Coronavirus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Coronavirus

Coronavirusurile văzute la microscopul electronic

cu spicule pe învelişul extern cu aspect de coroană
solară

Clasificarea virusurilor

Grupă: Grupa IV ((+)ssRNA)

Ordin: Nidovirale

Familie: Coronaviride

Subfamili Coronavirinae (Orthocoronaviri
e: nae)

Gen:  Alphacoronavirus
 Betacoronavirus
 Deltacoronavirus
 Gammacoronavirus
 Modifică text 

Coronavirusurile sau coronavirinele (Coronavirinae, numite și Orthocoronavirinae), abreviat CoV, sunt o subfamilie de virusuri din

familia coronaviridelor care include 4 genuri Alphacoronavirus, Betacoronavirus, Gammacoronavirus și Deltacoronavirus. Coronavirusurile
au o formă variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, diametrul de 120-160 nm, având un înveliș extern pe care se află niște proeminențe
glicoproteice, numite spicule (peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite, bulboase, aranjate în așa fel încât, la
microscopul electronic, dau aspect de coroană solară (de unde și denumirea de coronavirusuri). Spiculele au rolul de a se lega de receptorii
celulari, favorizând infecția celulelor sensibile. [1][2][3][4]

Schema unui coronavirus cu evidențierea principalelor componente

Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale: glicoproteină S (proteina structurală a spiculelor), proteină
E de înveliș, proteină de membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Genomul constă într-o singură moleculă lineară de acid
ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 kb, fiind cel mai mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N
formează o nucleocapsida helicală, înconjurată de învelișul extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca ARNm viral. Transcrierea
genomului este un proces complex și implică sinteza a opt catene de ARN de sens negativ subgenomic intermediar; cele cinci proteine
structurale sunt traduse de la ARN subgenomic. [1][2][3][5]
Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură, producând, la om și animale (păsări, porci, bovine, cai, rozătoare, lilieci, feline, câini)
afecțiuni ale căilor respiratorii și gastroenterite, unele foarte grave, iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om, au o mare afinitate
pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna și iarna),
gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS). Sunt al doilea grup viral, după rinovirusuri, responsabil de
inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om. La sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV (SARS-
CoV-2) în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă. Bolile oamenilor și animalelor provocate de coronavirusuri sunt numite
coronaviroze. Coronavirusurile se transmit direct pe cale respiratorie (prin picături) sau fecal/orală. Nu există un tratament antiviral specific
sau preventiv (vaccin) în infecțiile umane cu coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic. [1][2][3][4]
 Cuprins

 1Descoperire
 2Etimologie
 3Proliferare
 4Clasificarea
 5Coronaviroze umane
 6Coronaviroze animaliere
 7Referințe
 8Legături externe

Descoperire[modificare | modificare sursă]
Coronavirusurile au fost descoperite la începutul anilor 1930, când a fost dovedit că bronșita infecțioasă aviară a puilor de găină a fost
cauzată de un virus cunoscut acum sub numele de virusul bronșitei infecțioase aviare. Primele coronavirusuri umane au fost descoperite în
anii 1960 de cercetătorii de la Common Cold Unit din Salisbury, Marea Britanie, care au arătat că răcelile comune pot fi provocate nu numai
de rinovirusuri, dar și de un coronavirus.[6]

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Denumirea „coronavirus” este derivată din cuvântul latin „corona” pentru coroană sau halo. Aceasta se referă la aspectul caracteristic al
virusului, care amintește de o coroană regală sau de corona soarelui. Această morfologie este generată de tipurile de spire virală (S), care
sunt peplomeri care colonizează suprafața virusului și determină tropismul gazdă. Această morfologie este generată de peplomeri, o
proteină care populează suprafața virusului.[7]

Proliferare[modificare | modificare sursă]
După ce virusul intră într-o celulă, genomul ARN celular este depus în citoplasmă.
Coronavirusurile au o proteină cunoscută sub denumirea de ARN replicase, care permite transferul ARN-ului virusului în celula
gazdă. Replicase este apoi prima proteină care se produce acolo.[8]
ARN-ul este reprodus și se va forma o poliproteină lungă, la care sunt legate toate proteinele. Coronavirusurile au o protează care este
capabilă să separe proteinele de lanț. Aceasta este o formă de economie genetică pentru virus, care îi permite să împartă cel mai mare
număr de gene într-un număr mic de nucleotide.[9]
Clasificarea[modificare | modificare sursă]
Subfamilia Coronavirinae conține patru genuri și peste 300 de specii: [10][11][12][13][14][15][16] În paranteză sunt date subgenurile cursiv după
clasificarea NCBI.[17]

 Alfacoronavirusurile (Alphacoronavirus) infectează liliecii, porcii, pisicile, câinii și omul (rinofaringite cauzate de coronavirusurile
umane 229E și NL63).

