NORME GERMANE

Siguranţa dotărilor tehnologice

Principii de evaluare a riscului
Versiune engleză a DIN EN 1050 Ianuarie 1997

ICS 13.110
Subiect : Siguranţă, dotări tehnologice, evaluarea riscului

Standard European EN 1050: 1996 are statutul unui Standard DIN

Acest standard include cerinţele de siguranţă pentru ceea ce rezultă din Legeea Germană de Siguranţă a
Echipamentelor

Specific Naţional

Acest standard a fost elaborat de CEN/TC 114

Organismul german responsabil în elaborarea acestuia a fost Comitetul pentru Elaborarea Principiilor care
stau la baza Standardelor privind Siguranţa în Proiectare şi Comitetul Tehnic pentru Terminologie

Standardele se referă la
DIN V 820 –120
Ghid conţinând aspectele de siguranţă conţinute de standardele ( ISO/IEC 51: 1990 )

Conţinut
Pag.
Prolog -
0 Introducere
1 Scopul
2 Referiri la normativ
3 Definiţii-
4 Principii generale-
4.1 Conceptul de bază
4.2 Informaţii privind evaluarea riscului
5 Determinarea limitelor dotărilor tehnologice
6 Identificarea pericolului-
7 Estimarea riscului
7.1 Generalităţi
7.2 Elementele riscului
7.3 Aspectele luate în consideraţie la stabilirea elementelor de risc
8 Evaluarea riscului
8.1 Generalităţi
8.2 Realizarea obiectivelor de reducere a riscului-
8.3 Compararea riscurilor
9 Documentaţie
10 Anexa A (Informative) Exemple de pericole, situaţii periculoase, evenimente prezentând
periculozitate
11 Anexa B (Informativ) Metode de analiză a pericolului şi estimare a riscului
12 Anexa C (Informativ) Bibliografie

1
STANDARD EUROPEAN EN 1050
Noiembrie 1996
ICS 13.110

Siguranţă, dotări tehnologice, evaluarea riscului

Siguranţa dotărilor tehnologice

Principii de evaluarea riscului

Acest standard european a fost aprobat de CEN în 22 august 1996

Membrii CEN declară că respectă Reglementările interne CEN/CENELEC, care stipulează condiţiile care
dau acestui Standard European statutul de standard naţional fără să sufere nici o schimbare.
Listele reactualizate şi referinţele bibliografice privind un asemenea standard naţional pot fi obţinute prin
solicitare la Secretariatul Central sau oricărui membru CEN.
Acest standard europeană există în 3 versiuni oficiale ( engleză, franceză, germană ). O versiune într-o altă
limbă poate fi tradusă doar de unembru CEN în limba naţională a acestuia şi notificată de Secretariatul
Central, cu certificarea că se menţine statutul versiunii oficiale.
Membrii CEN sunt organisme de standardizare din Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania,
Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, si Marea
Britanie.

PROLOG
Standardul European a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 114 “ Siguranţa dotărilor tehnologice”.

Acest standard european va da statutul standardului naţional, fie printr-un text identic, fie printr-o publicaţie
dosar, până la sfârşitul lui mai 1997, iar standardele naţionale care nu sunt conforme vor fi retrase până la
sfârşitul lui mai 1997.

Acest standard european a fost elaborat de Comisia Europeană, mandatat de CEN şi Asociaţia Europeană a
Comerţului Liber, sprijinind cerinţele esenţiale ale Directivei/lor UE.

Anexa A este informativă şi conţine exemple de pericole, situaţii periculoase şi evenimente periculoase.
Anexa B este informativă şi conţine metode de analiză a pericolelor şi estimare a riscului.

În conformitate cu Reglementările interne ale CEN/CENELEC, organizaţiile de standardizare

naţionale care au dreptul să implementeze acest standard european sunt: Austria, Belgia, Danemarca,
Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia,
Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, si Marea Britanie.

0 Introducere
Acest standard de tip A urmează să descrie principiile unei proceduri sistematice privind evaluarea riscului
aşa cum este prezentat în clauza 6 din EN 292-1:1991.
Acest standard oferă indicaţii pentru deciziile ce trebuie luate în timpul proiectării dotărilor tehnologice
( vezi 3.11 din EN 292-1:1991) şi va ajuta la pregătirea unor standarde adecvate şi consistente de tip B şi C
pentru a fi în perfectă concordanţă cu cerinţele esenţiale de siguranţă şi sănătate (vezi Anexa A pentru EN
292-2:1991/A1:1995).
Singur, acest standard nu va furniza presumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale de siguranţă şi sănătate
(vezi Anexa A pentru EN 292-2:1991/A1:1995).
Se recomandă ca acest standard să fie prezent în cursurile de instruire şi în manuale pentru că oferă
informaţiile de bază ale metodelor de proiectare.

2
1 Scopul
Acest standard stabileşte principii generale pentru procedura cunoscută ca evaluarea riscului prin
care cunoştinţele şi experienţa privind proiectarea, utilizarea, incidentele, accidentele şi discomfortul
privitor la aceste dotări tehnologice sunt adunate la un loc în scopul evaluării riscurilor de-a lungul
întregii perioadei de funcţionare a dotărilor tehnologice ( vezi 3.11 din EN 292-1:1991)

Acest standard oferă indicaţii privind informaţiile, reprezentând cerinţele care să permită elaborarea
evaluării riscului. Sunt descrise procedeele de identificare a pericolului,analizare si evaluare a riscului.
Scopul standardului este să furnizeze sfaturi pentru decizia ce trebui luată privind siguranţa dotărilor
tehnologice şi a tipului de documentaţie elaborată privind identificarea, analizarea şi evaluarea
riscului.

Acest standard nu intenţionează să furnizeze metode detaliate de analizare a pericolului şi estimare a

riscului, deoarece acestea sunt tratate în manuale sau alte documente de referinţă. Un sumar al
acestor metode este dat doar spre informare ( vezi anexa B )

2 Reglementări de referinţă

Acest Standard European conţine reglementări actuale sau neactualizate din alte publicaţii. Acste
reglementări de referintă sunt citate în locurile adecvate din text şi publicatiile sunt menţionate de asemenea.
Pentru referinţele acualizate vor fi găsite şi amendamentele sau revizuirile la acest standard european ,care
apar în publicaţii, dar numai atunci când acestea conţin amendamente şi revizuiri. Pentru cele neactualizate
va fi folosită ultima ediţie a publicaţiei.

