MIHAELATABARC^.

fi respinsd ca irradrnisibilh:
Ca atare, va
87. Atunci c6nd judecdtorul recuzat a declarat cd se abfine,
parte din completul carg
admiterea ab{inerii are drept consecinfr retragerea acestuia de la
- recuzarea unui judecStor care nu face solufionarea pricinii, aga cum prevede art. 5l alin. (6) C. pr. civ., ceea
solutioneazd procesul in care persoana care a fdcut recuzatea €ste ce face ca judecata cererii de recuzare sd nu se mai justifice, scopul
parte; recuzdrii fiind atins.
- recuzarca tuttrror jtrdecltorilol unei seclii;
in acest caz, fa\d de dispoziliile art. 48 alin. (3) C. pr. civ., cererea
- recuzarea tuturor judecdtorilor ullei installte; de recuzare va fi respinsd ca rimasd fhrd obiect, indiferent dacdvizeaza
recuzarea, la instanla inferioara, pe rolul cdreia se aflh litigiul,
- s sau nu acelagi motiv de incompatibilitate cu cel invocat prin declaraJia
judec[torilor de la instan{ele superioare. de ablinere.

85. Cererea cle recuzare este respinsa ca inadmisibild Ei atunci cdnd: 88, Dac[ declarafia de ab[inere se respinge, se va respinge gi cererea
de recuzare intemeiatl pe acelaqi motiv de incompatibilitate.
- se invocd alte motive decdt cele arbtate la art' 41 9i 42 C' pr' civ.;
Numai dacE ablinerea se face penfru alte motive dec6t recuzarea.
printr-o noud cerere se invocd acelaqi motiv de incompatibilitate
- respingerea abtinerii va fi urmatd de analiza recuzerii, prin aceeagi
impotriva aceluiaqi judecdtolse; incheiere.
impune alin' (l) al art' 47 C.
- cererea nu este motivatl, a$a cunl judecdtor irr par1e, a cazului de 89. Art. 51 alin. (4) prevede cd in cazul admiterii abginerii sau
pr. civ., prin ardtarea, pentru fiecare
partea in{elege sd se fbloseasca. recuzdrii intemeiate pe dispoziliile art.42 alin. (1) pct. ll, instan{a va
incompatibilitate gi a probelor de care
rude intre ei
stabili care dintre judecitori nu va lua parte la judecarea pricinii.
conform arl. 4J alin. (-l) leza l, nerespectarea condi{iilor acestui sau

