Globalizarea, o forţă mai puternică şi mai veche decât Trump, nu este pe

sfârşite, ci doar evoluează

Câtă marfă transportăm în jurul lumii nu constituie cea mai bună măsură a globalizării, aceasta neluând
în calcul economia digitală.

Asaltul populist al preşedintelui Trump asupra globalizării a provocat temeri privind sfârşitul sau
încetinirea forţei economice care a dat, mai mult decât orice altceva, formă modului în care trăim astăzi.

Şi totuşi, astfel de temeri sunt generate de o necunoaştere a ceea ce este globalizarea cu adevărat şi a
modului în care aceasta evoluează, scrie Bloomberg.

Globalizarea este o forţă mai puternică şi mai veche decât Trump. Religii ca creştinismul şi islamismul
sunt produse ale globalizării, iar acestea au avut o contribuţie mai mare la promovarea fenomenului
decât multinaţionalele americane sau noii giganţi corporate ai Chinei. De asemenea, globalizarea nu este
o forţă statică. Păşim într-o eră în care datele reprezintă noul container de transport, existând cu mult
mai multe forţe disruptive în mişcare în economia mondială decât tarifele lui Trump. Bine sau rău,
suntem mai expuşi unei culturi globale de idei decât am fost în orice altă perioadă şi devenim mai globali
ca urmare a acestui fapt. Câtă marfă transportăm în jurul lumii nu constituie cea mai bună măsură a
globalizării, aceasta neluând în calcul economia digitală. Războaiele comerciale şi lupta tarifelor dintre
SUA şi China au contribuit la o încetinire a comerţului mondial. Dar încetinirea se manifesta deja înainte
de Trump.

Povestea mai importantă priveşte modificarea structurală pe termen mai lung a economiei mondiale, în
care sunt tranzacţionate în creştere servicii ca cele de streaming.

Schimbările respective înseamnă tranzacţii fizice mai puţine cu bunuri, dar acest lucru nu înseamnă că
globalizarea încetineşte, ci că se maturizează şi evoluează.