PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII COMUNICĂRII ȘI TULBURĂRILOR DE ÎNVĂȚARE

ETAPA ÎNVĂȚĂRII SILABELOR

Coordonator: Absolvent:

Lect. univ. dr. Barbaros Tatiana Jufă Andrada Daiana

 Etapa silabei este foarte importantă, fără de care nu trebuie trecut mai departe şi la nivelul
căreia apar foarte multe tulburări de analiză, sinteză, confuzii, omisiuni etc.
Ordinea silabelor de antrenat şi exersat este următoarea:
• Silabe directe (consoană+vocală- pa, pe, pi , po, ma, mu, mo, me, etc.) şi silabe
inverse (vocală+consoană – ap, am, as, em, om, im, etc)
• Silabe închise (consoană+vocala+consoana) şi deschise (vocala+consoană+vocală)
cu şi fără semnificaţie (închise: bat, rac, car, vas, cor, tim, tin, ten, set; deschise:
apa, iţe, ici, ace, ară, eta, ete, ape, ale)
• Silabe de diftongi (ai,au,ei,ea,ai,iu) şi grupuri de consoane (br,cr,st,pl,bl,cl,
etc.);
• Cuvinte monosilabice (rac, sac,mac,arc, pat, foc, joc,etc.)
• Silabe repetate (papa, pipi, mama, bibi, nana, tata, bebe, baba,etc)

EXERCIŢII UTILIZATE ÎN ACEASTĂ ETAPĂ

 Exerciţii de compunere şi descompunere (prin analiza şi sinteza fonetico

-grafică) a silabelor directe şi inverse, de exemplu: fa, fe, fi, af, ef, if,of,uf...
 Exerciţii de citire şi copiere a silabelor cu şi fără sens – logatomi
(lal,lel,lil,lol,ala,ele,ale etc.
 Exerciţii cu material fără semnificaţie :
a) Ex. pregătitoare reversibilităţii: le, il, la, lu, ul,ol, lo, ali, ulo, luo, lao, ola, alu, lula
b) Abordarea reversibilităţii: al, la, as, sa, ad, da, ro, or etc.
c) Abordarea fonemelor complexe plecând de la un element comun: a, am, al, ia sau o, on, oi
 Exerciţii cu material cu semnificaţie
a) Compararea similitudinilor după criteriul diferenţei :
 prin adiţie : car-carte-cartelă;
 substituire (rac, sac, mac, tac, fac; fes, şes, des)
 prin reversibilitate: rac-car, arc-cra, ras-sar, mac-cam,etc
b) Recunoaşterea unei silabe într-un ansamblu de structuri asemanatoare:
car în cra, rac, arc, roc, car, arc.
• Lexia şi grafia de grupe silabice structurate, diverse:
 Silabe directe (c+v)- (pa –po-pu –pe-pi etc.) şi silabe inverse (v+c) cu şi fără
semnificaţie – (ac, al, am, an, as, ar,om, el, il,etc.)
 Silabe închise (c+v+c) şi deschise (v+c+v) cu şi fără semnificaţie (pap, bat, sap,
tap, ata, apa, ape, ete, ite, etc.)
 Cuvinte ce conţin silabe cu aglomerări de consoane :
- 2 consoane consecutive (pc = capcana, pl = plop, br = brad, bl= blană, tr = tren, mp =
compot, pr = capră,etc.);
- 3 consoane consecutive (stropesc, strâng, castron, strada, etc.)
 • Lexia şi grafia diftongilor şi triftongilor: ai, au, ei, ai, iu, ie, eau, iau, eai, iei,
eoa, ioa
• Lexia şi grafia silabelor repetate: papa, mimi, pipi, soso, baba, mama, etc.

