ELEMENTE DE ORGANIZARE SI DIMENSIONARE A SPATIILOR

AFERENTE DIFERITELOR CONSTRUCTII ZOOTEHNICE

1. Construcţii pentru taurine

Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare complexitate de probleme. În cazul
acestor construcţii, delimitarea pe zone, modul de organizare şi dimensiunile acestor zone se
realizează în funcţie de:
 elementele biometrice a animalelor (lungimea oblică a trunchiului (L); lungimea
animalului culcat (L’), înălţimea liberă sub gâtul animalului culcat);
 tehnologia de întreţinere a animalelor (tehnologia de întreţinere în stabulaţie liberă sau
tehnologia de întreţinere în stabulaţie legată);

Prin stabulaţie intelegem intreţinerea şi hrănirea animalelor prin menţinerea lor în grajduri
pe întreaga perioadă de creştere, îngrăşare, de mulgere etc.

Tehnologia de întreţinere în stabulaţie liberă este situaţia în care zona de furajare este
distinctă faţă de zona pentru odihnă. In acest caz este de asemenea importantă soluţia adoptată
pentru zona de odihnă (colectivă sau individuală, în boxe sau cuşete;

Tehnologia de întreţinere în stabulaţie legată este situaţia în care zona de furajare

constituie şi zona pentru odihnă.

A. Stabulaţia legată la taurine

Pentru stabulaţia legată se practică unul dintre cele trei tipuri de standuri: scurt, mijlociu
sau lung.

Standul scurt se dimensionează după lungimea oblică a trunchiului L, la care se adaugă

10-15 cm, reprezentând retragerea minimă a legăturii verticale, de la bordura ieslei. Astfel se
menţine animalul cu capul deasupra ieslei, atât în timpul staţionării cât şi al odihnei iar inaltimea
ieslei va fi de cel mult 20 cm, în dreptul gâtului. Daca grătarele care acoperă canalele colectoare
de dejecţii au bare din beton armat acoperite cu cauciuc sau lemn, lungimea standului poate fi
mai mică cu 10-20 cm falţă de lungimea oblică a trunchiului.
 Standul mijlociu , se utilizează în adăposturi de tip maternităţi, izolatoare pentru animale
bolnave (întrucât oferă un confort mărit faţă de standul scurt) şi la dimensionarea cuşetelor de
odihnă în cazul stabulaţiei libere.

La lungimea oblică a trunchiului L, se adaugă 50-65 cm, (reprezentând lungimea

capului) şi se obţine astfel o lungime a standului egală cu lungimea animalului întreg:

L’ = L + (50-65 cm)

Legat larg la bordura ieslei, înaltă de 40-50 cm, animalul se retrage pentru odihnă în
spatele acesteia.

Standul lung depăşeşte cu 40-60 cm lungimea animalului culcat, rezultând lungimi de

2,40 - 3,00 m pentru vaci şi 2,50 - 3,30 m pentru tauri adulţi. Legătura cu lanţ la bordura ieslei,
permite o largă mişcare între furajare şi odihnă, doar urcarea în iesle fiind împiedicată iniţial prin
înălţimea de 70 …90 cm a bordurii acesteia. În soluţii mai evoluate, dispunerea unui opritor de
grabăn deasupra ieslei, a permis coborârea nivelului bordurii la 40 ..50 cm.

Lăţimea standurilor rezultă din spaţiul necesar animalelor culcate, corelându-se cu

masa corporală a animalelor adulte (1,00 …..1,60 m).
 Fig.6. Tipuri de standuri utilizate pentru stabulatia fixa
a-lung,b-scurt,c-mijlociu, 1-opritor,2-cadru cu stalpi,3-treapta de gunoi,
4-grilaj pentru inchiderea accesului la iesle
 B. Stabulaţia liberă a taurinelor

Întreţinerea animalelor în stabulaţie liberă oferă acestora mişcarea în voie, în cadrul

adăpostului sau între adăpost şi padocul alăturat. Totodată întreţinerea în grupuri (loturi) de
animale permite sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor şi conduce la o reducere a
manoperei, faţă de întreţinerea în stabulaţie legată, necesitând însă omogenitatea de vârstă sau
stare fiziologică a animalelor.