Printre criteriile de care ar putea sd {ini cont instan{a in acest

articol atrage inadnrisibilitatea cererii dc recttzare' caz, pentru a stabili care dintre judecltori va lua parte in continuare
86. i'trucAt judecdtorul se poate abline numai pentru motivele de la judecatd, ar fi faptul ci judecdtorul este pregedintele cornpletului;
inconrpatibilitate pentru care ar putea fi recuzat, inseamnir c[ I'a fi existen{a, in persoana celuilalt judecdtor, gi a altor motive de
respinsd ca inadmisibili gi declaralia dc abiinere prin care se tnt'ocd incompatibilitate; vechimea mai mare in complet.
alte motive decdt cele aretate la art. 4l 9i 42 C' pr' cir''
90. Dacd se admite ablinerea sau recuzarea, in incheiere se vtr ardta
Aceastd solu{ie este recultoscutd de Codul de procedurd civild care, in ce mXsurd actele indeplinite de judecdtorul respectiv urmeazl sd fie
reglementdnd rca comllletultri care soluf ioneazS ablinerea
cor.r.rputre pdsffate, a$a cum stabilegte art. 51 alin. (6) C. pr. civ.
,ou .."rrur"a lace trilnitere, in art. 50, la aplicarea corespunzdloare in lipsa acestei menfiuni, actele de procedurd (ex: incuviin{area de
adispoziliilorafi.4Talin'(4).or,intezalaacestuitextSearatdc6 probe; administrarea probelor) urmeazd a fi reftcute.
nerespectarea condifiilor articolului atrage inadmisibilitatea cererii
de recuzare. Drept urmare, dacd recuzarea este inadrnisibila, in egald 91. Completul de incident procedural are dreptul de a aprecia ?n
misurS este irradmisibil6 9i abginerea. sensul ardtat numai dacd este vorba despre actele sdvdrqite dejudecetor
inainte de declaralia de abfinere sau de cererea de recuzare.
- ':n---;l;l* c; a" rt"tJ"ta "i'ild s-a spus cd ''la printa 'edere'
""' in ;; pentru toate Actele de procedurd indeplinite dupd admiterea ab{inerii sau
pare ca textul poate constitui o piedicd in asigurarea procesultri echitabil
judecatorul i$i recuzirii sunt lovite de nulitate in temeiul art. 176 pct. 4 C. pr. civ.
pa4ile. s_ar putea susline ca dupa ce a fost rcs[insa o cerere dc recuzare,
Doare manifesta nestingherit lipsa de impa4ialitate, flri teama
cd atitudinea sa poate fi
ianclionati. in .e ne p.Ir.gt". ionsideranr cA texrul nu comporte o asemenea interpremrs' 92. Admiterea abfinerii sau recuzirii va avea drept consecin{d
nrotivele noii cereri trebuind sd f:e aprcciate in raport cu situalia concretd
in care se afl6 inlocuirea judecdtorului cu cel din planificarea de permanent5, care a
judecitorul la data cind a lbst recuzat din nou. Astfel' lbptul ci a fbst. relnilsa- o ,fll!a- participat la judecata incidentului procedural in conditiile art. 98 alin. (4)
'""rere
d" rccuzarc intetneiati pe art. 27 pct T C pr' cil nu inseamni cd daci
ultenor
juclecdtorul $l-a spus parerea i; legarturil cu pricina' Iltl po.ate fi recuzztt Prin nrodificarel
din Regulamentul de ordine interioard al instanlelor judecdtoreqti.
sd nu-$l
legislati'a analizatai s-a urrnirit cijustificaria cclei de-a 6oua cereri de recuzare
gaseascd terneiul itr prima ccrerc.",- VN{. Ciottun,r. M. Tibirca. T.C. Briciu. Comentariu
asupra ntodificirilor adusc Coclutui de proceduri citite p'in l'egea nr' 21912005'