EN 292-1 : 1991 Siguranţa dotărilor tehnologice – Concepte de

bază ale proiectării
Partea 1 : Terminologie elementară, metodologie

EN 292-2 : 1991/A1 : 1995 Siguranţa dotărilor tehnologice – Concepte de

bază şi principii generale ale proiectării
Partea 2 : Principii tehnice şi specificaţii

EN 60204-1 Siguranţa dotărilor tehnologice – Echipamentul electric al

dotărilor tehnologice

Partea 1: Cerinţe generale (IEC 204-1 : 1992, modificată)

CEN/CLC Memorandum N” 9 : 1994 Ghid pentru includerea aspectelor de securitate în standarde (Identic
la ISO/IEC Ghid 51 : 1990)

3 Definiţii

Pentru acest standard se aplică următoarele definiţii pe lângă cele date în EN 292-1 : 2991:

3.1 nocivitate : rănire fizică şi/sau deteriorarea stării de sănătate sau a proprietaţii ( vezi Memorandumul
nr. 9 1994 3.4 din CEN/CLC punctul 3.4 )
3.2 eveniment periculos : eveniment cauzând nocivitate
3.3 măsuri de siguranţă : mijloacele care elimină pericolul sau care reduc riscul
NOTĂ : informaţii suplimentate se găsesc în clauza 5 din EN 292-1 : 1991
3.4 riscul rezidual : riscul prezent după luarea măsurilor de siguranţă
4 Principii generale

3
4.1 Conceptul de bază
Evaluarea riscului reprezintă o serie de paşi logici, care oferă posibilitatea examinării într-un mod
sistemetic a pericolelor asociate dotărilor tehnologice. Evaluarea riscului este urmată, ori de ori este
necesar, de o reducere a riscului aşa cum este descrisă în clauza 5 din EN 292-1 : 1991. Când acest
proces se repetă, el oferă un proces iterativ de eliminare a pericolelor cât de repede posibil şi de
implementare a măsurilor de siguranţă.
Evaluarea riscului include(vezi figura 1)
- analiza de risc,
a) determinarea limitelor dotării tehnologice( vezi clauza 5)
b) identificarea pericolului(vezi clauza 6)
c) estimarea riscului(vezi clauza 7)
- evaluarea riscului(vezi clauza 8)
Analiza riscului furnizează informaţii cerute de evaluarea riscului, care la rândul ei permite
judecaţiile care urmează să fie făcute referitor la siguranţa dotărilor( vezi 3.4 din EN 292-1 : 1991)

Evaluarea riscului se bazează pe deciziile generate de judecăţi. Aceste decizii vor avea ca suport
metodele calitative complementare, şi pe cât posibil şi metodele cantitative. Metodele cantitative sunt
în special socotite adecvate, severitatea evenimentului şi extinderea nocivităţii sunt prognosticate cu
acurateţe.
Metodele cantitative sunt utile pentru evaluarea măsurilor de siguranţă alternative şi pentru găsirea
celor care asigură cea mai mare protecţie.
NOTĂ : Aplicarea metodelor cantitative este restrictionată de cantitatea de date utile disponibile şi în
multe aplicaţii evaluarea riscului este posibilă doar folosind metodele calitative.
Evaluarea riscului va fi condusă astfel încât procedura să fie cât mai documentată şi să fie la rândul ei
un document, care să arate ce căi au fost urmate şi care au fost rezultatele la care s-a ajuns( vezi
clauza 9)

Figura 1; Procesul iterativ de realizare a siguranţei ( etape )

PORNIRE

DETERMINAREA LIMITELOR DOTĂRILOR TEHNOLOGICE

(clauza 5)

IDENTIFICAREA PERICOLULUI
(clauza 6)

ESTIMAREA RISCULUI
(clauza 7)

EVALUAREA RISCULUI
(clauza 8)

PREZINTĂ SIGURANŢĂ DOTAREA TEHNOLOGICĂ ?

NU

REDUCEREA RISCULUI

Reducerea riscului şi selectatrea măsurilor de siguranţă nu fac parte din evaluarea riscului. Pentru explicaţii
suplimentare se va vedea clauza 5 a EN 292-1:1991 şi EN 292-2.

4.2 Informaţii referitoare al evaluarea riscului

4
Informaţiile referitoare la evaluarea riscului şi orice analize calitattive şi cantitative vor include
următoarele:
- limite ale dotărilor tehnologice ( clauza 5)
- cerinţe privitoarea la perioada de funcţionare a dotărilor tehnologice (vezi 3.1 din EN292-1:1991
- planurile de proiectare şi alte mijloace care stabilesc caracteristicile dotărilor tehnologice
- informaţii privind dotarea cu instalaţii şi echipamente electrice
- istoricul oricărui accident sau incident
- orice informaţie privitoare la prejudicii aduse sănătăţii
Informaţiile vor fi reactualizate dacă proiectul capătă noi dimensiuni şi apar modificări.

Comparaţiile între situaţii periculoase similare asociate cu diferitele tipuri de dotări tehnologice sunt
adesea posibile, chiar dacă există suficiente informaţii despre împrejurările în care s-au produs
accidente sau au apărut pericole.

Absenţa istoricului unui accident, un număr mic de accidente sau accidente cu severitate redusă nu
vor fi luate automat ca prezumţie a unui risc scăzut.

Pentru analizele cantitative, datele din bazele de date, manualele, specificaţiile laboratoarelor şi ale
producătorilor pot fi folosite numai dacă exstă o încredere deplină în veridicitatea acesteor date.
Incertitudinea în legătură cu anumite sau totalitatea datelor trebuie specificată în documentaţie(vezi
clauza 9).
Datele bazate pe consensul opiniei experţilor derivată din experienţă(ex. tehnica DELPHI – vezi B.8)
pot fin folosite ca date suplimentare calitative.

