STUDIU TEHNIC ASUPRA P I E I L O R F O L O S I T E ÎN

L E G A T O R I A DE C A R T E V E C H E ROMÂNEASCA

de A N A - M A R I A V L A D
şi MARIA G E B A

c o n f e r i p i e l i i calităţi de mînuire şi rezistenţă în t i m p , ea este supusă

p r o c e s u l u i de t a n a r e , c a r e este în esenţă o s t a b i l i z a r e chimică a
 reţelei de colagen a p i e l i i .
Ia d e c u r s u l t i m p u l u i , oamenii au f o l o s i t d i f e r i t e procedee pentru a
transforma pielea într-un produs i m p u t r e s c i b i l : de l a tanarea c u g r ă ­
simi animale sau p r i n af umare, tanarea c u alaun sau tanarea v e g e t a ­
lă, pînă l a tanarea minerală sau tanarea cu produşi s i n t e t i c i fn z i u a de
azi.
In acest studiu am testat prezenţa tan a r i i vegetale şi m i n e r a l e f n
coperţile a l e s e , deoarece tanarea cu produşi s i n t e t i c i a apărut în sec.
X X , i a r celelalte t i p u r i de tanare nu conferă p i e l i i calităţile c e r u t e
pentru legătoria de c a r t e .
T i p u l c e l mai p r o b a b i l de tanare p e n t r u pielea folosită în legăto­
r i a de carte veche este tanarea vegetală. Tanarea vegetală este c u ­
noscută încă d i n a n t i c h i t a t e . Se foloseau plante cu un conţinut r i d i c a t
de substanţe tanante : c o j i , f r u n z e , f r u c t e sau lemn de s t e j a r , coajă de
c o n i f e r e , frunze de sumac, păstăi de salcîm , c o j i de m o l i d sau
mesteacăn şi a l t e l e . Pe t e r i t o r i u l ţării noastre tăbăcirea vegetală se
făcea mai ales cu coajă de s t e j a r şi m o l i d .
Substanţele tanante vegetale sînt un amestec de diferiţi compuşi o r ­
g a n i c i p o l i f e n o l i c i sintetizaţi de p l a n t e . D i n punct de vedere a l s t r u c ­
t u r i i c h i m i c e , tananţii v e g e t a l i se împart în 2 m a r i clase :
- tananţii p i r o g a l o l i c i , cum sînt lemnul de s t e j a r , s urna c u i , valo-
neea, lemn de castan, m i r o b o l a m , d i v i - d i v i ;
- tananţii c a t e h i n i c i - l e m n u l de quebracho, c o j i l e de m o l i d , s a l c i e .
Există şi t a n i n u r i m i x t e , aparţinînd ambelor clase : coaja de s t e j a r . T a ­
nanţii v e g e t a l i , n e f i i n d substanţe u n i t a r e d i n punct de vedere c h i m i c ,
sfnt caracterizaţi p r i n p r o p r i e t a t e a l o r de a forma p r e c i p i t a t e cu so­
luţii de gelatină sărată, a l c a l o i z i , acetaţi de zinc şi plumb, cu c o m ­
puşi de azot şi de a da coloraţie cu săruri neutre de f i e r . D i n
aceste proprietăţi derivă p r i n c i p a l e l e metode de recunoaştere ale t a -
ninilor vegetali.
I n t r - o l u c r a r e anterioară am t e s t a t , ca metode de recunoaştere
pentru tananţii v e g e t a l i , următoarele reacţii : reacţia cu gelatină să­
rată, reacţia cu compuşi de a z o t - h e x a m e t i l e n t e t r a m i n a , reacţia cu să­
r u r i de plumb, reacţia cu săruri de f i e r , reacţia cu săruri de zinc .
Concluziile pe c a r e le-am t r a s au fost că reacţiile cele mai s e n s i b i ­
le sfnt cu acetaţi de plumb şi z i n c , i a r t e s t u l cu gelatină sărată este
o b l i g a t o r i u pentru a diferenţia tananţii de netananţi, deoarece c e l e ­
lalte reacţii nu sînt s e l e c t i v e . De asemenea, am t e s t a t 2 t i p u r i de
soluţie de extracţie : acetonă apoasă şi o soluţie de a c i d m i n e r a l . S - a ;
constatat că extracţia Γη soluţie de acid m i n e r a l , l a c a l d , este m a i p u - [
t e r n i c a , dar există r i s c u l ca o asemenea extracţie să scoată Γη s o l u - ,
ţie .>i n e t a n i n u r i , şi deci r e z u l t a t e l e obţinute să f i e e r o n a t e . I n p l u s , ;
reacţia cu soluţia de gelatină este concludentă l a un pH de 4 , 7 ; l a ;
un pH i n f e r i o r (sub 3) p r e c i p i t a r e a este nespecifioă. Soluţia d e e x t r a c - j
ţie cu a c i d m i n e r a l a r e un pH în j u r de 1 , i a r încercarea de c o r e c - ί
t a r e a p H - u l u i cu amoniac sau h i d r o x i d de sodiu a condus adesea l a pre»;
c i p i t a r e a soluţiei de extracţie. Aceste inconveniente n e - a u condus l a ;