Drcptul nr. 11i2005. PP. l7- lt{-

 Proccsurl civil' Vol' I -Teoria generall
Ug4gjU4!43C1. llrtl)t
93. Atunci cAnd ablinerea sau recuzarea estc solulionati dc instanp
Judccltl
la instanla superioarl, gi accasta gf,segte ci este inteureiatd, procesul va fi trimis la
superioard o altd instanld, aga ctttn prevede art.52 alin. (l) C. pr. civ.
Solu{ia se impune, intrucdt, dacd nu a rdmas un num6r suficient de
judecdtori care sd alcdtuiascf, completul de judecare a cererii incidente,
inseamnd cd aceastd situa{ie s-ar perpetua 9i dupd admiterea cererii.
94. Dosarul va fi trimis unei instan{e de acclaqi grad cu cea sesizatd
Cauza se trimite inifial, conform art.52 alin. (1) C. pr. civ., pentru ca pa(ile sd nufle
la o instanl6 cgal?l
in gratl lipsite de un grad de jurisdicliea6o.
Pentm a aprecia cd instan{a cdreia i se trimite pricina in urma
admiterii cererii este ,,de acelagi grad" cu instan{a anterioard, trebuie
avute in vedere regulile de competenfd materiald inscrise in art. 94-96
C. pr. civ.
95. in mod Iiresc, <Iosarul va fi trirnis unei instan{e din circumscriplia
Instanla cdreia ii
este trimis dosarul
teritoriali a instanfei care a judecat ab{inerea sau recuzarea,
prc'cizat gi de art. 52 alin. (l) C. pr. civ.
96. in conditiile in care se va proceda a;a cum prevedc art.
alin. ( I ) C. pr. siv., Vd avea loc o prorogare judecltoreascd
con-rpetenfd, instanla cireia ii este trimisl pricina devenind competente
in telnciul incheicrii prin care s-a admis ablinerea sau rectlzarea.
97. Conlbrm art. 53 alirr. ( I ), incheierea prin care s-a respins
J) Ctri dc atac
recuzarea poate fi atacatd numai de pd(i, odatd cu hotdrArea prin care
s-a solutionat cauza. CAnd aceastd din urmd hotdrdre este definitivi,
inelrci(rrci va pt!iL-lt fi atacatir cu rccttrs, la instanla ierarl-'ic silperioari.
in tcrrrrcn clc 5 zile de la conrunicorel acestei hot5riri.
98. in mod firesc, incheierea prin care s-a respinsl6r cererea de
Cine poate ataca recuzare poate sd fie atacatd numai de cdtre pe4i, de vreme ce numai
respingelea
recuzdrii'/ pirtile au legitimare activd in cererea de recuzare.
t"t'C'unr va proceda instanta de trimitere, dacd este investita, in condiliile art 52 alin. (l)
C. pr. cir,., cu judecata unei cii de atac, gi apreciazd cd instanla la care s-au plodus ablinerile
in primi instanll, iar nu ca instanta de control judiciar'J Va restitui dosarul
"rn'.u,rlp.t.niA
irrstanlei iniliale, pentru ca judectrtorii, in complete compuse ca pentrtl judecata in primi
ipstilnlii. su se ablini tlin nou, astt'cl incdt instanla ierarhic superioari sd o investeasci din
(lill ctt.iutlcclur unui litigiLl in prinrl instJllli nrizdnd, cventttJl. 5i pe fapiul ci nu Ia
'l\)u.
rnui Ii irrr estitti cleloc! - sau va anullLlcasa sentinla 5i vl juilcca ftlrttlui .' Consldcr ci. penlru
a nrr sr ljLrrrgc' ll tclgi\'!'rslr!.a prrrccsului- urmllre i unr'i ltitudini e rcesiv cie lbrnrrrliste 5i
eirrc nrr lirrc cont tocnrai tle rnotilrrl care il gcnerat investirea in acest mtld. trcbuie sd se
rccrrrui Ilr cct dca tkrttl vltriltnlir.
' :.i,l,riit rr ticl.rri ,li lic lctclr,;i in c:rz.je:rntrl.rrc ir rtcti;lttrr;rtrt ii ccrc:it ,.ll trcttl3rc''
irr scrrs llrrr{,,irrrrrlirrcl ccrcrii" cclrivllittrd ctt tl rcspln*crc.l tlLestciir.
a1A
.
Totu$i, nu orice pari.e poaie declara recltrs, ci nuniai pariL-a care a
formulat recuzarea, pentru cd numai aceasta are interes in reanalizarea
cererii sale.
99. incheierea de respingere a recuzArii poate s6 fie atacatd numai
odatd cu hotdrdrea finalda62, fiind supusd aceloragi cdi de atac prevezute
de lege pentru hotdrArea finald.
Dacb incheierea este atacatd separat, calea de atacva fi respinsd ca
inadmisibilda63. in lipsa vreunei distincfii fEcute de art. 53 C. pr. civ.,
aceasta va fi solulia indiferent dacd recuzarea este solufionatd la
instanfa inaintea cAreia s-a ivit incidentul procedural sau la instanJa
superioard.
100. in vederea ocrotirii intereselor pnrfilor gi asigurarea unui proces
echitabil, chiar dacd hotiirArea finald este definitivd, ceea ce inseamn[ ctr
nu mai este susceptibild de recurs, incheierea de respingere a recuzdrii
poate sd fie atacat[ cu recurs la instanta ierarhic superioard.
aspect
Totuqi, pentru a nu se ajunge la tergiversarea judecdlii, incheierea
nu poate sd fie atacati inainte de darea hotlrdrii finale.
52
de insd, partea ar putea sd exercite recursul chiar din momentul
pronunldrii hotdr6rii finale, faptul cd termenul curge de la data
comunicdrii marc6nd limita maximd pdnd la care ar putea fi declaratd
calea de atac.
101. Dacd hotdrArea finali rimAne definitive la inalta Curte de
Casa{ie gi Justi{ie nu mai poate sd fie declarat recursul inrpotriva
ta i.c.c.:. in,-heierii ciL- rcspingere a recuzirrii, pentnr ci nu erist5 o.,instan{:i
ierarhic superioard" care sd solufioneze calea de atac.
Atunci c6nd legiuitorul a vrut sd dea in competenla Completului de
5 judecdtori solutionarea unor litigii, a frcut-o in mod expres [ex: prin
art. 136 alin. (3), art. 410, art. 421 alin. (2), art. 513 alin. (6) C. pr. civ.l.
a6'?injurisprudenla anterioare noului Cod de proceduri civild s-a decis cd,,este
lipsit de
relevanldjuridici faptul cd prin incheierea de respingere a cererii de recuzare nu s-a indicat
faptul ci incheierea poate fi atacatd numai odatd cu fondul, ci faptul ce aceasta este supusd