5 Determinarea limitelor dotărilor tehnologice

Evaluarea riscului trebuie să ţină seamă de:

- etapa de viaţă a dotării tehnologice( vezi 3.11 din EN 292-1 : 1991);
- limitele dotării tehnologice(vezi 5.1 din EN 292-1 : 1991) incluzând utilizarea planificată (atât
utilizarea corectă şi modul de funcţionare al dotării precum şi consecinţele unei utilizări defectuase
la limita rezonabilului sau funcţionarea defectuasă a dotării) în concordanţă cu 3.12 din EN 292-
1 : 1991;
- întreaga gamă de utilizări previzibile a dotării ( ex. industriale, neindustriale sau casnice) de către
persoane identificate prin sex, vârstă, utilizare manuală dominantă sau abilităţi psihice
limitate( ex. handicapuri vizuale sau auditive, dimensiune sau forţă );
- anticiparea nivelului de instruire , experienţă sau abilitate a prezumtivilor utilizatori cum ar fi:
a) operatori(incluzând personalul de întreţinere sau tehnicienii);
b) cursanţi sau persoane fără experienţă;
c) persoane neavizate în domeniu
- expunerea altor persoane la pericole asociate dotărilor, acolo unde se poate prevedea la limita
rezonabilului.

6. Identificarea pericolului

Toate pericolele, situaţiile periculoase sau evenimentela care ar putea prezenta pericol vor fi
identificate.
Anexa 1oferă exemple de asistare în acest proces ( vezi clauza 4 din EN292 –1 :1991 pentru informaţii
suplimentare despre pericolele generate de dotări tehnologice)
Există metode care se aplică pentru o analiză sistematică a pericolelor. Exemplele sunt date de Anexa B.

7. Estimarea riscului

5
7.1 Generalităţi

După identificarea pericolului(vezi clauza 6), estimarea riscului va lua în consideraţie fiecare pericol prin
determinarea elementelor de risc date la 7.2 . Când se va face determinarea se va ţine cont de aspectele date
de 7.3.

7.2 Elementele riscului

7.2.1 Combinarea elementelor de risc

Riscul asociat cu o situaţie particulară sau un proces tehnnic este derivat din combinaţia următoarelor
elemente:
- severitatea nocivităţii
- probabilitatea apariţiei nocivităţii, care este o funcţie a:
a) frecvenţa şi durata expunerii unei persoane la pericol;
b) probabilitatea apariţiei evenimentului generator de pericol;

c) posibilităţile tehnice şi umane de evitare sau limitatre a nocivităţii (ex. reducerea vitezei, echipament de
oprire în caz de urgenţă, utilaje ajutătoare, conştientizarea riscului).

Elementele sunt descrise în figura 2 iar detalii suplimentare în 7.2.2 şi 7.2.3

POSIBILITATEA APARIŢIEI
acelei nocivităţi
SEVERITĂŢII
RISCUL Nocivităţii posibile Frecv enţa şi durata expunerii
conexat cu care rezultă din
pericolul Este o funcţie a pericolul apreciat şi
apreciat Posibilitatea apariţiei
evenimentului cauzator de
pericol

Posibilitatea de evitare sau

limitare a nocivităţii

Metodele disponibile pentru analiza sistematică a acestor elemente sunt prevăzute în anaxa B
NOTĂ In multe cazuri aceste elemente nu pot fi determinate exact, putând fi doar estimate. Aceasta se
aplică în special probabilităţii de apariţie a nocivităţii. Sevaritatea unei posibile nocivităţi nu poate fi
stabilită cu uşurinţă(ex. în cazul daunelor cauzate stării de sănătate de substanţe toxice sau stres)

7.2.2 Severitatea

Severitatea poate fi estimată luând în calcul:

a) natura a ceea ce va fi protejat:
1) persoane;
2) proprietate
3) mediul înconjurător
b) severitatea rănirii sau a vătămării stării de sănătate:
1) uşoară( normal reversibilă )
2) gravă ( normal ireversibilă )
3) decesul
c) extinderea nocivităţii ( pentru fiecare dotare tehnologică)
1) o persoană
2) mai multe persoane

6
7.2.3 Probabilitatea apariţiei nocivităţii
Probabilitatea apariţiei nocivităţii poate fi estimată ţinând cont de 7.2.3.1 şi 7.2.3.3.
7.2.3.1 Frecvenţa şi durata expunerii :
- nevoia de acces în zona periculoasă (ex. pentru operaţii obişnuite, întreţinere / reparaţii)
- natura accesului
- timpul petrecut în zona periculoasă
- numărul persoanelor care trebui să aibă acces
- frecvenţa accesului

7.2.3.2 Probabilitatea apariţiei evenimentului periculos ;

- încredere prea mare în dotare sau alte date statistice
- un accident anterior
- deteriorare anterioară a stării de sănătate
- comparaţia riscului( vezi 8.3)
NOTĂ ; Apariţia evenimentului cauzator de pericol poate avea origine tehnică sau umană.

7.2.3.3Posibilităţile de evitare sau limitare

a) cine are activitate operaţională în dotare
1) persoane competente
2) persoane incompetente
b) viteza apariţiei evenimentului periculos:
1) instantaneu
2) rapid
3) lent
c) modalităţi de conştientizare a riscului:
1) informaţii generale
2) observare directă
3) semnale de avertizare sau indicatoare;
d) posibilităţi de natură umană de evitare sau limitare ale unei activităţi care ar putea conduce la orice
fel de deteriorare(ex. reflexe, agilitate posibilitate de scăpare):
1) posibile
2) posibile în anumite condiţii
3) imposibile
e) prin experienţă practică şi cunoştinţe
1) despre dotarea tehnologică
2) despre o dotare similară
3) lipsă de experienţă
7.3 Aspecte de luat în considerare în stabilirea elementelor de risc
7.3.1 Persoane expuse
Estimare riscului va lua în considerare toate persoanele expuse la pericol. Aceasta include operatorii(vezi
3.21 din EN 292-1 :1991) şi alte persoane asupra cărora există suspiciunea că ar putea fi afectate de dotarea
tehnologică.