40
concluzia că t i p u l de soluţia de extracţie adecvat este acetona apoasă.
F o l o s i n d aceste c o n c l u z i i , Γη p r e z e n t u l studiu am u t i l i z a t următoa­
r e l e reacţii de recunoaştere : reacţia c u gelatină sărată, reacţia cu a -
cetat de plumb şi 2 n o i r e a c ţ i i , reacţia c u a l c a l o i z i (soluţie d e c l o r -
h i d r a t de chinină 0 , 5 % ) şi t e s t u l Stiasny (soluţie de 5 m l . H c l c o n c e n ­
t r a t şi 10 m l f o r m o l , l a f i e r b e r e ) . Extracţia s-a făc ut Γ η acetonă a—
poasă, l a î n c ă l z i r e .
D i n cele 13 probe luate f n l u c r u , marea majoritate nu a u dat r ă s ­
puns p o z i t i v la t e s t u l c u gelatină sărată ; excepţie fac 2 p r o b e , d i n t r e
care una a p r e c i p i t a t i m e d i a t , i a r cealaltă după 24 h . Aceste 2 probe
au fost luate d i n coperţile de piele ale unor albume datfnd d i n s e c .
al XIX-lea.
Soluţia de acetat de plumb a p r e c i p i t a t toate e x t r a c t e l e , dfnd p r e ­
cipitate mai mult sau m a i puţin abundente, f n funcţie de cantitatea de t a ­
nin extrasă d i n p i e l e .
T e s t u l cu soluţie de c l o r h i d r a t de chinină s - a dovedit a f i foarte
s e n s i b i l , dfnd un p r e c i p i t a t v i z i b i l p e n t r u toate cele 13 p r o b e .
T e s t u l Stiasny este un test s p e c i f i c p e n t r u tananţii c a t e h i n i o i Am fă­
cut acest test Γη intenţia de a încerca să precizăm t i p u l de t a n l n vege­
tal f o l o s i t . T e s t u l a dat r e z u l t a t p o z i t i v l a 6 d i n cele 13 probe : 3 p i e s e
de sec. X I X , 2 piese de s e c . X V I I I , una de s e c . X V I I . Putem t r a g e
concluzia că aceste coperţi au fost tăbăcite c u tananţi de t i p c a t e -
hinic (extracte d i n c o j i de m o l i d sau s a l c i e ) , c u un t a na at de t i p m i x t - !
coajă de s t e j a r sau un tanant p i r o g a l o l i c care dă această reacţie (. f r u n ­
ze de s t e j a r ) .
P e n t r u a v e r i f i c a v a l a b i l i t a t e a t e s t e l o r am r e p e t a t r e a c ţ i i l e p e n t r u
un e x t r a c t d i n t r - o piele modernă tăbăcită c u c r o m . Reacţiile a u dat o -
palescenţă l a t e s t u l c u gelatină sărată şi c u c l o r h i d r a t de chinină şi
au p r e c i p i t a t a c e t a t u l de p l u m b . Deci reacţiile c u gelatină sărată şi
a l c a l o i z i sînt s p e c i f i c e tânăr i i v e g e t a l e .
Din acest motiv am r e c u r s l a o altă analiză şi anume d e t e r m i n a ­
rea cenuşii. Substanţele m i n e r a l e sîht cele c a r e , p r i n a r d e r e a p i e l i i şi
calcinarea r e z i d i u l u i , formează cenuşa. L a p i e i l e tăbăcite vegetal ce­
nuşa este alcătuită Γη m a j o r i t a t e d i n săruri s o l u b i l e de N a , M g , Ca, sub
formă de sulfaţi, c l o r u r i sau o x i z i . I n l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e sfnt
date v a l o r i l e cenuşei p e n t r u t a n a r e a vegetală f n t r e 2 şi 7 % , i a r pentru
tanarea minerală - m a i r i d i c a t e .
De t e r m i nări J e de cenuşă efectuate p e n t r u c e l e 13 probe au va­
l o r i ce variază f n t r e 0 , 8 şi 9 , 8 % . P a r a l e l s - a determinat cenuşa unui
eşantion de p i e l e tăbăcită m i n e r a l şi v a l o a r e a cenuşei a fost 5 , 6 % .
In c o n c l u z i e , v a l o a r e a cenuşei unei p i e i nu ne poate da o indicaţie
sigură a s u p r a m o d u l u i de t ă b ă c i r e .
Un a l t mod de t a n a r e p o s i b i l , pe lingă cea vegetală, este t a n a r e a
minerală, cu săruri de A l , C r sau F e . P e n t r u a v e r i f i c a această i p o t e ­
ză am r e c u r s l a d e z a g r e g a r e a cenuşelor f n a c i d s u l f u r i c , l a încălzire ,
i a r f n soluţiile obţinute s - a v e r i f i c a t prezenţa C r , A l , Fe .Prezenţa c r o ­
mului a f o s t testată c u a j u t o r u l p e r o x i d u l u i de s o d i u şi a l u n e i solupU

41
4