ETAPA ÎNSUŞIRII CUVÂNTULUI

Însuşirea lexică şi grafică a cuvintelor trebuie să respecte o

ordine, o succesiune a învăţării acestora:
 Cuvintele monosilabice – de tipul c+v
 Cuvintele bisilabice cu structura – c –v – c – v în special labiale “p”, “b”, “m”,
vibrantele “l” şi “r”, “v”, “f” şi mai dificil, “g” şi “t”,
 Cuvintele bisilabice de tipul – v-c-v (“are”, “apa”,”aţa”)
 Cuvintele bisilabice de tipul – v-c-v-c (“arac”, “atac”)
 Cuvinte bisilabice de tipul c-v-c (“barca”)
 Cuvinte monosilabice de tip c-v-c (“far”, “dar”)
 Cuvinte trisilabice de tipul c-v-c-v-c-v (“cireşe”, “vinete”)
Pot apărea dificultăţi în unele situaţii:
 Debutul prin vocală;
 Sfârşitul prin consoană
 Prezenţa diftongilor şi a grupurilor biconsonantice în citire şi scriere.
• RECUNOAŞTEREA ŞI REPRODUCEREA ÎN SCRIS ŞI ÎN CITIT, A
CUVÂNTULUI
 Tehnici pentru evidenţierea structurii fonetice a cuvântului prin analiză ( masă=
ma+să= m+a+s+ă) şi sinteză fonetică (m/a/s/ă m-a-s-ă ma-să masă)
 Exerciţii de copiere şi dictare de cuvinte monosilabice, bisilabice, polisilabice, cu
dificultăţi crescânde
 Exerciţii de citire cu voce tare a şirurilor de cuvinte şi accentuarea corectă a
cuvintelor
-Exerciţii de copiere pe verticală, a literelor sau silabelor unui cuvânt pentru a asigura
analiza elementelor componente cât şi diferenţierea elementelor cuvântului: COPAC
C CO
O
P PAC
A
C
- Exerciţii de copiere de cuvinte, scrise cu litere de tipar sau cursiv, pe model
- Exerciţii de dictare de cuvinte, însoţită de numerotarea fiecărei litere, de
numerotarea silabelor
- Completarea cuvintelor lacunare cu (literele sau silabele lipsă)
- Exerciţii de dictare de cuvinte izolate sau incluse în text simplu care conţin
sunete ce provoacă confuzii de natură vizuală
 - Exerciţii de dictare de cuvinte care încep cu aceiaşi silabă, plecând în general,
de la un cuvânt monosilabic (ex.:car-carte-cartela;)
- Exerciţii cu silabe decupate, la început simple apoi cu struct. grafică mai
complexă (ex: iap, stra, gro, blo, etc.)
- Tehnici de diferenţiere fonetică şi grafică între consoanele perechi (s-ş, c-g, f-v,t-
d, s-z,p-b) datorită asemănărilor lor, prin tehnici ca:
 Sublinierea cu culori sau semne
 Scrierea pe coloane, a cuvintelor ce le conţin
 Găsirea într-un text a cuvintelor care le conţin şi gruparea pe coloane diferite
 Dictări de silabe şi cuvinte pe coloane diferite
 Formarea de cuvinte cu sunetele pereche date
c)Tehnici pentru lexia şi grafia cuvintelor cu doi de “i” (ii) la sfârşit.
Se alcătuiesc sintagme în care cuvintele se însoţesc de “câţiva” şi “toţi”:
Câţiva: oameni toţi: oamenii
elevi elevii
români românii
d)Tehnici pentru citirea şi scrierea cuvintelor cu trei de “i”(-iii) la sfârşit: “câţiva copii”,
“toţi copiii”
e) f)Tehnici pentru lexia şi grafia cuvintelor scrise cu “m” , înainte de “p” şi “”b: ambiţie,
bumbac, combină, hambar şi mpie, compot, timp,compunere.
• PERFECŢIONAREA SCRIERII ŞI CITIRII CUVINTELOR
Exerciţii cu materiale cu şi fără semnificaţie:
a) Compararea similitudinilor parţiale, grupate două câte două , după criteriul diferenţei,
prin:
- Adiţia unui elelment (tac-trac, lasă-plasă, rame-grame)
- Substituirea unui element în cuvinte lanţ (masă-casă-lasă-iasă-pasă etc.)
- Reversibilitate (rac-car; lac-cal)
- Cuvinte înlănţuite (bun-pun, bile-pile, bas-pas, etc.)
b)Similitudini parţiale în cascadă (port-mort-tort-sort)
c)Recunoaşterea unei silabe sau cuvânt într-un ansamblu de structuri asemănătoare (car în
cra, rac, arc, car)
d) Citirea de sintagme care conţin cuvinte paronime sau cu structuri inversate
f) Citirea de texte scurte cu dificultati ce se repetă
g)Citirea de texte cu dificultăţi variabile
h) Serii de exerciţii constituite din copierea şi apoi citirea de cuvinte, propoziţii şi texte
“sudate” (logopedul este pus în situaţia de a se separa elementele şi a le stabili sensul)
Ex: m a m a a c u m p ă r a t m e r e c o p i l u l a m â n c a t u n m ă r Mama a
cumpărat mere. Copilul a mancat un măr.
i) Exerciţii de citire şi scriere care cuprind cuvinte, propoziţii “dislocate”, în care logopatul
trebuie să reaşeze structurile în ordinea logică.
h) Serii de exerciţii constituite din copierea şi apoi citirea de cuvinte, propoziţii şi texte
“sudate” (logopedul este pus în situaţia de a se separa elementele şi a le stabili sensul)
Ex: m a m a a c u m p ă r a t m e r e c o p i l u l a m â n c a t u n m ă r Mama a
cumpărat mere. Copilul a mancat un măr.
i) Exerciţii de citire şi scriere care cuprind cuvinte, propoziţii “dislocate”, în care logopatul
trebuie să reaşeze structurile în ordinea logică.
k) Jocurile de lectură. Se oferă un număr de 4-5 imagini din care, se selectează
pe rând câte una .
Se arată imaginea, se denumeşte obiectul şi se arată denumirea scrisă pe verso.
Apoi se arată imaginea fără a fi denumită, iar copilul caută cartonaşul cu denumirea
corespunzătoare, şi o citeşte.
Următorul pas se arată denumirea fără a se indica imaginea şi trebuie găsită denumirea
respectivă. Etc.
m) Exerciţii pentru lexia pe verticală a cuvintelor unui text Ex.: Grivei
vrea
un
os.
n) Procedeu de reconstruire a cuvintelor din litere sau silabe mobile, în variantele:
- reconstituirea din litere asezate în ordine alfabetică;
- formarea cuvintelor din ce în ce mai lungi şi mai complexe , după dictare

