Răspunderea civilă

Are loc pentru săvîrșirea delictelor civile, prevăzute în Codul civil al Republicii Moldova, poate fi
delictuală sau contractuală.

Răspunderea civila delictuală se întemeiază pe o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, autorului faptei
revenindu-i obligaţia de a repara prejudicial cauzat prin fapta sa, a celui pentru care răspunde, a
animalului ori pentru ruina edificiului.

Răspunderea civilă contractuală rezultă din nerespectarea clauzelor unei convenţii, prejudiciul fiind
cauzat chiar de această neexecutare a clauzei contractuale.

Răspunderea juridică materială

Este o modalitate de răspundere juridică reglementată de normele dreptului muncii pentru

comiterea unui prejudiciu material prin comportarea ilicită de către o parte a raportului juridic de
muncă celeilalte părți în procesul de muncă la întreprinderi, instituții și organizații. Recuperarea
prejudiciului depinde de modalitatea de răspundere materială, care poate fi limitată (parțială) sau
totală (deplină).

Răspunderea materială limitată constituie obligația salariatului de a compensa unității prejudiciul

material cauzat de el, în limitele cîștigului mediu lunar sau ale salariului de funcție pentru trei luni.

Răspunderea materială deplină constituie obligația salariatului de a compensa unității prejudiciul

material în volum integral. Cazurile tragerii la răspunderea materială deplină sînt expres
reglementate în legislația muncii.

Cauzele care exclud răspunderea juridică

Cazurile cînd răspunderea juridică este exclusă sînt denumite ”cauze de neresponsabilitate” sau
”cauze exoneratoare de răspundere”. Acestea ar fi: legitima apărare, starea de extremă necesitate,
eroare de fapt, forța majoră, iresponsabilitatea, constrîngerea fizică sau psihică, reținerea
infractorului, riscul întemeiat”.

Legitima apărare.1 Persoana care săvîrșește o faptă de apărare pentru a respinge un atac direct,
imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, punîndul în pericol grav, se consideră că este în stare
de legitimă apărare, deasemenea și persoana care săvîrșește fapta pentru a împiedica pătrunderea,
însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea sa, într-un spațiu de locuit sau într-o altă
încăpere.

Stare de extremă necesitate.2Persoana care săvîrșește fapta pentru salvarea vieții sale, integrarea
corporală sau sănătatea sa sau a altei persoane, ori un interes public de la un pericol care nu poate fi
evitat în alt mod, este socotită în stare de extremă necesitate. Contrariul este atunci cînd persoana
este considerată că și-a dat seama că provoacă urmări vădit mai grave decît cele care s-ar fi putut
produce dacă pericolul nu era înlăturat.

1
Codul penal al Republicii Moldova//Monitorul Oficial al Republicii Moldova.- 2002. –Nr.128-129 (1013-1014)
din 13.09.2002, art.36.
2
Ibidem, art.38.
Eroarea de fapt este prezentă atunci cînd autorul nu cunoaște anumite împrejurări de care depinde
caracterul ilicit al faptei sale, în momentul cînd a săvîrșit-o.

Forța majoră are loc atunci cînd fapta apare în împrejurări străine și neașteptate.

Iresponsabilitatea.3Iresponsabilitatea este starea psihică a făptuitorului care nu înțelege, nu conduce

cu acțiunile ori inacțiunile sale și, din cauza unor boli psihice cronice, a unei tulburări psihice
temporare sau a altei stări patologice ș.a., nu poate să-și dea seama de consecințele faptelor
săvîrșite.

Constrîngerea fizică sau psihică.4Sînt împrejurările care înlătură răspunderea juridică, dacă subiectul
a săvîrșit fapta fiind constrîns fizic sau psihic, cauzînd daune intereselor ocrotite de lege. Se consideră
constrîngere fizică acea constrîngere căreia făptuitorul nu i-a putut rezista.

Reținerea infractorului.5Acțiunea persoanei săvîrșită în scopul reținerii persoanei care a comis o

infracțiune și predării ei organelor de drept, nu constotuie o faptă ilicită.

Riscul întemeiat.6Riscul se consideră întemeiat dacă scopul socialmente util urmărit nu a putut fi
realizat fără un anumit risc și dacă persoana care l-a admis a luat măsuri necesare pentru a preveni
cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege.

Concluzie

Răspunderea juridică este reglementată de norme juridice și are loc doar în cazul săvîrșirii unei fapte
ilicite, pentru care făptuitorul primește o sancțiune juridică corespunzătoare. Formele răspunderii
juridice corespund tipurilor de încălcări de drept. Sunt cazuri care exclud răspunderea juridică,
acestea sunt arătate direct în normele juridice. Subiect al răspunderii juridice poate fi persoana fizică
ori anumite colectivități. Scopul este unul preventiv, de ordine legală ori dreptatea. Răspunderea
juridică are loc în baza unor principii care sunt înaintate față de organele statului, care se ocupă de
tragerea la răspundere a făptuitorului.

3
Codul penal al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. -2002. –Nr.128-129 (1013-
1014) din 13.09.2002,art.23
4
Ibidem, art.39.
5
Codul penal al Republicii Moldova, art.37.
6
Ibidem, art.40.