Anatomia si fiziologia sangelui

Caracteristici:
 este considerat o forma de tesut conjunctiv, in care
elementele figurate reprezinta celulele, iar plasma este
substanta fundamentala;
 reprezinta aproximativ 6-8% din greutatea corpului, ceea
ce inseamna circa 5l de sange pentru un individ de 70 kg
greutate;
 se deosebeste un volum de sange stagnant de circa 2 l (in
splina, ficat, tesut subcutanat) si un volum de sange circulant,
de circa 5 l;
 culoarea este rosie datorita hemoglobinei din eritrocite,
rosu deschis pentru sangele oxigenat si rosu inchis pentru cel
neoxigenat;
 reactia este slab alcalina pH-7,35;
 temperatura variaza intre 36o C in plamani si 40o C in ficat;
 densitatea sangelui este de 1055 fata de cea a apei 1000.

Alcatuire: Sangele este alcatuit din plasma si elemente

figurate.

1. Plasma: reprezinta 55% din volumul sanguin, este un lichid

galbui, vascos, care poate fi separat de elementele figurate prin
sedimentarea acestora, in conditiile in care se impiedica
procesul de coagulare prin
amestecarea sangelui cu o substanta anticoagulanta (oxalat de
sodiu). Din punct de vedere chimic, plasma contine 90% apa si
10% reziduu uscat (9% substante organice si 1% substante
anorganice). 
Substantele organice sunt reprezentate prin:
 proteine (albumine, globuline, fibrinogen, protrombina,
hormoni, enzime, anticorpi,etc.),
 glucide (glucoza),
 lipide (acizi grasi, trigliceride, colesterol),
 compusi azotati (uree, creatinina, acid uric),
 acid lactic, etc.
Dintre toate, cele mai importante sunt proteinele, deoarece:
 mentin pH-ul, au rol de sisteme tampon, comportandu-se
ca acizi sau ca baze;
 albuminele transporta diferite substante;
 gamaglobulinele sunt suportul chimic al anticorpilor;
 participa la hemostaza si coagulare ( protrombina si
fibrinogenul, etc. );
 participa la reglarea tuturor functiilor controlate de catre
hormonii si enzimele pe care ii transporta;
 sunt o rezerva de aminoacizi pentru organism.
Substantele anorganice sunt reprezentate prin saruri aflate in
stare disociata: Na+, Clˉ, HCO3ˉ, etc.

2. Elemente figurate: sunt reprezentate prin globule rosii

(eritrocite, hematii), globule albe (leucocite), plachete
sanguine (trombocite).

 Globule rosii (eritrocite, hematii):

 cele adulte sunt celule anucleate (nu se pot inmulti, nu-si
pot reface proteinele uzate, etc.), cu forma de disc biconcav, cu
diametrul de aproximativ 7,5 μ, in numar de 4-6 milioane/
mm3 sange;
 raman in sange (in circulatie) aproximativ 120 zile, dupa
care sunt distruse (hemoliza) in diferite organe, dar mai ales in
spina;
 ele se produc mereu (eritropoieza, hematopoieza) la
nivelul maduvei hematogene (maduva osoasa rosie) sub
influenta stimulatoare a unui hormon produs de catre rinichi,
numit eritropoietina. In mod normal intre eritropoieza si
hemoliza exista un echilibru, care asigura mentinerea
constanta a numarului de globule rosii.
 numarul lor poate creste temporar prin mobilizarea
sangelui de depozit sau poate creste definitiv (poliglobulie, in
cazul persoanelor care locuiesc la altitudine sau in anumite
situatii patologice);
 numarul lor poate sa scada (anemie), Aceasta poate
aparea fie din cauza ca hematiile se produc intr-un ritm prea
lent (daca nu exista materia prima- proteine, fier) – anemie
eritropoietica, fie din cauza ca se distrug intr-un ritm prea alert
(in caz de infectii, transfuzii incompatibile, etc.) - anemie
hemolitica;
 hematiile contin hemoglobina, heteroproteina, alcatuita
din hem (pigment ce contine fier bivalent Fe2+)
si globina (contine grupari aminice). Datorita fierului,
hemoglobina se poate combina cu oxigenul
formand oxihemoglobina, iar datorita gruparilor aminice se
poate combina cu dioxidul de carbon
formand carbohemoglobina. Aceste doua combinatii sunt labile
si se pot desface cu usurinta. In conditii patologice,
hemoglobina se poate combina ireversibil cu o serie de
substante: cu monoxidul de carbon formeaza
carboxihemoglobina, iar cu drogurile sau alte substante toxice
formeaza methemoglobina. Daca aceste combinatii afecteaza o
cantitate mare de hemoglobina se poate ajunge la moarte prin
asfixie celulara (la celule nu mai ajunge oxigenul necesar,
deoarece nu are cine sa-l transporte).
 Globule albe (leucocite):
 sunt celule nucleate, de forme si marimi variate, in numar
de aproximativ 5-10000/ mm3 sange, mobile (pot emite
pseudopode si trece in tesuturi prin diapedeza), cu rol esential
in imunitate
 toate leucocitele se produc in maduva osoasa, cu exceptia
limfocitelor si a monocitelor, care se produc si in organele
limfopoietice (splina, amigdale, ganglioni limfatici, timus);
 se clasifica in:
 neutrofile: sunt celule sferice cu nuclei lobati si diametru de
10-14 microni; au in citoplasma granule care se coloreaza in
roz cu coloranti neutri, traverseaza prin diapedeza peretii
capilarelor, acumulandu-se in tesutul afectat si digera
microorganismele prin fagocitoza; reprezinta 65% din totalul
leucocitelor;
 acidofile: se mai numesc eozinofile, sunt celule sferice cu
nuclei bilobati si diametru de 10-14 microni, au in citoplasma
granule care se coloreaza intens in rosu cu coloranti acizi,
numarul creste in boli parazitare si alergice, reprezinta 1-3%
din totalul leucocitelor;