7.3.2 Tipul, frecvenţa şi durata expunerii

Estimarea expunerii la pericol luînd în consideraţie ( incluzând deteriorarea pe temen lung a sănătăţii)
analiza cerinţelor şi lunând în calcul toate modurile de operare ale dotării precum şi metodele de lucru. In
particular aceasta afectează nevoia de acces în timpul ajustărilor, procesului de învăţare, procesul în care
intervin schimbări sau corecţii, curăţare, căutarea defectelor sau întreţinere ( vezi 3.11 din EN 292-1 :1991).
Estimarea riscului se justifică şi pentru situaţiile când este necesară suspendarea funcţionării pentru a asigura
securitatea ( pe perioada întreţinerii)

7
7.3.3 Relaţia dintre expunere şi efect
Relaţia dintre expunerea la pericol şi efectul acesteia trebuie luată în consideraţie. Efectele unor acumulări de
expuneri şi efectele sinergetice trebuie de asemenea luată în calcul. Estimarea riscului când se iau în
consideraţie aceste efecte, se va baza cât mai mult posibil pe datele recunoscute cele mai adecvate.
NOTĂ: Datele despre accidente trebuie să indice probabilitatea şi severitatea rănirii asociata cu utilizarea
unui anumit tip de dotare care are un anumit tip de măsuri de siguranţă.
7.3.4 factorii umani
Aceştia trebui luaţi în calcul la estimarea riscului. Aceştia includ, de exemplu:
- interacţiunea dintre persoană şi dotare
- interacţiunea dintre persoane
- aspectele psihologice
- efectele ergonomice
- capacitatea persoanelor de a conştientiza riscul într-o situaţie dată, aceasta depinzând de instruirea ,
experienţa şi abilitatea acestora.
Estimarea abilităţii persoanelor expuse trebui să ţină seamă de:
- aplicarea principiilor ergonomice din proiectul dotării
- abilitatea naturală sau creată de a executa sarcinile cerute
- conştientizarea riscurilor
- nivelul de încredere în derularea sarcinilor cerute fără deviaţii intenţionate sau neintenţionate
- tentaţia de a devia de la practicile necesare de lucru în siguranţă.
Instruirea, experienţa şi abilitatea pot diminua riscul dar nici unul dintre acesti factori
nu trebuie să fie folosiţi ca substituţii pentru eliminarea pericolului, reducerea riscului
prin proiect sau asigurarea protecţiei unde măsurile de siguranţă pot fi implementate.

7.3.5 Siguranţa funcţionării

Estimarea riscului va lua în calcul siguranta componentelor si a sistemelor. Aceasta :

- Va identifica condiţiile care pot rezulta din elementul de nocivitate (caderea componentelor, căderile de
energie, defecte electrice);
- Va analiza utlizarea adecvata a metodelor cantitative în scopul comparării acestora cu măsuri de
siguranţa alternative;
- Va furniza informaţii care să permită selectarea modurilor de functionare a componentelor si aparaturii
adecvate din punct de vedere a sigurantei .
Aceste componente si sisteme identificate ca furnizoare de functionarii critice (vezi 3.131 din EN 292-
1:1991) necesită o atenţie specială.
Cănd una sau mai multe aparate sigure contribuie la o funcţionare in siguranţa, selecţia acestor aparate va
avea consistenţă luându-se în considerare gradul lor de securitate şi performanţă.
Când măsurile de siguranţa includ organizarea muncii, o comportare corectă, atenţie, utilizarea
echipamentului de protectie, îndemânare şi instruire, siguranţa relativ scăzută a unor astfel de măsuri
comparată cu măsurile de siguranţă tehnică reale vor fi luate în calcul în estimarea riscului.

7.3.6 Posibilitatea ca masurile de sigurantă să fie depăşite sau nerespectate neintenţionat.

Estimarea riscului va lua în calcul posibilitatea ca masurile de sigurantă să fie depăşite sau nerespectate
neintenţionat. Estimarea trebuie de asemenea să ia în calcul motivarea care duce la posibilitatea ca masurile
de sigurantă să fie depăşite sau nerespectate neintenţionat:
- măsuri de siguranţă care duc la scăderea producţiei, sau se interfereaza cu alte activităţi sau preferiţe ale
utilizatorului;
- măsuri de siguranţă greu de îndeplinit;

8
- alte persoane implicate in afara operatorului;
- măsuri de siguranţă nerecunoscute sau neacceptate de utilizator ca fiind cele adecvate.
Posibilitatea ca masurle de sigurănţă sa fie depăşite depinde de ambele tipuri de măsuri de siguranţă şi de
detaliile proiectului.
Folosirea sistemului electronic programabil introduce o posibilitate adiţională de nerespectare daca accesul la
software-ul de siguranţă nu sete proiectat si monitorizat adecvat. Estimarea risculi va identifica unde
funcţiile de siguranţă nu sunt separate de alte funcţii ale dotarii tehnologice şi va determina punctul pâna la
care este posibil accesul. Aceasta este foarte important cand accesul permis pentru diagnosticare sau
corectarea procesului este cerută ( vezi 12.3.5 din EN 60204-1:1992)

7.3.7 Abilitatea de menţinere a măsurilor de siguranţă

Estimarea riscului va lua în considerare dacă măsurile de siguranţă pot fi menţinute în condiţiile necesare
nivelului de protecţie cerut.
NOTA: Daca măsurile de siguranţă nu pot fi menţinute cu uşurinţă în pocesul muncii, aceasta va duce
şi la nerespectarea lor continuă in ceea ce priveste dotarea tehnologică.

7.3.8 Informaţii de utilizare

Estimarea riscului va lua în calcul implementarea corecta a clauzei 5 din EN 292-2; 1991 pentru informaţille
adiţionale privitoare la dotarea tehnologică.