Pe lângă aleea de furajare şi iesle, în adăpost există două zone distincte: una de odihnă şi
alta de staţionare la iesle legate între ele prin alei de circulaţie.

Adăposturile se pot diferenţia după modul în care se amenajează zona de odihnă astfel:

- zonă de odihnă colectivă, pe pardoseală continuă, cu aşternut permanent, schimbat

periodic. Această zonă de odihnă se delimitează cu praguri din beton sau grilaje cu porţi de
trecere. Dimensiunile zonei de odihnă se stabilesc luând ca bază de calcul 3,5 m 2 /cap în cazul
adăposturilor pentru vaci de lapte şi 3,0 m2/cap în cazul adăposturilor pentru taurine la îngrăşat.

- zonă de odihnă individuală, în cuşete de odihnă separate între ele cu grilaje având
înălţimea de 0,90 …1,10 m, lungimea cuşetelor trebuie să corespundă animalului culcat, L’ =L +
(50 …65 cm), iar lăţimea cuprinsă între 1,00 …1,30 m.

Zona de circulaţie şi staţionare din faţa ieslelor se dimensionează în aşa fel încât să
permită circulaţia animalelor în spatele celor care stau şi mănâncă. Astfel, la lungimea oblică a
trunchiului L, se adună două lăţimi de animal. Dimensiunea 1,7 L reprezintă lungimea unui
animal ce staţionează la iesle şi spaţiul necesar pentru ca altul să se întoarcă în spatele
acestuia.Legătura între aceste zone (odihnă, staţionare la iesle) padocuri, grupuri de muls se face
prin alei de circulaţie care au lăţimea de 1,20 – 2,70 m.

În stabulaţia liberă a taurinelor canalele pentru evacuarea dejecţiilor se extind pe întreaga

zonă de circulaţie a animalelor.

Distribuirea manuală a furajelor impune alei interioare cu lăţimea minimă de 80-90 cm

pentru vagoneţi pe şine, dimensiunile putând fi mărite până la 1,10-1,20 m, iar pentru circulaţia
căruţelor 1,80 - 2,00 m.
 În cazul mecanizării mobile a furajării, cu remorca tehnologică, aleile din faţa ieslelor au
lăţimea de 2,30- 2,40 m (cota este obligatorie în cazul utilizării ieslelor înalte, dar se poate
reduce până la 2,00 m în cazul ieslelor plate) şi 1,80 m pentru electrocare.

Pentru asigurarea circulaţiei oamenilor şi a animalelor în spatele standurilor se prevăd

alei de 90,0 – 1,20 m lăţime pentru deservirea unui şir de animale. Cotele minime se utilizează
numai în cazul în care circulaţia se extinde şi peste grătarele ce acoperă canalele de evacuat
dejecţii. Dacă se utilizează vehicule pentru distribuirea aşternutului, aleile vor fi de 1,60 – 2,40
m.

În adăposturi cu stabulaţia pe standuri, aleile din spatele standurilor au lăţimea de 1,70 –

2,40 m, independent de modul de evacuare a dejecţiilor.

În adăposturile cu stabulaţie liberă:

- aleile dintre cuşete au lăţimi cu valori intre: 1,70 si 2.50 m.