 Alfacoronavirusul 1 (Tegacovirus)

 Coronavirusul canin (Tegacovirus)

 Coronavirusul felin (Tegacovirus)

 Virusul peritonitei infecțioase feline (Tegacovirus)

 Coronavirusul enteric felin (Tegacovirus)

 Coronavirusul respirator porcin (Tegacovirus)

 Virusul gastroenteritei transmisibile a porcului (Tegacovirus)

 Virusul diareei epidemice porcine (Pedacovirus)

 Coronavirusul 512 al liliecilor Scotophilus (Pedacovirus)
 Coronavirusul 1 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
 Coronavirusul HKU8 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
 Coronavirusul HKU2 al liliecilor Rhinolophus (Rhinacovirus)
 Coronavirusul uman 229E (Duvinacovirus)
 Coronavirusul uman NL63 (Setracovirus)

Schema unui coronavirus

 Betacoronavirusurile (Betacoronavirus) circulă în principal la lilieci, dar unele afectează și bovinele, caii, porcii, câinii, șoarecii,
șobolanii, aricii și alte mamifere. Două specii provoacă rinofaringite la om (coronavirusurile umane HKU1 și OC43), iar alte două
specii provoacă sindroame respiratorii foarte severe la om: coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV)
și coronavirusul sindromului respirator acut sever din Asia (SARS-CoV). Recent, la sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit
un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care este foarte infecțios și se transmite cu mare ușurință de la om la om și
provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. [18][19] Betacoronavirusurile conțin următoarele specii: [12]
 Betacoronavirusul 1 (Embecovirus)

 Coronavirusul bovin (Embecovirus)

 Coronavirusul echin (Embecovirus)
 Coronavirusul uman OC43 (Embecovirus)
 Virusul hemaglutinant al encefalomielitei porcine (Embecovirus)
 Coronavirusul respirator canin (Embecovirus)

 Coronavirusul uman HKU1 (Embecovirus)

 Coronavirusul murin (Embecovirus)

 Virusul hepatitei șoarecelui (Embecovirus)

 Coronavirusul șobolanilor (virusul sialodacrioadenitei șobolanilor) (Embecovirus)

 Coronavirusul alpaca (Alpaca coronavirus) – inițial a fost inclus în alfacoronavirusuri, dar cercetările ulterioare au arătat
că aparține betacoronavirusurilor (unclassified Betacoronavirus).[20]

 Coronavirusul HKU5 al liliecilor Pipistrellus (Merbecovirus)

 Coronavirusul HKU9 al liliecilor Rousettus (Nobecovirus)
 Coronavirusul HKU4 al liliecilor Tylonycteris (Merbecovirus)
 Coronavirusul 1 al ariciului (EriCoV) (Merbecovirus)
 Coronavirusuri asociate cu sindromul respirator acut sever

 Coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV) (Sarbecovirus)

 SARS-CoV-2 sau noul coronavirus 2019-nCoV (Sarbecovirus)[21]
 Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) (Merbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al liliecilor Rhinolophus (Sarbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al civetei palmiere (Sarbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al bursucului-nevăstuică chinez (unclassified Coronavirinae)

 Gamacoronavirusurile (Gammacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar infectează și delfinul.

 Coronavirusul aviar (Igacovirus)

  Coronavirusul curcilor (Igacovirus)
 Virusul bronșitei infecțioase aviare (Igacovirus)
 Coronavirusul raței (Igacovirus)
 Coronavirusul gâștei (Igacovirus)
 Coronavirusul cormoranului neotropical (Igacovirus)
 Coronavirusul fazanului (Igacovirus)
 Coronavirusul porumbelului (Igacovirus)

 Coronavirusul SW1 al delfinului alb (Cegacovirus)

 Deltacoronavirusurile (Deltacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar pot infecta și porcul.

