13.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor statistice este foarte importantă nu doar în psihologie. Această

interpretarea trebuie să țină cont de câteva reguli și cutume statistice, de eșantionul cercetat, de
variabilele independente și dependente precum și de testele aplicate. Identificarea și aplicarea testelor
adecvate și interpretarea ulterioară a rezultatelor statistice sunt două secvențe dintre cele mai tehnice
și specializate din cadrul procesului de cercetare. În multe cazuri, problema cercetării este influențată
de existența instrumentelor (chestionarelor) potrivite precum și de identificarea și colaborarea cu
eșantionul necesar.
Alte aspecte importante sunt legate de proiectarea designului cercetării sau mai bine zis
identificarea unei probleme care necesită cercetare, formularea ipotezei generale și a ipotezelor
specifice, validarea sau invalidarea acestora și sinteza cercetării rezumată în concluzii alături de
evidențierea unor limite și direcții viitoare de cercetare.
Revenind la aspectele legate de interpretare, trebuie accentuată ideea că interpretarea este
dependentă de problema asumată în cadrul cercetării pentru un anume eșantion delimitat precum și
de ipotezele specifice formulate.

Interpretarea datelor demografice

În orice lucrare științifică mai întâi sunt prezentate/descrise/interpretate informațiile
demografice despre eșantionul studiat. Această parte a descrierii poate să cuprindă grafice, diagrame
și analize ale frecvențelor. Prin astfel de reprezentări trebuie valorificate la maxim rezultatele obținute
din date demografice.
Care ar fi informațiile care pot fi extrase din diagramele de mai jos? Mai întâi aflăm că în
eșantionul dat avem variabilele gen, categorii de vârstă și studiile terminate. La variabila gen, putem
scrie faptul că sunt 38 (58%) de persoane de gen feminin și 27 (42%) de gen masculin. La categorii
de vârstă sunt 42 (65%) de persoane din categoria 18-30 de ani și 23 (35%) din categoria 31-50 de
ani. La variabila studii terminate sunt 14 (17%) persoane cu 10 clase, 23 (37%) de persoane cu studii
medii și 28 (46%) de persoane cu studii superioare. Dacă se dorește aflarea și altor informații
demografice despre eșantion ca de exemplu, câte persoane de gen feminin au studii superioare, medii
sau 10 clase, sau câte persoane din categoria 18-30 de ani sunt de gen masculin etc., se pot face
diverse filtre în baza de date din Excel pentru a ajunge la rezultatele dorite.

50
30 28
40 42 46%
Masculin Feminin 65%
30 25 23
20 23 37%
27 20
35%
38 10
42%
58% 15
0 14
10 17%
18-30 ani 31-50 ani
5 Studii superioare
Liceu
0 10 clase

Analize exploratorii
Analiza exploratorie a variabilelor dependente este recomandată să fie făcută înaintea aplicării
testelor propriu-zise. Analiza exploratorie este recomandată pentru variabilele dependente și de
preferat să nu fie din categoria celor recodificate ci a celor brute. În unele cazuri se poate face această
analiză și pentru variabile independente (și de preferat să fie tot din categoria variabilelor brute și nu
recodificate). În cazul de mai sus, această analiză ar merge aplicată la variabila vârstă.

1
 În exemplul de mai jos să presupunem că am făcut o analiză exploratorie la variabila Note
PID.

