata,trebuie sa se micsoreze sensibilitatea galvanometrului pentru a nu fi
deteriorat la trecerea unui curent prea mare prin ei.In acest scop,galvanometrul se
protejeaza cu o rezistenta care se poate introduce in serie prin intermediul
comutatorului K2.

La inceputul masurarii,comutatorul K2 este pe pozitia 1 si introduce in serie

cu galvanometrul rezistenta de protectie Ra,ceea ce duce la scaderea
sensibilitatii.Cand echilibrul puntii a fost aproximativ atins,se trece comutatorul
K2 pe pozitia 2 si se continua echilibrarea cu o sensibilitate sporita.

Metodele de punte sunt cele mai sensibile si mai precise metode folosite la
masurarea rezistentelor electrice.La noi in tara se construiesc punti Wheatstone la
Institutul National de Metrologie din Bucuresti
16

       Unele punti Wheatstone sunt prevazute cu un fir calibrat alb,realizat din

materiale cu mare rezistivitate (manganina,nichel s.a),care formeaza bratele AD
si CD ale puntii.Valorile rezistentelor R3 si R4 se obtin prin deplasarea
cursorului c pe firul calibrat.Echilibrul puntii,inregistrat de indicatorul de nul
G ,se realizeaza prin deplasarea cursorului c.
       Domeniul de masurare a puntii Wheatstone este cuprins intre 1 Ω si 1MΩ.
 
   

 Masurarea rezistentelor cu puntea Thomson.

                     
 Figura 6. Schema de principiu a puntii Thomson
 
Cu aceasta punte se masoara rezistente mici cuprinse intre 1Ω si 10-6Ω.
Schema ei de principiu este reprezentata in figura 6.
       Rezistentele de contac si de legatura ale rezistentei de masurat R x se afla
intr-un circuit auxiliar (punctele a,d,e,h)si, prin acestea,se evita influenta lor
asupra circuitului de masurare.
       Daca intre rezistentele R1,R2,R3 si R4 exista relatia:
17

                                                                                (Expresia 13)
si se variaza rezistenta R,pana cand se obtine echilibrul puntii atunci intre
rezistentele punttii se poate scrie expresia:
 

           (Expresia
14)
Cum la echilibrul R1R4 – R2R3=0,expresia (14) devine:

                                  (Expresia 15)

       Daca din motive constructive,R1R4 – R2R3 este diferit de  zero,este necesar
ca rezistenta R0 a firului de legatura  dintre rezistentele Rx si R sa aiba o valoare
cat mai mica.
       Puntea Thomson poate fi utilizata,cu bune rezultate,la masurarea
rezistentelor de contact,rezistentelor interne ale
ampermetrelor,rezistentelor,sunturilor,rezistivitatilor conductoarelor etc.
       Actualmente,se utilizeaza in laboratoare,de asemenea,punti combinate
Wheatstone-Thomson.
 

Capitolul IV : Masurarea rezistentelor prin metoda directa

Masurarea rezistentei electrice cu ohmetrul analogic

Ohmetrele sunt aparate cu ajutorul carora se masoara direct valoarea rezistentelor

electrice(figura 1).

Principiul de functionare consta in masurarea curentului ce strabate circuitul

ohmetrului si a carui valoare depinde de rezistenta de masurat,comform legii lui
Ohm.
18

Fig.1

Ohmetrul are urmatoarele componente :

-un miliampermetru magnetoelectric ;

-o sursa de tensiune continua ;

-rezistoare pentru protectia instrumentului magnetoelectric si pentru schimbarea

domeniilor de masurare ;

-borne pentru conectarea rezistentelor de masurat.

Dupa modul in care este conectat miliampermetrul,ohmetrele pot fi :

-ohmetre serie;

-ohmetre derivatie.

Ohmetrele pot fi aparate cu o singura functie,analogice sau digitale,sau pot face

parte dintr-un multimetru.In continuare se vor prezenta ohmetrele analogice.