recursului separat in termen de l5 zile de la data comunicdrii, cdtd vreme cdile de atac sunt
cele prevdzute de lege, iar nu dejudecdtor." - C.A. Bucuregti, Sectia a IV-a civild, decizia
nr. 351/R/2001, apud A. Popa, op. cit., p.48.
'03 in jurisprudenla anterioarl noului Cod de proceduri civili s-a c[.cis ci .,potrivir
an. -1-1 alin. (2) q. pr. ci\'., inch,,';L-rta prin care s-a respins rccuz3ree s: i ri ld ri:r..'l nu:u:ii
/,rd:rl:-i cu t-onriu1. In consecinl:i. ricursul dcclarat impotrira irrcheierii
ilr:i! r'lilc s-ii rcsi.:r!l:
ceierca de recuzare. inainte dc solulionarea cauzei in fontl, este prematur, fiind respins ca
atare." - C.A. Timi:;oara, Seciia civill, decizia nr. 49/2009, apud A. Vasile, Excepfiile de
fond..., p. 9. NotI - Ardnd in vederc ci prematuritatea este sancliuner ce intervine daci
a,:iii:;:i-':: frj\ i', ir.r'l:, tl::'nlu! si:fitr'rji'cijdil:lt de tL.nilerj sr.t:,i.:r.llji'.'es;,: i:. ; ., !Lr.-<:i i:r;:i:;ie,lc
iniplinirea tennenului, in spe;6 recursul trebuia respins ca inadrnisibil.
17.5
 102. Potrivit art. 53 alin. (2). incheicrea prin care 5-a incLrviinfat snx
sunt efectuate sub indrumarea directd a judecdtorului. Desigur, in
S_a respins ablinerea, cea prin care s-a incuviintat
recuzarea, precum gi misura ?n care obiectivele de expertizd stabilite de producrtor-ori alfe
prin care s-a respins recuzarea in cazul prevdzut la art. 48 aspecte legate de expertizd denotd lipsa de obiectivitate a acestura, va
incheierea
alin. (3) nu sunt supuse niciunei cdi de atac. fi refbcutE gi expertiza.
Pe de altd parte, fald de art.
44 alin. (2) C. pr. civ., care ingiduie ca
Fali de continutul acestui text, nu sunt supuse niciunei cdi de atac:
cererea de recuzare sE fie fbcut6 gi dacb partea a cunoscut motivele de
- incheierea prin care s-a inctrviinlat satl s-a respins ablinerea; incompatibilitate dupd inceperea dezbaterilor ceea ce presupune cd au
-
- incheierea prin care s-a incuviinlat recuzarea; fost sdvargite deja acte de procedurd de c[tre judecdtoiul inionrpatibil
- incheierea prin carc s-a respins rectlzarea in cazul prevdzut la -, precum gi faJi de art. 5l alin. (6) C. pr. civ., care impune, irr caz de
art. 48 alin. (3) c. pr. civ., ceea ce presupune c5 s-a adn.ris declara{ia de admitere a recuzirii, s6 se stabileascd in ce mrsurd actele indeplinite
abtinere. de judecdtor urmeazd a fi prstrate, instan{a de apel va reface at6t actele
indeplinite inainte de recuzare, de la data cdnd a apirut motivul de
in toate cazurile ardtate, legiuitorul a prezumat lipsa de interes
incompatibilitate, cat gi actele indeplinite dupd respingerea cererii.
pentru exercitarea cdilor de atac.
pdrlile nu au interes sd atace incheierea de respingere a declarafiei Dacd nu s-ar putea determina momentul la care a existat motivul de
incompatibilitate, vor fi refEcute toate actele de procedurd;
de ablinere pentru cI il pot recuza pe judecitor'
Solu{ia se impune gi atunci cdrrd a fbst admisb cererea de recuzare, 104-2. dacd instanld superioarb este instanfa de recurs, aceasta
judechtorul neavand posibilitatca sd-.critice incheierea. inlSturarea va casa hotdrdrea gi va trimite cauza spre rejudecare la instan{a care
tricarei suspiciuni de lipsd dc irnpa(ialitate este consideratA sr'rperioarl a pronun{at hotbr6rea atacatd,, care poate sd fie, dupd caz, instan{a de
sitiraliei personale/profesionale a judecitortrlur' apel sau prima instan{d a cdrei hotSrAre nu este susceptibild de apel.
(i) arati ci in cazul prer'5zut la alin. ( l). dacl
103. Arr. 53 alin. 105. Codul de procedurd civild nu aratd cum va proceda inst:rnfa dc
coltstatl cir rccLtzareil a fost irl mod greqit respinsd,
instanla cle apel control judiciar atunci cand se invocd faptul cE instanfa inaintea cdreia
reface toate actele dc procedurd gi. dacd apreciazi ci estc necesar, a fost formulatd recuzarea nu a solu{ionat cererea.
clovezile aclministrate la prima instan!d. Cdnd iustanta de recurs in aceastd ipotezd, instanla de control judiciar se va proltunia
constata ci recuzarea a fost gregit respins5, ea va casa hotdrarea, gi asupra cererii de recuzare, in aceleagi condilii in care ar analiza
dispunin<i trirniterca cauzei spre rejudecare la instanla de apel sau, legalitatea respingerii rccuz5rii, gi, dacd cererea este intcrnciatd, va
atuirci cancl calea cle atac a apelului este suprimatd, la prima instanJi.
proceda in sensul prevdzut de art. 53 alin. (3) C. pr. civ.
cl 104. Aqadar, instanfa ierarhic superioari procedeazd diferit atunci
ft rnstanla- cancl constatf, ci recuzarea a tbst respinsd gregit, dupd cum este
Cum procedeazi
I
106. in tdcerea legiuitorului, care nu a ardtat culn va proceda
I I supenoara: instan{d de apel sau instan{d de recurs' Astfel'
I instanfa de controljudiciar atunci cdnd constatd cd a fost gregit rcspinsii
|| I cererea de recuzare fEcutd in situa{ia prevdzutE la art. 50 alin. (2)
dacl instan{6 supcrioari este instanla de apel, pentru ce€ste
*-_-q
H l. Refaccrea
104-1.
tot instanlar de fonci, aceasta t,a reJhce toute ttctele de procedurda6o -
C. pr. civ., instanfa de recurs va face aplicarea prevederilor art. 52
alin. (l ) C. pr. civ. gi va trimite dosarul spre rejudecare la o altd instanld
de exemplu, in fLrnc{ie de situalia coucreta din dosar, sc \/a pronunla
I