 Coronavirusul HKU20 al raței fluierătoare (Andecovirus)

 Coronavirusul HKU11 al bulbului (Buldecovirus)
 Deltacoronavirusul porcin HKU15 (Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU13 al muniei (Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU16 al păsărilor cu ochelari (Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU21 al găinușei de baltă (Moordecovirus)
 Coronavirusul HKU19 al stârcului de noapte (Herdecovirus)
 Coronavirusul HKU12 al sturzului (Thrush coronavirus HKU12)

Coronaviroze umane[modificare | modificare sursă]

Prevenirea și
Virusul Boala Istoric Simptome Transmiterea
controlul

Coronavirusul Rinită acută (guturai, Coronavirusurile au fost Senzație Prin contact direct Nu există încă un
uman 229E, răceala comună). descoperite la începutul neplăcută de nas și aerogen și mai vaccin. Măsurile
Coronavirusul Faringită acută. Laringită anilor 1930, când a fost înfundat și uscat, rar indirect, prin profilactice de rutină
uman NL63, acută. Rareori dovedit că bronșita urmată de obiecte proaspăt (izolare, dezinfecție).
Coronavirusul bronșiolită, bronșita infecțioasă aviară a puilor de strănuturi repetate contaminate cu O măsură bună de
uman OC43, acută, pneumonia virală. găină a fost cauzată de un și rinoree virus (batiste). Sunt igienă constă în
Coronavirusul virus cunoscut acum sub abundentă (inițial virusuri folosirea de batiste

numele de virusul bronșitei
infecțioase aviare. Primele
coronavirusuri umane au fost gustul și apetitul
descoperite în anii 1960 de
cercetătorii de la Common
uman HKU1.[22] [23]
Cold Unit din Salisbury,
Marea Britanie, care au
arătat că răcelile comune pot febra rareori
fi provocate nu numai de
rinovirusuri, dar și de un
coronavirus.[6]
Coronavirusul Sindromul respirator acut Primul caz a fost înregistrat
sindromului sever (SARS)[24] în noiembrie 2002 în China,
respirator acut în provincia Guandong; în
sever (SARS- următoarele luni boala a fost
CoV)[24] raportată la peste 8000 de
persoane (inclusiv la 1706 de
cadre medicale). Dintre
aceste cazuri, 774 au
decedat, letalitatea fiind de
9,6%. Epidemia s-a răspândit
în 29 de țări de pe 5
continente. După această
epidemie din 2002-2003 nu
au fost raportate alte cazuri.
[25]
apoasă, apoi
gălbuie). Senzația
de gâdilare și de
arsură a mucoasei
nazale. Mirosul,
sunt diminuate.
de celuloză, cu
Apare frecvent și o
aruncarea lor apoi în
răgușeală, cu tuse omniprezente.[23]
cutii speciale închise
uscată, iritativă.
sau în foc.[23]
depășește 38,2° C
în primele 2-3 zile.
După 5-7 zile,
toată
simptomatologia
se stinge treptat.[23]
Febră (>38° C), Sursa de infecție Nu există un
frisoane, mialgii, este omul cu tratament antiviral
tuse uscată, infecție specific sau
dispnee și simptomatică. preventiv (vaccin),
deteriorarea Transmiterea bolii tratamentul fiind
severă a funcției se realizează direct numai simptomatic.
respiratorii prin picăturile În absența unui
(detresă nazofaringiene din vaccin, prevenirea
respiratorie).[24] aer și indirect prin transmiterii SARS
contaminare de la implică: triajul
persoane infectate, epidemiologic,
prin contactul cu detectarea precoce
aceștia, sau prin și izolarea cazurilor,
obiecte supravegherea și
contaminate cu carantinarea
secreții contacților,
nazofaringiene supravegherea