8 Evaluarea riscului

8.1 Generalităţi
După estimarea riscului, se va efectua evaluarea riscului pentru a se determina dacă reducerea riscului este
cerută sau dacă a fost realizată siguranţa. Dacă se cere reducerea riscului, vor fi selectate şi aplicate măsurile
de siguranţă adecvate, iar procedura se va repeta(vezi fig.1). În timpul acestui proces reiterativ, este
important ca proiectantul să controleze dacă nu s-au creat pericole adiţionale atunci când se aplică măsurile
de siguranţă. Dacă apar pericole adiţionale, ele vor fi trecute pe lista pericolelor identificate.
Realizarea obiectivelor de reducere a riscului (vezi 8.2) şi o comparaţie favorabilă a rezultatelor riscurilor dă
încredere că dotarea este sigură (vezi 3.4 din EN 292-1: 1991)

8.2 Realizarea obiectivelor de reducere a riscurilor

Realizarea următorelor condiţii va indica că porcesul de reducere a riscului poate fi concluzionat:
- pericolul a fost eliminat sau riscul redus prin:
a) proiectare sau prin substituire cu materiale şi substanţe mai putin periculoase
b) prin protecţie
- modul de protejare este selectat de un anume tip prin experienţa avută furnizând astfel o situaţie sigura
pentru utilizarea viitoare;
- tipul modului de protecţie selectat este adecvat pentru aplicarea în termenii:
c) probabilităţii neglijării normelor de siguranţa
d) severitatea nocivităţii
e) obstucţionării executării sarcinilor cerute
- informatia pentru utilizarea masinii este suficient de clară;
- procedurile de operare pentru utilizarea dotării tehnologice sunt strâns legate de abilitatea personalului
care utilizează dotarea sau alte persoane care pot fi expuse pericolelor care pot fi asociate cu dotarea
tehnologica;
- practicile recomandate pentru lucrul in siguranţă în utilizarea dotării şi cerinţele de instruire trebuie să fie
descrise în mod adecvat;
- utilizatorul este suficient informat despre riscurile care pot apărea in diverse stadii ale vieţii dotării
tehnologice;

9
- avertismentele adiţionale sunt suficiente (vezi clauza 6 din EN 292-2: 1991)
8.3 Compararea riscurilor
Ca parte a procesului de evaluare a riscului, riscurile asociate cu dotările tehnologice pot fi comparate cu
acelea a unor dotari similare aplicând următoarele criterii:
- dotarea similară este sigură;
- utilizarea dotărilor diferite este comparabilă;
- pericolele şi elementele de risc sunt comparabile;
- specificaţiile sunt comparabile;
- condiţiile de utilizare sunt comparabile
Utilizarea acestei metode de comparare nu elimină nevoia de a urma un proces de evaluare a riscului aşa cum
este descris în acest standard pentru condiţii specifice de utilizare ( ex. când un fierastrău de tăiat carne este
comparat cu un fierăstrau de tăiat lemn, riscurile asociate cu diferenţa dintre materiale vor fi evaluate)

9 Documentaţia

Scopul acestui standard este ca documentaţia asupra riscului să demonstreze procedura

care a fost urmata şi rezultatele care au fost realizate.
Această documentaţie include, atunci când este relevant:
a) dotarea pentru care a fost făcută evaluarea(ex. specificaţii, limite, utilizare);
- orice asumare care a fost făcută(ex. încărcare, putere, factori de siguranţă);
b) pericole identificate;
- situaţii periculoase identificate;
- evenimente periculoase luate în considerare în evaluare;
c) informaţiile pe care s-a bazat evaluarea (vezi 4.2);
- datele utilizate şi sursele(ex. istoricul accidentului, experienţă obţinută prin
reducerea riscului la dotări similare);
- nesiguranţă asociată cu datele folosite şi impactul acesteia asupra evaluării riscului;
d) obiective realizate prin măsuri de siguranţă;
e) măsuri de siguranţă implementate pentru eliminarea pericolelor identificate sau
reducerea riscului(ex. din standarde sau alte specificaţii);
f) riscurile asociate cu dotarea tehnologiccă;
g) rezultatul evaluării finale a riscului(vezi fig.1)

EN 1050 :1996
Anexa A(informativ)
Exemple de pericole, situaţii periculoase şi evenimente periculoase

Tabela A.1

Nr. Pericole Anexa A din EN 292

EN 292-2:
1991/A1:1995
Partea Partea
1: 2:
1991 1991

10
Pericole, situaţii periculoase şi evenimente periculoase
1 Pericole mecanice datorate:
-componentelor de dotări tehnologice sau
caracteristicilor acestora, ex.: 1.3 4.2 3.1, 3.2.4

a) formă;
b) localizare relativă
c) masa şi stabilitatea (energia potenţială a
elementelor care se pot mişca sub efectul
gravitaţiei);
d) masa şi velocitate(energie cinetică a
elementelor în mişcare controlată sau
necontrolată);
e) putere mecanică neadecvată. 1.5.3, 1.6.3. 4.2. 3.8, 6.2.2.
- acumularea energiilor în interiorul dotării, ex.:
f) elemente elastice(arcuri)
g) lichide sau gaze sub presiune;
h) efectul de vid.
1.1 Pericol de deformare 1.3 4.2.1
1.2 Pericol de tăiere
1.3 Pericol de tăiere sau rupere
1.4 Pericol de prindere (agăţare)
1.5 Pericol de etenşare
1.6 Pericol de impact
1.7 Pericol de perforare
1.8 Pericol de frecare sau abrazare
1.9 Pericol de injecţie sau ejecţie de fluid la presiune 1.3.2 4.2.1 3.8
ridicată
2 Pericole electrice datorate:
2.1 Contactul direct al persoanelor 1.5.1, 1.6.3 4.3 3.9, 6.2.2
2.2 Contactul persoanelor cu elemente care devin 1.5.1 4.3 3.9
acţionabile în condiţii de defecţiune (contact
indirect)
2.3 Apropierea de componente activate la înaltă 1.5.1, 1.6.3 4.3 3.9, 6.2.2
tensiune
2.4 Fenemene electrostatice 1.5.2 4.3 3.9
2.5 Radiaţii termice sau alte fenomene (proiecţie de 1.5.1, 1.5.5 4.3 3.9
particule ale unor metale topite şi efecte chimice din
scurtcircuite, supra-sarcini)
3 Pericole termice, având ca rezultate
3.1 Arsuri, opăriri şi alte răni printr-un posibil contact al 1.5.5, 1.5.6, 1.5.7 4.4
persoanelor cu obiecte sau materiale cu temperaturi
extrem de ridicate sau scăzute, cu flăcări sau
explozii şi de asemenea cu radiaţii ale surseloe de
încălzire
3.2 Deteriorarea sănătăţii prin activităţi în mediu 1.5.5 4.4
fierbinte sau foarte rece
4 Pericole generate de zgomot, având ca rezultat: 1.5.8 4.5 3.2, 4
4.1 Pierderea auzului, alte discomforturi de ordin 1.5.8 4.5 3.2, 4
psihologic(pierderea echilibrului, pierderea
conştiinţei)
4.2 Interferenţe cu linii de comunicaţie sau semnale 1.5.8 4.5 3.2, 4
acustice,etc
5 Pericole generate de vibraţii 1.5.9 64.6 3.2
5.1 Folosirea sculelor manuale care produc vibraţii, care 1.5.9 64.6 3.2
au ca rezultat discomforturi neurologice şi vasculare
5.2 Vibraţie la nivelul întrgului corp, combinate cu 1.5.9 64.6 3.2
poziţii neadecvate
6 Pericole generate de radiaţii
6.1 Frecvenţă joasă, radiaţii ale frecvenţelor radio, 1.5.10 4.7