| | actelor dc I
din circumscripfia sa, de acelagi grad cu instanfa Ia care nu s-a putut
in aRel
asuPra cererii cle probatorii forrrrulate de par{i: se va pronunta
asupra
| | nrocedura
|J--
I

cercrii cle suspcndare a judecdlii, asupra cercrii de disjur1gere,. de alcdhri completul pentru judecarea recr,rzdrii.
arninare a jLrdecl1ii pentiu lipsd de apdrare etc' - 9i, nuntai daca
107. Conform aft. 54, dispozi{iile prezentului capitol se aplicd ?r.r
{l altt.ecia;d necesor va re face dovezile adrninistrate in prirnd instan!6 K) A\i mod corespunzhtor gi procurorilor, magistra{ilor-asistenli, asistcn{ilor
ilil participanfi
{rJ Nu sc itlpune rclacerea in nrocl tlutol.nat a tuturor dovezilor, pentru judiciari gi grefierilor.
fi ci unele clovezi, cunt itr fi cxpertiza" au o aparetlli de obiectivitate' llu
Aqadar, pe lAng6 judecdtor, persoane recnzabile sunt procrrroml,
H intrucAt ccrcethrile pe carc le fiicc cxllertul, concluz-iile acestttla magistratul-asistent, asistentuI judiciar gi grefi erul.
$l
l- o..rig,*, ;ir;;.-"i" n.u,r"i ael.oc-c.turi sa'iirSire de insranli, 17rd si se

tr ".i"rc
:lcte'lor tlc pa4rlur'
p(riltir l)unc prttt lerla rcllrccrii J:rroceriura alc-
rl