- zonele dintre iesle şi cuşete vor avea: D = L + 0,70 L si L + 2 b

 unde L – lungimea oblică a trunchiului;

b – lăţimea de circulaţie (90 cm pentru o vacă lapte);

- pentru acces la sala de muls aleile de circulatie vor avea lăţimea cuprinsa intre

1,20 si 2,70 m

- boxele de cazare viţei se separă prin alei de circulaţie cu lăţimi

2. Constructii pentru cabaline

Condiţiile de cazare a cabalinelor sunt in stransa legatura cu cerintele deosebite a acestor
animale:

 sensibilitatea cailor faţă de curenţii de aer reci, cere evitarea aşezării acestora între
uşi şi ferestre opuse;
 ferestrele se dispun în spatele animalelor si se vor ridica deasupra acestora;
  pardoselile trebuie sa fie elastice realizate din calupuri din lemn sau pământul
bătut, în general acoperite cu aşternut. Pentru animale de valoare, se recomadă
saltele adânci de paie, absorbante, aplicate pe un strat drenant de balast sau zgură;
 grătarele pentru furaje fibroase se aşază deasupra ieslelor si nu vor depăşi
înălţimea capului animalelor (s se evita astfel scuturarea prafului şi a sporilor de
mucegai în ochii acestora). Pentru animalele de valoare este recomandată
adminstrarea fibroaselor la sol;
 se prevăd măsuri de întindere a legăturilor cu lanţ, prin culisarea capetelor
acestora sau prin contragreutăţi din lemn;
 se impune separarea standurilor împotriva muşcăii şi a loviturilor, prin pereţi
despărţitori, care să evite loviturile ;
 cabalinele suportă convenabil un regim termic coborât până la + 50 C, iar
umiditatea trebuie să se limiteze la maximum 75%;
Tehnologia de întreţinere a cabalinelor se poate realiza atat în stabulaţie liberă (este situaţia
în care zona de furajare este distinctă faţă de zona pentru odihnă) precum si in stabulaţie legată
(este situaţia în care zona de furajare constituie şi zona pentru odihnă).

A.Stabulaţia legată.

Este modul curent de cazare a tuturor cailor de serviciu, utilizaţi pentru tracţiune sau călărie.
În cazul raselor pur sânge englez sau arab şi chiar a jumătăţilor de sânge, temperamentul şi
valoarea animalelor indică întreţinerea legată sau în boxe, pentru toate categoriile de cabaline,
începând cu vârsta de 6 luni. Standurile, exclusiv de tip lung, se dimensionează după talia
animalelor: 2,60 - 3,60 m lungime netă, între 1,40 - 1,60 m lăţime pentru rase obişnuite şi cai de
serviciu, respectiv 1,60 - 1,80 m, pentru rase grele. Standurile pardosite primesc o pantă de 1...
2,50 % spre rigola de scurgere iar cele cu aşternut adânc drenează partea lichidă spre suportul de
pietriş sau de zgură.
 Fig.7. Standuri pentru stabulaţia legată a cabalinelor

De regula ieslea are ca dimensiuni transversale, 40 x 25 cm si ca lungime, la 60….70 cm, iar

grătarul de fân poate lipsi, în cazul furajării la sol. Pentru apa se utilizeaza în general, jgheaburi
cu nivel constant, amplasate lângă fluxul de circulaţie din adăpost.

Fig.8. Standuri pentru stabulaţia legată a cabalinelor,elemente de cazare

 Fig.9 Structura de pardoseli pentru cai de tracţiune

1- grătar de fân din bare de oţel-beton; 2- elemente reduse de separare boxe (stănoagă din lemn); 3-
contur perete despărţitor plin; 4- pardoseală din calupuri de stejar, rostuite cu bitum; 5- pardoseală din
cărămizi pe muchie, rostuite cu bitum sau cu mortar de ciment; 6- scliviseală rugoasă; 7- pardoseală din
lut bătut, de 15 cm grosime pe strat de balast de 10 cm grosime; 8-pardoseal[ din asphalt turnat de 3 cm
grosime, pe beton simplu de 10 cm grosime şi balast de 10 cm grosime; 9- glisarea legăturii cu lanţ; 10-
variantă de legare mobilă cu contragreutăţi.

Aleile de circulaţie din spatele standurilor, exclusiv rigolele neacoperite, se prevăd cu

1,4….1,80 m lăţime, pentru un rînd de standuri şi de 2,00…3,00 m între două şiruri de standuri.