11
 microunde
6.2 Infraroşii vizibile şi ultraviolete 1.5.10 4.7
6.3 Raze X şi gamma 1.5.10 4.7
6.4 Raze alpha, beta, fascicule de ioni sau eletroni, 1.5.10, 1.5.11 4.7 3.7.3,
neurotroni 3.7.11
6.5 Laser 1.5.12 4.7
7 Pericole generate de materiale şi substanţe (şi
constituenţii acestora) procesate sau utilizate de
dotările tehnologice
7.1 Pericole prin contactul sau inhalarea fluidelor 1.1.3, 4.8 3.3b, 3.4
periculoase, gaze fum şi praf 1.5.13,
1.6.5
7.2 Pericol de incendiu sau explozie 1.5.6,1.5.7 4.8 3.4
7.3 Pericole biologice sau microbiologice 1.1.3,1.6.5, 2.1 4.8
8 Pericole generate de neglijarea principiilor
ergonomice în proiectarea dotărilor tehnologice
8.1 Poziţii vicioase sau efort excesiv 1.1.2d, 4.9 3.6.1
1.15, 6.2.1
1.6.2, 1.6.4 6.2.3
6.2.4
6.2.6
8.2 Poziţii neadecvate ale braţelor sau picioarelor 1.1.2d 4.9 3.6.2
8.3 Nefolosirea echipamentului de protecţie 1.1.2e 3.6.6
8.4 Iluminat neadecvat 1.1.4 3.6.5
8.5 Supra sarcină mentală sau stres 1.1.2d 4.9 3.6.4
8.6 Eroare umana, comportament uman 1.1.2d, 1.2.2, 4.9 3.6, 3.7.8,
1.2.5, 1.2.8, 3.7.9, 5,
1.5.4, 1.7 6.1.1
8.7 Proiectare, localizare sau identificare neadecvată a 1.2.2 3.6.6,
controlului manual 3.7.8
8.8 Proiectare sau localizare neadecvată a elementelor 1.7.1 3.6.7, 5.2
din punctele de comandă
9 Combinaţie de pericole 4.10
10 Porniri, acţiuni/viteze neaşteptate (sau alte
disfuncţii similare), pentru
10.1 Cădere sau disfuncţie a sistemelor de control 1.2.7, 1.6.3 3.7, 6.2.2
10.2 Repornirea energiei electrice brusc după întrerupere 1.2.6 3.7.2
10.3 Influenţe externe asupra echipamentelor electrice 1.2.1 3.7.11
1.5.11
4.1.2.8
10.4 Alte influenţe externe(gravitaţie, vânt, etc) 1.2.1 3.7.3
10.5 Erori în software 1.2.1 3.7.7
10.6 Erori făcute de operator 1.1.2d, 4.9 3.6, 3.7.8,
1.2.2, 1.2.5 3.7.9, 5
1.2.8, 1.5.4 6.1.1
1.7
11 Imposibilitatea opririi dotării în cele mai bune 1.2.4,1.2.6 3.7, 3.7.1
condiţii 1.2.7 6.1.1
12 Variaţii în viteza de rotaţie a componentelor 1.3.6 3.2, 3.3
echipamentelor
13 Căderea de tensiune 1.2.6 3.7, 3.7.2
14 Cădere a circuitelor de control 1.2.1, 1.2.3, 3.7, 6.2.2
1.2.4, 1.2.5,
1.2.7, 1.6.3
15 Erori de ajustare 1.5.4 4.9 5.5, 6.2.1
16 Stoparea în timpul operării 1.3.2 4.2.2 3.3
17 Căderea sau ejectarea unor obiecte sau fluide 1.3.3 4.2.2 3.3, 3.8
18 Pierderea stabilităţii sau răsturnarea utilajului 1.3.1 4.2.2 6.2.5
19 Alunecarea sau caderea persoanelor 1.5, 15 4.2.3 6.2.4
Pericole adiţionale , situaţii periculoase şi