A.Ohmetrul analogic schema serie

19

Ohmetrul cu schema serie are toate elementele componente montate in serie (figura
1).

Sursa de tensiune continu este o baterie de 1,5…18 V.Masurarea se face cu

ajutorul unui miliampermetru magnetoelectric a carui scala gradate se etaloneaza
direct in ohmi,cuprinzand intervalul de la Rx =0 la Rx =∞.

Scala gradata a ohmetrului serie este inversa si foarte neuniforma (figura 2)

Fig.2

Reglarea indicatiei acului indicator este necesara in cazul ohmetrelor in

serie,deoarece imbatranirea bateriei determina modificarea tensiuni cu care este
alimentat aparatul si prin urmare cresterea erori de masurare.

Reglarea se realizeaza pentru valorile de la capetele scalei astfel:

-Pentru Rx = 0 se realizeaza un scurtcircuit intre bornele aparatului.Daca acul

indicator indica 0 Ω se regleaza rezistenta Rp pana se obtine indicatia corecta.

-Pentru Rx = ∞ se lasa bornele aparatului in gol si se regleaza pozitia acului

indicator cu ajutorul corectorului de 0 al aparatului magnetoelectric.

Ohmetrul serie se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mari cuprinse intre 10

si 10* Ω si se poate realiza cu unul sau mai multe domenii de masurare.
20

La acest aparat pentru ca eroarea sa fie cat mai mica este necesar ca intervalul de
masurare sa fie astfel incat citirea sa se faca la mijlocul scarii gradata.

B.Ohmetrul cu schema derivatie

Ohmetrul cu schema derivatie (sau parallel) este prezentat in figura 3.

Fig.3

Elementele sale constructive sunt aceleasi ca si ohmetrul serie cu deosebire ca

miliampermetrul magnetoelectric este montat in parallel in circuitul de masurare.

Scara gradate a ohmetrului derivatie este directa (normala) si foarte neuniforma

(figura 4).
21

Fig.4

Reglarea indicatiei este necesara si pentru ohmetrul derivatie aceasta efectuandu-se

pentru valorile de la capatul scarii :

-Pentru Rx = 0 se regleaza din corectorul de 0 al aparatului magneto electric ;

-Pentru Rx = ∞ se lasa bornele aparatului in gol si se variaza rezistenta Rp pana

cand se obtine indicatia corecta.

Intrerupatorul K trebuie deconectat atunci cand nu se efectueaza masurari pentru a

se evita descarcarea bateriei.

Ohmetrul derivatie se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mici,pana la 50 Ω.

Indicatia ohmetrelor depinde de tensiunea sursei folosite de aceea este necesar ca

acesta sa ramana riguros constanta pe durata masurarii pentru ca masurarea
rezistentelor sa se faca o eroare cat mai mica.

C.Megaohmetre

Megaohmetrele sunt aparate cu citire directa,care masoara rezistente foarte mari ce

depasesc 10*Ω (figura 5).
22

Fig.5

Principiul constructiv si functionarea sunt aceleasi ca la ohmetre , cu deosebire ca

sursa de tensiune continua este de valoare mare (0,5….2,5 KW).Aceste aparate se
utilizeaza mai ales pentru masurarea reistentelor de izolatie a instalatiilor electrice
care nu se afla sub tensiune.

Conditii pentru realizarea masurari cu ohmetrul si multimetrul

Masurarea rezistentei unui rezistor sau a oricarui alt consumator cu ohmetrul sau
multimetrul necesita respectarea unor conditii pentru a obtine valori cu erori cat
mai mici,cat si pentru a proteja aparatul de masurat si utilizatorul.Aceste conditii
sunt :

-rezistorul sa fie sub tensiune ;

-rezistorul sa fie conectat intr-un montaj ;

-terminalele rezistorului sa fie tinute cu mana de operator ;

-terminalele rezistorului sa aiba un contact bun cu bornele aparatului.