Coronavirusul Sindromul respirator din Primele cazuri de infecții cu
sindromului Orientul Mijlociu (MERS) virusul MERS-CoV au apărut
[26]
respirator din în iunie 2012 în Arabia
Orientul Saudită și Qatar. În mai
Mijlociu (MERS- 2015, au fost confirmate
CoV)[26] 1180 de cazuri și au fost
raportate 483 (41%) de
decese. Au fost predominant
afectate țările din Orientul
Mijlociu - Arabia Saudită,
Qatar, Iordania și Emiratele
Arabe Unite, dar au au fost
raportate cazuri importate în
Marea Britanie, Olanda, SUA
și Asia. Cea mai mare
epidemie în afara Orientului
Mijlociu a avut loc în Coreea
de Sud în 2015, care a
afectat mai multe spitale și
185 de persoane, provocând
36 (19,5%) decese.[26][27] Din
2012 până în noiembrie 2019
au fost raportate la
Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) 2.494 de
cazuri de infecție cu virusul
MERS-CoV și 858 de
decese.[28]
infectante.
Rezervorul natural sanitară a
sunt probabil liliecii. frontierelor.[24]
[24][25]
Simptomele includ: Rezervorul natural Nu există un
febră, dispnee și sunt probabil liliecii tratament antiviral
tuse. Pot fi, de care transmit specific sau
asemenea, virusul gazdei preventiv (vaccin),
prezente intermediare - tratamentul fiind
simptomele cămila, care este numai
gastro-intestinale sursa de infecție simptomatic.Spălare
cu diaree, pentru om. a mâinilor cu apă și
vărsături și dureri Majoritatea săpun, sau cu alte
abdominale. cazurilor de MERS dezinfectante, mai
Majoritatea (90%) au apărut în ales după tuse,
dezvoltă o unitățile de strănut. Acoperirea
pneumonie severă asistență medicală. nasului și gurii cu o
sau sindrom de Virusul nu se batistă de hârtie în
detresă transmite ușor de cazul tusei sau
respiratorie și la o persoana la strănutului și apoi
necesită terapie alta cu excepția aruncarea batistei în
intensivă.[26][29][27] unui contact strâns, coșul de gunoi
cum este în cazul pentru eliminarea în
îngrijirii unui bolnav condiții de siguranță.
fără aplicarea Evitarea atingerii
măsurilor de ochilor, nasului și
protecție. gurii cu mâinilor,
Transmiterea între deoarece aceasta
indivizi, în populația pot transmite virusul
generală este după contactul cu
limitată.[26][29][27] suprafețele
contaminate.
Evitarea contactului
cu persoanele