12
 evenimente periculoase datorate mişcării
20 În referire la deplasarea în timpul funcţionării
20.1 Miscare apărută la pornirea motorului 3.3.2, 3.3.4
20.2 Mişcare fără operator în poziţia de operare 3.3.2
20.3 Mişcare fără ca poziţia elementelor să fie sigură 3.3.2
20.4 Viteza excesivă a unei maşini cu control de la sol 3.3.4
20.5 Oscilaţii excesive în timpul mişcării 3.4.1
20.6 Inabilitatea dotării de a încetinii ritmul, a se opri 3.3.3. 3.3.5
sau de a nu se mişca în timpul funcţionării
21 Legat de poziţia de lucru (inclusiv locul de
muncă) privitor la dotări tehnologice
21.1 Căderea persoanelor în timpul accesului spre/la/ din 3.2.1, 3.2.3,
poziţia de lucru 3.4.5, 3.4.7
21.2 Scurgeri de gaze/lipsa oxigenului în poziţia de lucru 3.2.1
21.3 Incendiu (aprinderea cabinei 3.2.1, 3.5.2
operatorului, lipsa mijloacelor de
stingere)
21.4 Pericole mecanice datorate poziţiei de lucru: 3.2.1
a) contactul cu subansamble în mişcare 3.2.1, 3.4.3
b) localizare necorespunzătoare 3.2.1, 3.4.4
c) căderea unor obiecte sau penetrarea cu diverse 3.4.2
obiecte 3.3.4
d) desprinderea unor componente care se rotesc cu
viteză mare
e) contactul persoanelor cu componente ale
maşinii sau echipamente folosite în
reparaţii( persoane în trecere)
21.5 Vizibilitate insuficientă datorată poziţiei de lucru 3.2.1
21.6 Iluminare neadecvată 3.1.2
21.7 Poziţionare neadecvată în poziţia şezut 3.2.2
21.8 Zgomot puternic 3.2.1
21.9 Vibraţii puternice 3.2.1, 3.2.2,
3.6.3
21.10 Insuficiente mijloace de evacuare/ ieşire de urgenţă 3.2.1
22 Datorate sistemului de control
22.1 Localizare neadecvată a controlului manual 3.2.1, 3.3.1
3.4.5
22.2 Proiectare neadecvată a controlui manual şi ale 3.2.1, 3.3.1
modalităţii de operare 3.3.3
23 Datorate mânuirii maşinii (lipsa stabilităţii) 3.1.3
24 Datorată sursei de alimentare electrică şi de
transmitere a curentului electric
24.1 Pericole generate de motor şi de baterii 3.4.8, 3.5.1
24.2 Pericole generate de transmiterea curentului electric 3.7.4
între maşini
24.3 Pericole generate de cuplare şi prin mişcarea de 3.4.6
târâre
25 De la /spre o terţă persoană
25.1 Pornirea sau utilizarearea de către o persoană 3.3.2
neautorizată
25.2 Devierea unei părţi a maşini 3.4.1
25.3 Lipsa sau proiectarea defectuoasă a mijloacelor de 1.7.4, 3.6.1
avertizare acustice sau vizuale
26 Insuficienta instruire a operatorului 3.6
Pericole adiţionale situaţii şi evenimente
periculoase datorate acţiunilor de
ridicare
27 Pericole mecanice şi evenimente periculoase

13
27.1 Căderea încărcăturii, coliziunii, mişcarea dotării
cauzate de:
27.1. Lipsa stabilităţii 4.1.2.1
1

27.1. Încărcare necontrolată- supraîncărcare- rasturnare 4.2.1.4

2 4.3.3, 4.4.2a
27.1. Amplitudinea necontrolată a mişcării 4.1.2.6a
3 4.2.1.3
27.1. Deplasare neaşteptată sau neintenţionată a 4.1.2.6c
4 încarcăturii
27.1. Accesorii/echipamente de susţinere neadecvate 4.1.2.6e
5 4.4.1
27.1. Coliziunea cu mai multe obstacole 4.1.2.6b
6
27.2 Accesul persoanelor pe dispozitivul de încărcare 4.3.3

27.3 Deraiere 4.1.2.2

27.4 Insuficienta robusteţe mecanică a părţilor 4.1.2.3

componente
27.5 Proiectare inadecvată a angrenajelor de transmisie, 4.1.2.4
sau troliilor
27.6 4.1.2.4,
Selectarea neadecvată a lanţurilor, frînghiilor, 4.1.2.5,
accesorii de ridicare şI integrarea lor neadecvată în 4.3.1,4.3.2
ansamblul dotării
27.7 4.1.2.6d
Descărcarea necontrolată
27.8 4.4.1
Condiţii anormale de asamblare/testare/folosire şi 4.4.2b
întreţinere
27.9 4.1.2.6b
Efecte ale încărcăturii asupra persoanelor 4.1.2.7
4.2.3
28
Pericole de natură electrică
28.1 4.1.2.8
iluminare
29
Pericole generate de neglijarea principiilor
ergonomice
29.1 4.1.2.7
Vizibilitate insuficientă din pozitia de condus 4.4.2c

Pericole datorate activităţii în subteran

30
Pericole mecanice şi evenimente periculoase
datorate:
30.1 5.1
Lipsa de stabilitate a structurii de rezistenţă
30.2 5.4
Defectarea acceleraţiei sau a frînelor în timpul
rulării pe şine
30.3 5.4, 5.5
Defectare sau pierderea controlului masinii în timpul
rulării
31 5.2
Mişcarea restrictivă a persoanelor
32 Incendiu şi explozie 5.6

14
33 5.7
Emiterea de praf, gaze, etc.

Situaţii periculoase datorate ridicării sau

mişcării persoanelor
34.
Pericole mecanice datorate:
34.1 6.1.2
Puterii mecanice neadecvate- coeficienţi de
funcţionare neadecvaţi
34.2 6.1.3
Lipsei de control asupra încărcăturii
34.3 6.2.1
Lisei de control din partea persoanei care efectuează
transportul
34.4 6.2.3
Vitezei excesive a transportatorului
35 1.5.15
Folosire unei persoane neautorizate în locul 6.3.1, 6.3.2
transportatorului 6.3.3
36. Deteriorarea starii de sănătate a 6.4.1,6.4.2
transportatorului
37. Erorile umane si de comportament 6.5
Anexa B (informativ)

Metode de analiză a pericolelor şi estimare a riscului

B.1 Generalităţi

Există multe metode de analiză a pericolelor şi estimare a riscului, dar numai câteva dintre acestea sunt
prezentate în Anexa B. Aceastea includ de asemenea tehnici de analiză, care combină analiza pericolelor cu
estimarea riscului.

Fiecare metodă a fost dezvoltată pentru aplicaţii speciale. De aceea este necesară modificarea unor
detalii pentru aplicaţiile speciale în cazul dotărilor tehnologice.

Există două tipuri de bază privind analiza riscului; una este denumită metoda deductivă iar cealaltă,
inductivă.
In analiza deductivă evenimentul final este presupus şi evenimentele care pot cauza acest eveniment
final sunt căutate. În metoda inductivă, este presupusă eşuarea unui component. Analizele ce urmează
identifică evenimentele care pot cauza eşecul.

B.2 Analiză preliminară a pericolului (PHA)

APP este o metoda inductiva, al cărui obiectiv este identificarea tuturor etapelor vieţii unui sistem/ sub-
sistem/componentă a pericolului, situaţii periculoase şi evenimente periculoase care pot conduce la un
accident. Metoda identifică posibilităţile de apariţie ale accidentului şi evaluează cantitativ gradul de rănire
sau prejudiciere a sănătăţii. De aceea sunt prezentate propuneri privind măsuri de siguranţă şi rezultatul
aplicării acestora.