Masurarea cu multimetrul
23

Masurarea cu multimetrul analogic (figura 1).

Fig.1

Comporta urmatoarele etape:

-stabilirea functiei de ohmetru – se pune selectorul pe pozitia ohmetru;

-alegerea domeniului de masurare – selectorul se fixeaza in dreptul pozitiei

dorite,astfel incat indicatia aparatului sa fie la jumatatea scarii gradate.Domeniul se
alege in functie de valoarea rezistentei de masurat ;

-aducerea la 0 a ohmetrului :

>>se scurtcircueaza bornele aparatului ;

>>se regleaza din butonul de pe panoul aparatului pana indicatorul va arata 0

ohmi.Daca nu se poate aduce indicele la 0 se schimba bateria.

>>se desface scutcircuitul.

24

Este bine ca aceasta manevra sa dureze cat mai putin deoarece mentinerea
scurcircuitului descarca bateria aparatului.

-masura propiu zisa :

>>se conecteaza rezistorul de masurat la borne ;

>>se citeste valoarea.In functie de domeniul selectat,indicatia aparatului se

inmulteste cu 1,cu 10,cu 100 iar valoarea se exprima in ohmi sau kiloohmi.

Masurarea cu multimetrul numeric (figura 2).

Fig.2

Consta in selectarea functiei de ohmetru,conectarea rezistorului la bornele

aparatului (respective borna Ω si COM)si citirea valori afisate a
rezistentei.Valoarea afisata este exprimata in ohmi sau kiloohmi,in functie de
domeniul selectat.
25

Ohmetrul se utilizeaza singur sau cu multimetrul.

Se poate masura rezistente de la fractiuni de ohmi pana la megaohmi.

Masurarea se realizeaza numai pentru consumatori care nu se afla sub tensiune.

                   Capitolul V: Norme de protectia Muncii

1. Nu se admite sa se lucreze cu scule si uneltele care nu au manevrele
electronizate.
2. Instalatiile de alimentare a echipamentelor de telecomunicatii se verifica
periodic.
3. Depanarile si remedierile deranjamentelor se fac numai dupa deconectarea
tensiunii. Verificarile si reglajele care se fac sub tensiune se vor exexuta
numai cu unelte bine izolate.
4. Nu se admite sa se lucreze cu mainele umede.
5. Prezenta tensiunii se va constata numai prin instrumente corespunzatoare
stabilite prin normative (voltmetru, creion de tensiune, lampi de control).
6. Toate prizele de electroalimentare si cordoanele prelungitoare alimentate cu
tensiuni mai mari de 60 V trebuie echipate cu prize de conectare Schuko.
7. Cordoanele de electro alimentare trebuie sa aiba instalatia in buna stare.
8. La inlocuirea sigurantelor arse se vor folosi numai sigurante calibrate.
9. Inainte de executarea oricarei lucrari se va verifica prezenta tensiunii de
alimentare cu ajutorul instrumentului de masura in punctele de alimentare cu
energie electrica si se vor descarca condensatoarele de filtraj.
10.Este interzis sa fie lasate conductoarele suspendate si instalatii improvizate.
11.Este interzis sa se scoata derivatii dintr-un echipament cu scopul de a
alimenta alte aparate.
12.Este interzis sa se depoziteze in salile cu echipamente de telecomunicatii
materiale inflamabile.
13.Fiecare incapere cu aparatura de telecomunicatii se va dota obligatoriu cu
stingatoare cu CO 2.
26

BIBLIOGRAFIE

Masurari Thnice

Editura:Aramis 2005

Autori : Maria Tanasescu

          Tatiana Gheorghiu

Masurari Specifice in Telecomunicati

Editura:Agir

Autori:Ioana Bossie

            

Dispozitive Electronice

Editura:Teora

Autor:Thomas L.Floyd