Cum putem descrie rezultatele obținute. Scorurile obținute de cei 60 de subiecți variază între
(minim) 4 – 10 (maxim). Nota medie este 6.18 (lower bound 95% = 5.67; upper bound 95% = 6.7) și
o abatere medie standard de .26 puncte. Valoarea mediană de 6 este apropiată de valoarea mediei
aspect care indică o simetrie (Skewness) ușoară la stânga de .45. din acest aspect se poate deduce
predominanța notelor mici aspect care poate fi dedus și din valoarea negativă ridicată a coeficientului
de boltire (Kurtosis) -1.10 care indică existența unei aplatizate și predominat negative.
Descrierea de sus este doar un model. Se pot alege și alte modele ale descrierii analizei
exploratorii.
În alte cazuri, se poate crea pentru toate variabilele analizate prin acest mod, un tabel care să
redea sintetic valorile esențiale (exemplele sunt fictive):

Abaterea
Variabila N Media Mediana Variația Minim Maxim Skew Kurt
standard
Note PID 60 6.18 6 3.98 2 4 10 .45 -1.10
Var. 2 60 12.5 10 2.99 3.14 7 14 -.12 1.1
Var. 3 60 15.7 16 1.22 2.14 10 20 1.21 .2
Etc.

Aplicarea testelor
După analiza exploratorie, urmează aplicarea testelor însă nu înainte de menționarea
ipotezelor. Pentru exemplificări, o să mă folosesc de exemplele deja prezentate în notele de curs
Ipoteza 1. Presupunem că nu există diferență semnificativă statistic între nivelul IQ-ului
europenilor și o medie a IQ-ului de 96 de puncte.
Pentru verificarea acestei ipoteze a fost utilizat testul t pentru un singur eșantion. Astfel în
urma rezultatului obținut putem spune că nu există semnificație statistică între Nivelul IQ al
europenilor și media introdusă (m1=95.74, m2=96, p=.358). Aspectul acesta reprezintă faptul că
estimarea mediei IQ-ului europenilor a fost corectă și prin urmare valoarea comparativă introdusă a
fost corectă. Astfel ipoteza numărul 1 se confirmă.
Ipoteza 2. Admitem că nivelul IQ-ului spaniolilor este egal cu cel al românilor.
Această ipoteză a fost verificată prin aplicarea testului t pentru două eșantioane independente.
În urma neasumării egalității varianțelor (testată cu testul Levene = 0.001, rezultatele obținute
indică faptul (cu părere de rău) că nivelul IQ al spaniolilor este mai mare față de cel al românilor (m1
= 94.72, m2 = 90.97, t = -49.51, df = 58, p = 0.001) aspect rezultat și din inspectarea tabelului cu
mediile celor două grupe. Prin urmare, ipoteza numărul 2 a fost infirmată. Acest aspect se traduce
prin faptul că poporul spaniol are o inteligență medie peste cea a poporului român. Însă, după spunea
și Nostradamus, nu este importantă inteligența ci este mai importantă gena supraviețuitoare la SARS-
CoV-2 (citare fictivă).