Coronavirusul COVID-19 (Infecția Infecția cu virusul nCoV a
sindromului coronavirală COVID-19) apărut în decembrie 2019 în
respirator acut sau infecția cu noul orașul Wuhan, China, de
sever 2 (SARS- coronavirus sau infecția unde s-a propagat în
CoV-2) sau noul cu coronavirusul SARS- majoritatea provinciilor
coronavirus 2019 CoV-2 chineze și mai multe țări din
(2019-nCoV) lume, inclusiv în Europa.
Până la 24 martie 2020 au
fost confirmate 378.041 de
cazuri de infecții cu virusul
nCoV și 16.365 decese.[31] În
Europa au fost confirmate
cazuri de infecție cu
coronavirus în:
Spania(196.586),
Italia(178.972),
Germania(144.387), Regatul
infectate și aplicarea
de măști faciale în
locuri
supraaglomerate.
Evitarea contactului
apropiat cu
persoane bolnave,
cum ar fi sărutul,
schimbul de băuturi
și a ustensilelor
pentru mâncat.
Curățarea și
dezinfectarea
frecventă a
suprafețelor atinse,
de ex. a jucăriilor și
clanței ușii.[26][29][30]
Infecții respiratorii, Sursa primară a Nu există un
inclusiv o infecție infecției nu este tratament antiviral
respiratorie acută cunoscută (probabil specific sau
severă (SARI)[35] contact cu animale preventiv (vaccin),
[36]
 Infecția cu infectate de lilieci). tratamentul fiind
virusul nCoV poate Se presupune că numai simptomatic.
fi ușoară, transmiterea este Pacienții suspectați
moderată sau similară cu cea a de infecție cu 2019-
severă; acesta din MERS-CoV și nCoV sunt plasați
urmă include o SARS, pe cale într-o zonă separată
pneumonie atipică respiratorie, prin de ceilalți pacienți,
severă, sindromul picături de secreție cu măsuri de
de detresă nazofaringiană prevenire pentru
respiratorie acuta (picături Flügge), transmiterea
(SDRA). Pacienții produse când o aeriană, prin contact
cu infecție virală persoană infectată și prin picături
ușoară a căilor tușește, strănută Flügge. Utilizarea
Unit (120.067),Franța respiratoare sau vorbește și prin echipamentului
(112.606),Turcia superioare pot contact direct sau individual de
(86.306),Belgia avea simptome indirect cu protecție de către
(38.496),Olanda nespecifice secrețiile personalul medical.
(32.655),Elveția (27.459), precum febră, nazofaringiene de Bolnavii vor folosi
Portugalia (20.206),Irlanda tuse, dureri în gât, la o persoană șervețelelor de unică
(14.758),Austria congestie nazală, infectată depuse pe folosință în caz de
(14.681),Suedia stare de rău mâini sau pe tuse. Bolnavii și
(14.385),Polonia general, cefalee, suprafețe (mese, contacții din zonele
(9.287),România mialgie. În cazuri birouri, afectate for purta
(8.746),Danemarca severe apare o îmbrăcăminte etc.) măști. Spălarea pe
(7.384),Norvegia pneumonie severă în caz dacă se mâini cu apă și
(7.078),Cehia (6.701),Serbia cu febră (>38° C), atinge cu mâna săpun sau cu soluții
(6.318), Ucraina tuse, tahipnee (> ochii, nasul său pe bază de alcool.
(5.449),Belarus 30 respirații/min.), gura. Transmiterea Evitarea contactului
(4.779),Finlanda cianoză, detresă este posibilă și apropiat cu
(3.783),Luxemburg respiratorie acută când are loc persoanele care
(3.550),Moldova (respirație contactul direct cu tușesc și au febră.
(2.472),Grecia stertoroasă, fluidele (sânge, Supravegherea
(2.235),Ungaria dispnee) cu o materii fecale, sanitară a
(1.916),Croația mortalitate urină, salivă, frontierelor și
(1.871),Islanda crescută.[35][37] Într- spermă) de la o aeroporturilor pentru
(1.771),Estonia un studiu din persoană infectată. depistarea
(1.528),Slovenia China a 41 de Virusul se bolnavilor.[37][40][41]
(1.330),Lituania (1.298), pacienți internați transmite ușor de
Armenia (1.291),Macedonia într-un spital din la un om la altul.
de Nord (1.207), Slovacia Wuhan cu infecție Boala apare la
(1.161), Bulgaria (894), Cipru cu virusul nCoV persoane care au
(767),Letonia (727),Andorra simptomele avut contact
(713),Albania (562), Kosovo obișnuite la apropiat cu un caz
(510), San Marino (461), debutul bolii au confirmat sau
Malta (427), Georgia (394), fost febra (98%), probabil de COVID-
Muntenegru (308),Isle of Man tusea uscată 19 sau au avut
(298),Jersey (245),Guernsey (76%) și mialgia istoric de călătorie
(239),Insulele sau astenia (44%); în zonele afectate
Feroe(185),Gibraltar simptome mai (din China, Italia
(132),Bosnia și Herțegovina puțin frecvente au etc.) în perioada de
 fost eliminarea de
spută (28%),
cefaleea (8%),
hemoptizia (5%) și
diareea (3%).
Dispneea a apărut
la 55% din 40 de
pacienți (în medie
(129), Monaco (94), la 8 zile de la
Liechtenstein (81) și Vatican debutul bolii). 63%
(8). În România primul caz de din 41 de pacienți
infecție cu noul coronavirus a au avut limfopenie.
fost confirmat pe 26 februarie La toți pacienții la
2020 la un bărbat din județul examenul CT
Gorj.[32] La nivel global, toracic s-a găsit
aproximativ 3,4% din pneumonie cu 14 zile anterioare
pacienții cu COVID-19 au leziuni atipice. debutului
decedat (mortalitatea în Italia Complicațiile au simptomelor.[39][37][40]
a ajuns la 6,6%).[33] Prin fost sindromul de
comparație, gripa sezonieră detresă
are o mortalitate mult mai respiratorie acută
mică de 0,01-0,02% din cei (29%), viremie
infectați, boala virala Ebola ARN (15%),
mult mai mare - 63%, SARS - insuficiența
9,5%, MERS - 34,4%.[34] cardiacă acută
(12%) și infecția
secundară (10%).
13 (32%) pacienți
au fost internați
într-o unitate de
terapie intensivă și
șase (15%) au
murit.[38]