Ei 326

E:
 .l@i€roF

Drept procesual cir il' Vol' [ - Teorir generrli -- ii l:i orocesul

Ulg4&1!!4!48C.{. r:ir il

108. Spre deosc-bire de art.4l'alin. (2) C. pr. siv., carc se referd la Situa{ia este identicd penti-u ipotc'za recuzdrii ori ab{inerii magistra_
Ivlc)nlcntul
la citre cste judecdtorul care a /bst procuror, magistrat-asistcnt, asistent judiciar in tululasistent, asistentului judiciar sau grefierului.
aceea$i cauza, art. 54 C. pr. civ. il vizeazd pe cel care, la data abtinerii in mdsura fur care, din pricina abginerii sau recuzErii nu se poate alcd-
sau recuzirii are calitatea de procuror, magistrat-asistent, asistenl tui complehrl de judecati, fafi de prevederile axt. 50 alin. (2) c. pr. civ.,
judicial65 sau grefier in cauz5. aplicabile ,,in mod corespunzdtor", ar urma ca qi cererea privitoare iu u""r-
109. Dispoziliile care reglementeazf, incompatibilitatea judecdto- te categorii de persoane sd fie judecatI de instanla ierarhic superioar5.
Se line cont de
atribuliile in
rului se aplicd ,,in mod corespunzdtor" altor participanti in functie de Totuqi, in lipsa atribuirii in competen{a completului de 5 judecdtori
cadrul procesului atribufiile pe care acegtia le au in cadrul procesului. a soluliondrii unei asemenea cereri, practic, in cazul magistralilor-
De pild[, procurorul sau grefierul nu vor fi incompatibili pentru asistenli nu s-ar putea ajunge la depdgirea incidentului ivit.
motivul ardtat in afi..4I alin. (l) C. pr. civ., pentru cd ei nu participd la Pe de altd parte, deqi la curtea de apel nu funclioneazd asistenJi
darea solufiei. judiciari, compleful care va judeca ablinerea sau recuzarea asistentului
in schimb, magistratul-asistent gi asistentul judiciar sunt incompa- judiciar de la tribunal se va constitui cu asisten{i judiciari delega{i de
la
tibili dacd gi-au exprimat anterior pdrerea cu privire la solu(ie in cauza tribunal.
respectivi, ?ntrucAt, degi participd la deliberare numai ctt vot consulta-
tiv, indirect, pot influenta solu{ia.
in plus, incompatibilitatea magistratului-asistent apare numai
pentm judecata ciilor extraordinare de atac. De pildd, dacd hotdrArea
datd in cadnrl sectiei de un complet constitttit cu tttr anuntit nragistrat-
asistent estc atacata la Completul de 5 judecdtori, magistratul-asistent
rcspc'ctiv nu poate participa la judecata recursttlui la Completul de 5
.judccltori.
in egald mdsurd, magistratul-asistent ori asistentul judiciar nu pot
participa la judecata contestaliei in anulare sau a revizuirii exercitate
ilnlrotriva hothrArii date dc complettll din carc atl filctlt pillld.
L:stc de reiinut gi taptul c5, ltr1a de ettutucrarea iinritati'uh din art.4l
alin. (2) C. pr. cir,., acela care a fbst grefier in dosar nu este incompati-
bil in temeiul acestui text.
ll0.
Pentru solu{ionarea declarafiei de ablinere sau a cererii de re-
cuzare a participan{ilor ardta{i in art. 54 C. pr. civ. se va urrna procedu-
ra prevdzutd pentru judecdtoml care se aflb intr-o situafie similard.
111. Daci este recuzat sau se abline procurorul care participd la
judecatd, un alt procuror va pune concluzii in completul de incident
procedural.

- i-i,, j,,ri*t'r,uf.','(,,1,,,."i,r.,i n..,,f,,i C J A* p-r...'adurir cir ili s-a decis r'lr -.tribunalul
"
e()nstrr:r ci-l dotltn;)oarr asisicnr jutlicrar 7..L. lre clrlitatea de rc-clanrlrtrti iii dosarul cu
nrrnrJrul clc nrai sus, in carc a tbsidc-s..nrnati si panicipc. Calitatea cle reclanrlnr, adici de
tirular al unor pretenlii cerute in justilie, poate constitui temei al unei recuziri a celui care'
in ircttitsli-r calirltc. eslc deserrrnut si prrlicipe lajtrdecarca prtrpriilor pretenlii lbmrulate."
- Ililrlin,tlirl lli:;iirl.:-)i:i:r.!ttil. irtcliciit,-.t tl,tt l-1 i.i;lLtirrie 2lili7. ti,';rr,r' Q { [:ren{]tl'
D.1.. []rrldtan, Codul..., pp. 167-16S, nr.2.