 bazofile: sunt celule sferice cu nuclei lobati, diametrul de 10-

12 microni, au in citoplasma granule care se coloreaza in
albastru cu coloranti bazici, contin enzime si substante
vasodilatatoare, numarul lor creste in stadiile tardive ale
inflamatiilor, reprezinta 0,5% din totalul leucocitelor;

 monocite: sunt celule sferice, cu diametrul de 12-24 microni,

cu nuclei ale caror forme variaza de la rotunda la lobata,
migreaza in tesuturi unde se transforma in macrofage si
fagociteaza bacterii si resturi celulare, reprezinta 25-35% din
totalul leucocitelor;

 limfocite: sunt celule sferice cu nuclei mari si diametru de 5-

17 microni, produc anticorpi, substante cu rol in imunitatea
naturala a organismului, au o durata de viata cuprinsa intre
cateva ore si cativa ani, reprezinta 25-35% din totalul
leucocitelor.
 Plachete sanguine (trombocite):
 sunt cele mai mici elemente figurate, sunt aplatizate, nu
au nucleu, adera la suprafata endoteliilor vasculare lezate si
elibereaza factori ce intervin in coagularea sangelui, se
formeaza in maduva hematogena din megacariocite, au o
durata de viata de aproximativ o saptamana, dupa care sunt
distruse de splina. Numărul: 150000 – 300000/mm 3.
Dimensiuni: 2-4 μ
Hematopoieza: reprezinta procesul de formare a celulelor
sangvine. Elementele figurate se formeaza continuu din celule
speciale, hematopoietice, care provin din sacul vitelin al
embrionului uman si migreaza apoi in ficat. In cursul
dezvoltarii fetale, celulele hematopoietice migreaza in maduva
osoasa. Dupa nastere, ficatul inceteaza sa mai produca
elemente figurate. Acest proces este de doua tipuri:
eritropoieza (formarea eritrocitelor) si leucopoieza (formarea
leucocitelor).
Formarea eritrocitelor este stimulata de un hormon
numit eritropoietina secretat de rinichi. Secretia de
eritropoietina creste de cate ori cantitatea de oxigen care
ajunge la rinichi sau la alte organe este insuficienta. Cresterea
cantitatii de eritrocite permite marirea cantitatii de oxigen
necesar tesuturilor.

Hemostaza si coagularea sangelui:

Hemostaza este procesul de oprire a hemoragiilor prin
constrictia puternica a vasului lezat si prin devierea sangelui
prin dilatarea vaselor colaterale. Hemostaza are loc in doua
faze:
1. Hemostaza temporara (primara) – formarea dopului
plachetar. In momentul aparitiei unei leziuni vasculare se
declanseaza un proces de vasoconstrictie, iar trombocitele
adera la marginile plagii, se aglutineaza si formeaza dopul
plachetar, care opreste temporar sangerarea.
2. Hemostaza definitiva – coagularea sangelui: are loc in
trei faze:
 se formeaza tromboplastina, cu participarea
unui numar mare de factori ai coagularii, plasmatici si
trombocitari;
  se formeaza trombina, prin actiunea
tromboplastinei asupra protrombinei;
 se formeaza cheagul (trombusul), prin
transformarea fibrinogenului solubil in fibrina insolubila si
aglomerarea elementelor figurate in ochiurile retelei
formata de catre fibrina.
Dupa procesul de refacere a peretelui vascular, cheagul va fi
descompus sub actiunea unei enzime – plasmina.

Grupele de sange:

Hematiile prezinta pe suprafata lor aglutinogenele A si B

(antigene). In plasma exista aglutininele (anticorpii) α si β,
corespunzatori aglutinogenelor A si B. Consecinta prezentei
acestor antigene si anticorpi este aparitia grupelor sanguine.

fenotip genotip pot dona la pot primi de la

O(I) ll toate grupele O(I)

A ( II ) LA LA; LA l; A ( II ) ; AB ( IV ); A ( II ); O ( I );

B ( III ) LBLB ; LB l; B ( III ); AB ( IV ); B ( III ); O ( I );

AB ( IV ) LA LB AB ( IV ) toate grupele

Factorul Rh:

Un alt grup de antigene care se gasesc pe suprafata

eritrocitelor constituie factorul Rh. Indivizii care au
respectivele antigene se numesc Rh pozitivi. Acestia pot fi
homozigoti DD sau heterozigoti Dd. Indivizii care nu prezinta
aceste antigene sunt Rh negativi. Acestia sunt numai
homozigoti dd. Majoritatea oamenilor sunt Rh pozitivi,
deoarece gena pentru Rh negativi este recesiva. Factorul Rh
are importanta deosebita in cazul transfuziilor si al mamelor Rh
negative, care poarta copii Rh pozitivi. In mod normal, in
timpul sarcinii, placenta izoleaza sistemul imunitar al mamei Rh
negative de antigenul Rh al fatului. In timpul nasterii, sistemul
imunitar al mamei poate fi expus actiunii respectivului antigen
si sa poduca anticorpi impotriva acestuia. Anticorpii respectivi
traverseaza placenta, provocand hemoliza eritrocitelor fatului.
In consecinta, copilul se naste anemic (maladia hemolitica a
noului-nascut), necesitand inlocuirea sangelui Rh+ cu sange
Rh−.