ETAPA ÎNSUŞIRII PROPOZIŢIILOR

• Recunoaşterea şi reproducerea propoziţiilor

 Tehnici pentru copierea de propoziţii cu dificultate progresivă (de la simplu -
S+P la complexe)
 Exerciţii de dictare de propoziţii însoţite de analiza şi sinteza cuvintelor şi
silabelor componente
 Exerciţii de alcătuire de propoziţii pornind de la cuvinte date de logoped şi apoi
de logopat. Propoziţiile se scriu şi se analizează fonetic şi grafic.
 Exerciţii de copiere şi dictare, însoţite de numărarea cuvintelor sau scrierea lor
în culori diferite
 Exerciţii pentru respectarea semnelor de punctuaţie şi reglarea respiraţiei în
acest sens
• Consolidarea propoziţiilor
Se porneşte de la principiul gradării dificultăţilor şi a numărului de foneme:
- Citirea sintagmelor simple
- Citirea sintagmelor complexe
- Citirea sintagmelor care conţin structuri inversate
 - Citirea de propoziţii cu structuri complexe
- Citirea de texte scurte
- Citirea de propoziţii în care cuvintele sunt formate din mai multe silabe cu
dificultăţi variabile
• Tehnicile pentru lexia şi grafia respectivă a propoziţiilor se bazează pe
legătura între imagine-propoziţie complexă scrisă şi propoziţie citită
Se folosesc în acest sens numeroase procedee printre care :
 Formarea de propoziţii pornind de la imagini complexe
 Alegerea răspunsului potrivit din două răspunsuri scrise pe caiet
 Citirea şi scrierea de povestiri scurte, fabule, anecdote, ghicitori
 Completarea propoziţiilor lacunare
 Reconstituirea propoziţiilor din cuvinte izolate
 Alcătuirea de propoziţii cu cuvinte date, cu cuvinte paronime, cu partea finală
constantă, cu structuri reversibile, cu dificultăţi progresive.
ETAPA TEXTELOR
Textele vor fi selectate în funcţie de dificultăţile implicate
a) Texte scurte, selectate după preferinţa copilului cu scopul de a stimula apetitul
pentru citit;
b) Texte scurte cu anumite dificultăţi utilizându-se metoda de “acoperire” şi
“descoperire” treptată a cuvintelor şi silabelor din cuvinte aplicându-se
principiile : copilul să pronunţe ce a văzut şi nu ce vede în acel moment
c) Texte scurte conţinând o anumită dificultate pentru copil , utilizând metoda
scrierii cromatice a cuvintelor sau de subliniere silabelor, sau de urmărire cu
un beţişor a silabelor
d) Texte cu sens (tematice) formate din 4-8 sintagme înscrise aleatoriu şi care trebuie scrise în
ordinea lor logică;
e) Texte cu sens (tematice) formate din 4-8 sintagme sudate , urmând să fie dislocate,
respectând succesiunea cronologică şi regulile ortografice.
Exerciţii utilizate:
 Exerciţii de completare de texte scurte, cu analiză grafo-fonetică a propoziţiilor.
 Exerciţii de dictare de texte scurte respectând regulile de ortografie
 Exerciţii de formare de texte scurte pornind de la cuvinte date, pe o temă dată
 Exerciţii de autodictare de propoziţii, poezii, ghicitori
 Exerciţii de copiere, dictare , compunere