APP trebuie reactualizată în timpul fazelor de proiectare, construcţie şi testare, în scopul detectăriinoilr
pericole, făcându-se corecţii, daca este necesar.
Descrierea rezultatelor obţinute pate fi prezentată în diferite moduri (tabele, scheme, etc )

B.3 Metoda “WHAT-IF”

15
Aceasta metodă este o metodă inductivă. Pentru aplicaţii relativ simple, proiectarea, operarea şi utilizarea
trebuir revăzute. La fiecare pas se formulează întrebări de genul “ce dacă”, răspunzându-se corespunzător
pentru o evaluare eficientă a efectelor coponentei eşuării sau a erorilor procedurale care ar conduce la
aparitia pericolului la dotatea tehnologică.

În cazul aplicaţiilor mai complexe, metoda“ce- dacă” trebuie aplicată cu rigurozitate prin folosirea unei “liste
de control”şi prin divizarea activităţii, în scopul determinării anumitor aspecte privind utilizare dotării de
către persoane având o bună experienţă si capabilitatea de evaluare a acestor aspecte. Vor fi auditate practica
şi cunoştinţele în domeniu ale operatorului. Se vor evalua gradul de adecvare al echipamentului, proiectul
dotării, sistemul de control şi gradul de siguranţa al acestuia. După procesare se vor revedea efectele, urmând
auditarea informaţiilor obţinute pe tot parcursul operării şi al întreţinerii. În general, o listă de control de
evaluare a dotării precede folosirea unor metode mai sofisticate, care vor fi przentate mai jos.

B.4 Analiza modului de eşuare şi a efectelor (FMEA)

Analiza modului de eşuare şi a efectelor (FMEA) este o metodă inductiva unde scopul principal este
evaluarea frecvenţei şi a consecinţelor componentei eşec. În momentul erorilor de procedură sau operare sunt
semnificative, se vor folosi alte metode mai adecvate.

Analiza modului de eşuare şi a efectelor poate necesita mai mult timp decât un grafic de greseli, deoarece
pentru fiecare component sec ia în considerare fiecare mod care duce la eşec. Unele eşecuri au o probabiliate
mică de producere. Daca aceste eşecuri nu sunt analizate în profunzime această decizie trebuie să fie
menţionată în documentaţie.
Metoda este specificată în IEC 812 “ Tehnici de analiză pentru un sistem funcţional – Proceduri pentru
modurile în carec se produce eşecul şi analiza efectelor.

B.5 Simulare greşelilor în sistemul de control

În această metodă inductivă procedurile de test au l;a bază două criterii: tehnologia şi complexitatea
sistemului de control. În principal se aplică următoarele metode;

- teste practice pe circuitul actual şi simularea greşelii pe componentele actuale, în special în zona unde
există dubii privind performanţa identificată pe parcursul controlului teoretic şi a analizei;
- o simulare a comportării pe durata controlului (ex. prin modalitaţi hardware/ software)
Ori de câte ori componentele referitoare sistemului de control sunt testate, este necesar ca sistemul să fie
divizat în sub-sisteme funcţionale şi să se facă referire exclusiv la interfaţa testelor de simulare a greşelilor.
Această tehnică poate fi aplicată şi altor parţi ale dotării tehnologice.

B.6 MOSAR ( Metoda Organizată de Analiză Sistemică a Riscului )

MOSAR este o abordare completă în zece etape. Sistemul care urmează săfie analizat (dotări, procese,
instalaţii,etc) este considerat un număr de sub-sisteme în interacţiune. Se foloseşte un grafic pentru
identificarea pericolellor, situaţiilor periculoase şi evenimentelor periculoase.

Se studiază justeţea măsurilor cu un al doilea tabel, al treilea tabel fiind prezentarea interdependenţei
acestora.

Un studiu, folosind instrumente cunoscute-FMEA (analiza modului de eşuare şi a efectelor), subliniază

posibilele eşecuri periculoase. Prin consens, scenariile sunt prezentate într-un grafic conform gradului de
severitate.

16
Un alt grafic, stabilit tot prin consens, face legătura între gradul de severitate şi obiectivele din care decurg
măsurile de siguranţă, aceste specificând nivelele de performanţă ale măsurilor tehnice şi organizatorice.

Măsurile de siguranţă sunt încorporate în grafice copac logice, iar riscurile potenţiale sunt analizate printr-un
grafic de acceptibilitate definit de asemenea prin consens.

B.7 Analizare greşelilor prin graficul copac (FTA)

FTA este o metoda deductivă generatade un eveniment considerat nedorit şi care dă posibilitatea
utilizatorului acestei metode să găsească întregul set de căi critice care conduc la evenimentul nedorit.
Evenimentele periculoase sau speciale sunt identificate primele. Apoi toate combinaţiile eşecurilor
individuale care pot conduce la acel eveniment nedorit sunt prezentate într-un format logic al copacului
greşelilor. Estimând probabilităţile greşelilor individuale, şi folosind expresiile matematice adecvate, poate fi
calculată probabilitatea paroxismului evenimentului. Impactul schimbării în sistem asuprea paroxismului
evenimentului poate fi astfel evaluat cu rapiditate şi astfel, FTA o face mai uşoară investigarea impactului
măsurilor de securitate alternative. De asemenea FTA este util în determinarea cauzelor accidentelor.
Metoda este specificată în IEC 1025- FTA

B.8 Tehnica- DELPHI

Un cerc larg de experţi este chestionat pe parcursul câtorva paşi, urmând ca rezultatele pasului precedent
împreuna cu informaţii adiţionale să fie communicate tuturor participanţilor.
In timpul pasului al treilea sau al patrulea chestionarea anonimă se concentrează pe acele aspecte la care nu
s-a ajuns la o înţelegere.
Tehnica Delphi este o metodă de prognosticare care este de asemenea folosită ca generatoare de idei. Această
metodă este în special eficientă deoarece nu poate fi folosită decât de experţi.
Anexa C

Bibliografie

IEC 812 “ Tehnici de analiză pentru un sistem funcţional – Analiza modului de eşuare şi a efectelor
(FMEA)
IEC 1025 Analizarea greşelilor prin graficul copac (FTA)

17