2
 Ipoteza 3. Estimăm faptul că testarea IQ-ului studenților în două condiții diferite (de liniște și
de zgomot) nu va produce rezultate semnificativ diferite statistic.
Pentru validarea acestei ipoteze a fost utilizat testul t pentru eșantioane dependente. Înainte de
aplicarea testului în cele două momente diferite, au fost create și pregătite condițiile testărilor în
cauză. Astfel în urma aplicării testului, rezultatele au fost următoarele: m Liniste = 98.11, m Zgomot
= 98.58, df = 159, p = .066. Cu aceste rezultate care sunt apropiate de semnificație statistică putem
spune că testarea IQ-ului studenților în cele două condiții este destul de mult influențată de zgomotul
de fundal.
Prin urmare, interpretarea pe care o putem da ar fi următoare: pentru testarea IQ-ului
studenților în cele două condiții diferite de liniște și zgomot s-a obținut un rezultat apropiat de
semnificație statistică. Astfel putem spune că în cazul desfășurării testului în condiții de zgomot,
rezultatele studenților tind să fie mai bune. Deși paradoxal, însă adevărat. Cel mai probabil acești
studenți sunt din generația Z sau chiar generația Alpha care spre deosebire de mileniali, se simt mai
bine și funcționează la parametrii maximi când în jurul lor au diverse tipuri de zgomote. În caz contrar,
se plictisesc și tind să devină apatici sau chiar depresivi și deci incapabili să se concentreze suficient.
Această descriere a fost un exercițiu al imaginației. Detaliile descrierii trebuie să țină cont de
cercetarea în ansamblul ei și de întregul context situațional.
Ipoteza 4. Considerăm că există diferențe semnificative statistic la nivelul IQ în funcție de
naționalitățile testate.
Pentru testarea ipotezei a fost aplicat testul One-Way ANOVA și analiza Post-Hoc de
comparație multiplă Bonferroni. Grupul de respondenți a fost împărțit în patru de naționalități:
români, spanioli, finlandezi și irlandezi. Rezultatul obținut la testul One-Way ANOVA au fost
semnificative statistic pentru F = 16.45 și p = 0.001.
Analiza ulterioară post-hoc Bonferroni pentru cele patru categorii de naționalități a evidențiat
prezența semnificației statistice pentru următoarele categorii:
- România-Spania (m1= 93.65, m2= 96, p=.007). Din inspectarea mediilor a rezultat faptul
că românii au o medie inferioară comparativ cu spanioli. Astfel putem afirma că…;
- România-Finlanda (m1= 93.65, m2= 98.43, p=.001)…
- Irlanda-Finlanda (m1= 94.87, m2= 98.43, p=.001)…
- Finlanda-Spania (m1= 98.43, m2=96, p=.005)…
Ipoteza 5. Prezumăm că există corelații de intensități variate între Notă, Ore învățare, Număr
referate, Ore petrecute online și Vârstă.
Pentru această ipoteză a fost aplicat testul pentru corelațiile Pearson Astfel au fost înregistrate
următoarele tipuri de corelație:
1. Corelații pozitive de intensitate foarte bună între:
a) Nota și Ore invatare (r=0.89, p=0.001, N=100). Studenții care au obținut notă bună la
examenul PID au alocat un număr apreciabil de ore pentru învățare PID (implicit PSPP). Adică
nota bună indică un număr mare de ore alocat învățării;
b) Nota și Nr. referate (r=0.92, p=0.001, N=100). Nota bună indică faptul că studenții au
avut și un număr maxim de referate transmise;
c) Ore invatare și Nr. referate (r=0.81, p=0.001, N=100). Numărul mare de ore alocate
învățării s-a reflectat și în numărul mare de referate transmise.
2. Corelație pozitivă de intensitate slabă între Ore online și Varsta (r=0.22, p=0.026, N=100).
Studenții care au petrecut un număr semnificativ de ore în mediul online au o vârstă mai
mare;
3. Corelații negative de intensitate bună între:
a) Nota și Ore online (r=-0.56, p=0.001, N=100). Între notele mari ale studenților și
numărul de ore petrecute în mediul online este o relație invers proporțional. Adică cu
cât notele au fost mai mari cu atât au petrecut mai puține ore în mediul online;
b) Ore invatare și Ore online (r=-0.57, p=0.001, N=100). Între orele de învățare dedicate
PID și numărul de ore petrecut în mediul online există tot o relație invers proporțională.

3
 Cu cât au fost alocate mai multe ore învățării cu atât mai puține ore au fost petrecute în
mediul online;
c) Nr. referate și Ore online (r=-0.54, p=0.001, N=100). Cu cât numărul de referate
transmis a fost mai mare cu atât numărul de ore petrecute în mediul online a fost mai
mic.
4. Corelație negativă de intensitate slabă între Nota și Varsta (r=-0.21, p=0.034, N=100).
Între notele obținute de studenți și vârsta acestora există o ușoară relație inversă. Adică
notele mari au fost obținute de studenții cu vârste mai mici

Bineînțeles că descrierea rezultatelor obținute poate fi foarte creativă și poate varia în funcție
de specificul cercetării, de rezultatele obținute de alți cercetători care au aplicat aceleași instrumente
și de fiecare cercetător în parte.