UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea de Energetică şi Inginerie Electrică

Departamentul Termoenergetica şi Management în Energetică

Referat
Disciplina: Etica profesională şi bazele comunicării
Tema: ,,Manipularea, propaganda, dezinformarea”

A efectuat: st.grupei TE-151

IliaSîrbu

A verificat: conf.univ.

I. Vangheli

Chişinău, 2018
În societate, respectiv existenta umana si procesul comunicarii, exista o relatie de strânsa
dependenta si interactiune. Procesul comunicarii joaca un rol major în viata cotidiana a fiecarei
persoane, începând cu cele mai simple si continuând cu cele mai complexe activitati pe care
aceasta le desfasoara.
Suntem parte a unei lumi care face absolut zilnic apel lacuvântul vorbit (comunicarea orala),
comunicarea electronica (atâtorala cat si scrisa), comunicarea nonverbala si forma tiparita.
Nevoia unei comunicari efective si eficiente nu are un caracter de noutate. Necesitatea de a
dobândi anumite îndemânări în comunicare a fost recunoscuta de secole. Conditiile sociale din
Grecia antica în care existau legi care prevedeau ca fiecare cetatean sa-si fie propriul avocat
au impulsionat studiul procesului comunicarii care îsi are începuturile înca dinaintea erei noastre.
 Termenul de comunicare internationala se refera la studiul fluxului de comunicare media între tari.
O alta acceptiune at ermenului vizeaza studiul comparativ al sistemelor comunicationale în masa
sistudiul comunicarii între guvernenationale. Comunicarea internationala se ocupa de
putere,politica, procesul influentei asupra altor natiuni-state.
Intelegerea caracteristicilor cultura le asigura o eficienta sporita a comunicarii cu persoanele
provenind din alte tari sau culturi. Aceste elemente comune includ evolutia culturala, limba,
religia,perceptia asupra timpului,comportamentul uman sistilul de comunicare.
În Webster, cultura este definita ca fiind "modelul integrat al comportamentului uman
care include gânduri,vorbe, actiuni si vestigii si care depinde de capacitatea oamenilor de
a învata si transmite cunostinte generatiilor urmatoare." Aceste modele ale comportamentului uman sunt
responsabile pentru determinarea identitatii rasiale, religioase sau sociale si asigura crearea
seturilor de valori,gânduri si sentimente ale fiecarei persoane din grupul respectiv.Întrucât
aceasta identitate variaza în functie de grupuri sisocietati, modul în care se comunica va depinde
într-o maniera esentiala de întelegerea culturii respective. Altfel spus, ceea ce poate fi pozitiv
într-o cultura, poate fi considerat scandalos în alta.

Limba engleza este considerata ca fiind limba de afaceri, stiintifica si diplomatica utilizata
în comunicarea internaţională. Acest fapt este usor de observat si de explicatdaca tinem cont de
faptul ca afacerile internationale sunt dominate sau au fost dominate de tari în care engleza este
limba materna. În realitate, orice limba de circulatie internationala reprezinta un plus pentru cel
care o cunoaste.
Cazurile în care o astfel de limba poate fi folosita sunt numeroase si bine cunoscute încât nu mai
merita mentionate în lucrarea de fata. Sunt bine cunoscute întâmplari în care traducerea
defectuoasa a determinat momente stânjenitoare sau moment ecomice: poate fi amintit momentul vizitei
lui George W. Bush în decembrie 2002 în România, când traducatorul ne-a
"asigurat" ca SUA vor fi sold la sold cu România…
În multe tari din lume problemele religioase sunt separate de cele politice sau de cele ale
statului,garantându-se libertatea religioasa cetatenilor acestor tari. Astfel, înaceste tari, politicile
si procedurile de afaceri sunt stabilite fara a se lua înconsiderare credinta religioasa, respectându-
se în maniere diferite credintele indivizilor.

O firma producatoare de frigidere a gresit enorm facându-si reclama la produsele sale în India
printr-o imagine în care segasea o pulpa de vaca în interiorul unui frigider. Din momentce foarte
multi indieni nu manânca aceasta carne, vaca fiind animal sfânt, reclama a fost considerata drept
de prost-gust, ea neinfluentând nici macar o persoana.
In general, atitudinile oamenilor fata de ceilalti indivizi sunt influentate de comportamentele
acestora din urma, iar comportamentul reflecta atitudinile indivizilor.
Aceasta afirmatie este valabila in majoritatea culturilor, numai ca atitudinile sunt diferite fata de
unele comportamente care inalte culturi ar putea parea exagerate sau lipsite de sens.Limbajul
nonverbal, o gestica inadecvata , un limbaj nepotrivit al corpului, toate acestea pot strica intr-o
singura clipa toate eforturile depuse pana in acel moment pentru stabilirea unui acord. Chiar si
lucrurile considerate ca fiind foarte simple, cum ar fi utilizarea culorilor, numerelor sau
expunerea anumitor parti ale corpului trebuie luate in considerare in comunicarea interculturala
sau internationala.
 Desi americanii doresc intotdeauna sa treaca direct la subiect, profesionistii din alte tari sunt de
obicei cu mult mai sensibili in ceea cepriveste protocolul si alte aspecte sociale. Multi indivizi
apreciaza mai mult formalitatile decat timpul. Astfel, americanii sunt catalogati de multe ori ca
fiind prea grabiti si nepoliticosi; acestia considera ca ceea ce este lipsit de necesitate reprezinta o
pierdere de timp.
De exemplu, o firma americana a ofensat cu adevarat o companie din Grecia atunci cand le-
a impus acestora din urma orele intre care urma sa se desfasoare intalnirea pentru negocierea
unui contract. Iar grecii au apreciat comportamentul deschis al americanilor precum si perceptia
lor despre timp ca fiind total lipsita de bun-simt.
Impactul elementelor culturale care influenţează limbajul verbal şi nonverbal poate fi atât de
mare încât poate modifica procesul şi rezultatele negocierii, în raport cu diferenţele culturale
existente între negociatori dacă nu se găsesc soluţii de compromis şi concesii. Aceste diferenţe
culturale între părţile care negociază reprezintă distanţa culturală. Ea face ca între negociatori să
se stabilească interacţiuni ce ţin de comunicarea verbală şi nonverbală ce pot avea efecte adverse
asupra scopului şidesfăşurării negocierii, dacă nusunt manageriate correct.

Managementul conflictelor se întinde pe o paletă largă de abordări în funcţie inclusiv

de influenţele culturale. Francezii,germanii, nord-americanii care negociază nu evită
confruntarea directă a situaţiilor în care interesele părţilor sunt divergente. Atitudinea deschisă şi
cinstea sunt receptate favorabil de către nord-americani, care adoptă stilul de comunicare direct.
În culturi complexe precum cea japoneză şi chineză negocierile stau sub semnul pericolului de
„a-şi pierde cinstea obrazului”. De aceea, potenţialele conflicte de interese sunt negociate
cu modestie şi respect,folosindu-se mai degrabă limbajul indirect care să nu-l supere pe partener.

 
Concluzii
Comunicarea nu mai reprezinta doar un simplu proces si cuatat mai mult intr-un mediu international, in
care comunicarea este cu mult mai complexa decat ne-am putea imagina. Intelegerea unor
elemente ca rasa, nationalism,istorie, teritoriu, religie, limba si a altor caracteristici culturale
distincte este necesara pentru o comunicare corecta si eficientain mediile internationale.

Bibliografie
1.https://ru.scribd.com/doc/73452655/Mediul-%C5%9Fi-comunicarea-interna%C5%A3ional
%C4%83