Proteinele sînt principii nutritive care fac parte din grupa

alimentelor energetice, fiind elemente de bază ale substanţei

vii. Nu se poate concepe metabolism fără participarea lor
deoarece se găsesc în cea mai mare proporţie în protoplasma
şi nucleul celulei vii.
Se găsesc în alimentele din regnul animal (carne, peşte,
ouă, lapte şi produse lactate), cum şi în alimentele din regnul
vegetal (legume uscate, paste făinoase etc.).
Pentru cerinţele alimentare normale ale omulu sănătos în
greutate de 70 de kg care efectuează o muncă moderată cu un
necesar de aproximativ 3000 calorii, este nevoie de o cantitate
minimă de 70-80 g proteine pe zi.
Necesarul minim de proteine este în funcţie de modul
de preparare al alimentelor (crude sau gătite), de proporţiile
în care sînt amestecate cu grăsimi şi zaharuri, de concentrarea
şi calitatea lor.
Un aport exagerat de proteine produce pe baza acţiunii
dinamice o creştere a producţiei de căldură, excesul fiind
utilizat în cea mai mare măsură în scop energetic şi în cea
mai mică măsură reţinut în organism ca proteine de rezervă.
Hidraţii de carbon sau zaharurile sînt cei mai importanţi
factori energetici răspîndiţi mai ales în regnul vegetal, care
furnizează organismului circa 70% din energia necesară
corpului uman.
Adultul trebuie să primească zilnic circa 400 g zaharuri,
respectiv 75% din materia uscată a alimentelor.
În regnul vegetal, zaharurile se găsesc sub formă de
celuloză şi amidon (boabele cerealelor conţin amidon, tuberculi
de cartofi etc.). Se mai găsesc în fructe (mere, pere,
struguri etc.) şi în legume (morcovi, sfeclă, dovlecei etc.).
În regnul animal se găsesc în organe şi ţesuturi sub
formă de glicogen, iar sub formă de glucoză în sînge şi
organe. Ficatul şi inima sînt organele cele mai bogate în
glicogen.