Sunteți pe pagina 1din 3

RELAȚIONAREA PARENTALĂ ÎN ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ

STEP-BY-STEP-CONSPECT

Alternativa educationala Step by Step isi propune să transforme elevii săi in


oameni cu perspective largi care vor fi capabili să lucreze în echipă şi să obţină
rezultate de invidiat. Prin intermediul acesteia se insista pe aptitudinile elevilor
care vor fi valorificate pe tot parcursul instruirii şcolare şi se pune accent pe
inteligenţele multiple şi învățarea diferenţiată.
Programul Step by Step își propune consolidarea deprinderilor de învăţare
ale elevilor, pe viaţă, fiind caracterizate prin următoarele:
1. Creativitatea – scoate în evidență dorinţa de a-şi asuma riscuri, spontaneitatea,
simţul umorului, capacitate analitică, originalitatea, flexibilitatea.
2. Productivitatea – pune accentul pe capacitatea de a face estimări,pe spiritul
organizatoric, pe consecvenţă, perseverenţă, motivaţie și, nu în ultimul
rând,iniţiativă,
3. Curiozitatea – presupune manifestarea dorinţei de a cunoaşte natura, de a face
explorări experimentare, pune accent pe capacitatea analitică și aceea de a face
estimări.
4. Cooperarea – se evidențiază prin atitudine pozitivă, apartenenţa la grup,
responsabilitate și chibzuință.
5. Empatia –face referire la dorinţa de a-şi împărtăşi opiniile, la toleranţă și
înţelegere, răbdare și acceptarea celorlalţi.

Alternativa Step-by-Step şi teoria inteligenţelor multiple

Un factor important în aplicarea teoriei inteligenţelor multiple la clasă este


cunoaşterea profilului de inteligenţă al elevilor. Punctele „tari” şi punctele „slabe”
sunt cruciale pentru stabilirea strategiilor de diferenţiere şi individualizare.
-Inteligenţa lingvistică- se referă la abilitatea, la uşurinţa cu care o persoană
utilizează limba vorbită și scrisă;
-Inteligenţa logico-matematică- se referă la abilităţile de a trage concluzii
plecând de la anumite premise, abilitatea de a sintetiza, de a alege lucrurile
importante;
- Inteligenţa muzicală- se referă la acele abilităţi de a percepe și îmbina
sunete intr-un mod plăcut și armonios;
- Inteligenţa kinestezică- este specifică sportivilor care ajung să facă
performanţă, să doboare recorduri sau să dobândească abilităţi uimitoare într-un
sport sau într-o anumită disciplină;
- Inteligenţa naturalist- face referire la capacitatea unor persoane de a face
asocieri intre animale, plante, minerale etc.;
-Inteligenţa intrapersonală- face referire la acea capacitate de a forma un
model plin de acurateţe și de veridicitate a sinelui și de a fi în stare să foloseşti
acest model pentru a acţiona eficient în viaţă;
- Inteligenţa interpersonală- se referă la capacitatea de a-i înțelege pe
ceilalţi oameni: la abilitatea de a afla ce anume ii motivează, cum lucrează, cum se
poate coopera cu ei.
- Inteligenţa spiritual- se referă la acele legături ale omului cu formele
nemateriale;
- Inteligenţa existenţială- este abilitatea de localizare a unei persoane în
cele mai îndepărtate colţuri ale cosmosului, infinitului și „infinitezimalului”.
Relaţia şcoală-familie
A fost privită mereu ca fiind cea mai dificilă de abordat. În cele mai multe
cazuri părinţii nu ştiu ce înseamnă alternativa educaţională, mulţi fiind atraşi de
programul prelungit de şcoală al copilului şi siguranţa fizică garantată în cadrul
acestui program.
Un prim pas în consolidarea colaborării este informarea adultului asupra
abordării alternativelor în procesul educaţional prin faptul că este centrat pe elev şi
pe o învăţare continuă.
Toate intalnirile programate cu părinţii elevilor trebuie să respecte unele
cerinte, precum:
1. părinţii sa fie considerati parteneri activi în educaţia copiilor;
2. întâlnirile sa fie programate în mod regulat cu scopul de a comunica permanent
evolutia copiilor;
3. din aceste intalniri sa reiasa ce pot sa ia cadrele didactice de la părinţi şi părinţii
de la cadrele didactice;
4. sala in care se desfasoara intalnirea;
5. incheierea.

Programarea întâlnirilor se desfasoara tot dupa niste criteria bine definite:

1. scopul lor sa fie bine stabilit;


2. de preferinta, sa se desfasoare cat inca sunt elevii in scoala;
3. evidentierea avantajelor acestei alternative şi principiile dupa care functioneaza;
4. derularea activităţilor pe centre de activitate;
5. sa se cunoasca pretentiile părinţilor cu privire la această alternativă;
6. sa se stabileasca o relaţie deschisa bazata pe prietenie;.
7. destinderea atmosferei prin prezentarea unor lucrări care să amuze.
8. luarea în calcul a feedbackului primit de la părinţi prin răspunsurile pe care
aceştia le vor da la un moment dat la chestionare.
Pregătirea întâlnirilor:
1. se vor prezenta fişele de lucru, evaluările individuale, intreaga muncă a elevului;
2. se va face o prezentare de ansamblu asupra evoluției fiecărui copil;
3. se va pregati totul cu minuțiozitate pentru a exprima o atitudinedemnă de un
profesionist.
5. se vor stabili astfel încât să convină tuturor părinţilor;
6. se vor pregati materialele necesare întâlnirii ( hârtii, creioane , pixuri) pentru
eventuale chestionare de completat;
7. nu ăn ultimul rând, părinții vor fi ascultați, dar mai ales, încurajaţi să vorbească.

Locul desfăşurării întâlnirilor:


1. Părinţii ar trebui să se aşeze pe scaune de mărime normală în jurul unei mese
joase.
2. Învăţătoarele ocupă aceleaşi locuri ca şi părinţii, nu vor sta pe scaune mai înalte
şi în afara mesei.
4. Trebuie să se sugereze că are loc o întâlnire prietenească, între colegi care îşi
împărtăşesc informaţii despre copiii lor, fiecare întâlnire având intimitate.
5. Amintim că respectul şi confidenţialitatea trebuie menţinute pe tot parcursul
şcolarizării.
6. Programarea împreună a următoarei întâlniri
Dacă avem o colaborare strânsă cu părinţii, dacă încercăm să-i aducem
aproape de eforturile pe care le facem pentru educarea copiilor, roadele acestei
colaborări nu se vor lăsa aşteptate. Finalitatea relaţiei şcoală – părinţi nu va fi decât
una de succes dacă pe parcursul comunicării se menţine o atitudine pozitivă, un
limbaj ajustat la nivelul de înțelegere al interlocutorului, un respect reciproc și
recunoaşterea unei dualități educaţionale în întregirea procesului de învăţământ.

BIBLIOGRAFIE:
PEDAGOGIILE ALTERNATIVE – conceptualizări, dezvoltări curriculare, exemple de
bune practici , Vasile Chiş, Ion Albulescu, Horaţiu Catalano (coordonatori), Editura EIKON,
2013

S-ar putea să vă placă și