Fig.10. Structura unui adapost pentru cabaline

 Fig.11. Structura unui adapost pentru cabaline

B. Stabulaţia liberă în grupuri mari.

Este modul tradiţional de cazare în herghelii pentru iepe cu mânji până la 6 luni, precum şi a
tineretului, pe sexe şi categorii de vârstă, limitată însă la doi ani pentru armăsari. Se asigură câte
12 m2 pentru iepe cu mânji până la 6 luni, 6 m 2 /cap pentru tineret sub un an şi 8…. 10 m 2 /cap
pentru tineret de 1….2 ani. Frontul de furajare minim, de 60 cm/cap, constă din grătare pentru
fibroase, respectiv iesle pentru concentrate şi rădăcinoase. Distribuirea nestingherită a furajelor
se execută de pe o alee, de-a lungul frontului de furajare sau în lipsa acesteia în adăpostul gol,
animalele fiind scoase în padoc. Se recomandă adăparea în adăposturi, apa fiind oferită în
jgheaburi fixate la un capăt al compartimentelor de stabulaţie liberă. Uşile cu două canaturi,
pentru circulaţia grupurilor de cabaline vor avea lăţimea minimă de 3,00 m, la stâlpii tocuriolr de
uşi montându-se suluri de protecţie, împotriva frecării animalelor împinse lateral.

Încăperi şi instalaţii anexe adăposturilor de cabaline

Acestea se prevăd pentru depozitarea de scurtă durată a furajelor, pentru supraveghetori

şi pentru preîncălzirea apei de adăpost:

- camerele pentru furaje concentrate, pe timp de 5….10 zile şi pentru fibroase, pe timp de
1…..2 zile se dimensionează la 0,4….0,8 m2 pentru un animal adult;
 - încăperea pentru cazarea supraveghetorului de serviciu 6….8 m 2, fiind prevăzută cu o
fereastră de observaţie spre spaţiul de adăpostire a animalelor;

- rezervoarele-tampon, pentru preîncălzirea apei vor avea capacitatea de 15 l/cap.

Adăposturi specifice creşterii şi exploatării cabalinelor

a. Adăposturile pentru armăsari de reproducţie si cele pentru maternitate sunt

compartimentate în boxe individuale şi culuoare de circulaţie, la un capăt al construcţiei
prevăzându-se sala de montă, de aproximativ 100 m2 (dimensiuni minime 6,0 x 10,0 m).
Suprafeţele de circulaţie se pardosesc cu pământ bătut iar in boxe pietris 30 ….50 cm grosime si
aşternutul gros de paie.

b. Adăposturile pentru iepe mame, cu mânji până la 6 luni, se prevăd după rasă, în
general în stabulaţie legată sau liberă,

c. Adăposturi pentru tineret, pe sexe şi grupe de vârstă, între 0,5 şi 2 (3) ani se prevăd în
stabulaţie legată pentru temperament vioi, respectiv în stabulaţie liberă pentru rasele mai
flegmatice.

d. Adăposturile pentru tineretul în dresaj, începând de la 2 ani pentru raselor precoce

(trăpaşi, semigrei) şi de la 3 ani de la rasele tardive, se prevăd pentru stabulaţie legată,
separându-se sexele în compartimente diferite.

e. Adăposturile pentru caii de tracţiune, sunt prevăzute pentru stabulaţie legată şi dotate
cu boxe individuale. Se practică pardosirea standurilor şi a aleilor cu materiale elastice şi
nealunecoase (calupuri de lemn, cărămidă pe muchie, asfalt).

Iluminarea naturală a adăposturilor de cabaline, ca animale cu temperament vioi, cere

raporturi mari de vitrare, de ordinul 1/15, exprimate în suprafeţe nete de geamuri.

Uşile adăposturilor vor avea înălţimea minimă de 2,10 m şi lăţimea minimă de 2,00 m,
cerută atât de conducerea simultană a doi cai, cât şi de normele de prevenire a incendiilor. Pentru
circulaţia în grup a animalelor întreţinute în stabulaţie liberă, lăţimea minimă a porţilor este de
3,0 m.