• Pasta de ciment hidratata (pch)

• Pasta de ciment hidratata este compusa din:

-gelul de Silicatii de calciu hidratatiC-S-H,
-cristale de Hidroxidul de calciuCH si
-Sulfo-aluminatiide calciu hidratatiCASH,
-pori si apa în diverse forme.
• Silicatiide calciu hidratati
• C-S-H reprezinta50-60% din volumul solid al pch. Ei formeazaun gel, sau cristale fibroase de
talie mica care se aglomereazaîn lamele.
• C-S-H da rezistenta si aderenta pch.
• Hidroxidul de calciu
• CH reprezinta circa 20-25% din volumul solid al pch. El se prezinta sub forma decristale mari
hexagonale
• Contributiasa la rezistenta pcheste relativ mica.
• Este usorsolubil în solutiiacide, micsorând durabilitatea betonului. Pe de alta parte este
principalul responsabilde pH bazic al betonului, care protejeaza armaturile contra coroziunii.
• Sulfo-aluminatiide calciu hidratati
• Ocupa 15-20% din volumul solid al pch si joaca un rol minor în rezistenta pietreide ciment.
• În primele momente al hidratarii se formeaza trisulfat, care apoi se poate descompune în
monosulfat
• Granulele de ciment ramânmult timp nehidratate dupaînceperea prizei si întaririi betonului. Se
considera in general ca granulele de ciment nu trebuie sa depaseasca50 nm pentru ca hidratarea
granulei sa poata fi completa.
• Produsiide hidratare se aglomereazaîn jurul granulei, îngreunând accesul apei catremiezul
acesteia.
• Produsiide hidratare nu ocupa complet volumul initialde apa si de ciment.
• parte din apa este în exces, fata de necesarul pentru hidratare.
• În consecinta ramân spatii neocupate de pasta de cimenthidratata, care sunt numite pori.
Evoluţia în timp a procesului de întărire este influenţat de:
- prepararea şi punerea în operă a betonului,
- de mijloacele de compactare şi
- tratarea betonului după turnare, de temperatura şi umiditatea mediului
Proporţia dintre componentele pietrei de ciment se modifică în timp, prin continuarea
procesului de hidratare şi hidroliză, reducerea cantităţii de apă şi creşterea volumului de goluri
În beton, pe lângă porii pietrei de ciment, amintiţi anterior, se formează goluri de diferite
dimensiuni, începând de la prepararea betonului, continuând în timpul turnării, apoi a întăririi lui.
Cauzele sunt antrenarea aerului în timpul amestecării, separarea apei suplimentare din pasta
de ciment, sedimentarea granulelor după turnare sau starea internă de tensiune dintre
componenţii cu proprietăţi diferite. dimensiuni, începând de la prepararea betonului, continuând
în timpul turnării, apoi a întăririi lui.
Aerul antrenat la amestecarea betonului proaspăt formează pori care nu comunică între ei şi
au dimensiuni mai mari decât ale porilor capilari, neinfluenţând direct proprietăţile de deformare
ale betonului.
 O mare parte a golurilor se formează în timpul turnării şi compactării betonului prin
sedimentarea (tasarea) granulelor mai grele sub agregatele mari; apa liberă în exces se adună
deasupra, permiţând eliberarea aerului de amestecare sub formă de bule.
Astfel se pot explica anumite proprietăţi ale betonului, cum ar fi dependenţa rezistenţei
betonului şi a aderenţei dintre beton şi armătură de direcţia aplicării încărcării în raport cu
direcţia de turnare a betonului.
În urma unei tehnologii necorezpunzătoare de punere de punere în operă, pot apărea şi goluri
de dimensiuni mai mari, de ordinul centimetrilor (caverne)