328
 rezultd din art.53 alin. (l) C. pr. civ., partea care a formulat recuzarea
nu ar mai avea niciun intercs si invocr: nulitatea hotlrArii.
Solulia se impune intrucAt trrt. 179 alirr. (3) prcvede cd desfiinlarex
unui act de procedurd atrage gi desfiinfarea actelor de procedurl
urmdtoare, dacd acestea nu pot avea o existenfd de sine stdtatoare.
Or, in situalia enun{at5, hotdrArea finald nu a fost datd de judecdtorul
recuzat, astfel incdt nulitatea incheierii de respingere a recuzirii 5i
atrage $i nulitatea hotdr6rii. De asemenea, dupl recuzare, acesta nici
nu a dat vreo incheiere interlocutorie, a cdrei nulitate, decurgAnd din
nulitatea incheicrii de respingere a recuzdrii, si poatd atrage nulitarea
hotdrArii finale.
Cu aceleagi argumente, nici adversarul celui bare a formulat
recuzarea nu ar avea interes sd invoce nulitatea;
- a admis cererea gi s-a retras din complet, ceea ce inseamnd cd
a pronunlat solu{ia finald.
De aceastd datd, doar adversarul celui care a formulat cererea
recuzare va avea interes si invoce nulitatea hotbrdrii;
75-2. c6.t privegte ablinerca, dacd judecdtorul a {bcut parte din
completul care s-a pronun1at asupra propriei declaralii de ablinere gi:
- a respins ablinerea, pronunland hotdrArca finald.
in acest caz, niciuna dintre pi(i nu ar putea sd invoce nulitatea
hotdrdrii deoarece ele ar fi avut posibilitatea sd-l recuze pe judecdtorul
care a procedat in ser.rsul ar5tat. Doar dacd declaraJia de ablinere a
fost licutir gi solulionati irr ziua in care a fost datd gi hotlrArea. iar
partea face dovada cd tru a a\/ut cum sii cunoasci faptul ci s-a sdvdrgit
un asemenea act de procedurd - gi, inrplicit, nu a cunoscut existenla
motivelor de incompatibilitate - s-ar putea admite invocarea nulitdiii
hotarari iI
- a admis ablinerea, dar nu s-a retras de la judecatd gi a pronunfat
hotdrdrea finala.
$i de aceast5 data dreptul pi4ilor dc a invoca nuli:atea hot5rarii
este subordonat recuzdrii prealabile a judecdtorului, cu precizarea
fhcutd anterior:
- a admis ablinerea gi s-a retras cic la judecatd.
Oricarc dintre par(i poate justi{ica intcresul pentnl invocarea nuliEfii.
I) Judecata
76- Legat dc procedura propriu-zisd de judecatl a ablinerii sau
ablinerii qi recuzdrii, ar.t. -5 I illirr. ( l) arata ca instan{a hotdragte de indati, in
recuziri i carrcra dc' consilir-r. llrd prezerr{a pdr-{ilor 5i ascultandu-l pe judecatorul
recuzat sau care a declarat cd se abline, numai dacx apreciazii cd este
necesar.in aceleagi condilii, instan(a le va putea asculta pe pdrfi.
77. ASadar, instan{a hotdr[gte asupra abfinerii sau recuzirii ,,de
gocedural se
indatd" gi ,,frrd prezenfa pdrfilor".
solulloneaza ln
teflnen Scurt
cdt privegte termenul in care trebuie sd fie solu{ionat incidentul
procedural, fa15 de dispoziliile art. 98 alin. (5r) din Regulamenrul tlc
ordine interioarl al instan{elor judecdtoregti, ar urrna ca incidentul
procedural sd fie solu{ionat chiar in ziua in care a ap5rut.
Acelaqi text arati Ei cum se' va proceda pentru alcltuirea
completului dacd abtinerea sau recuzarea nu sunt judecate in ziua in
care au fost invocate - intregirea completului se face cu judecitorul
sau judecdtorii din planificarea de permanenld din ziua in care acestea
au fost invocate. Dacd incidentul procedural se invocd intre tennenele
de judecatd, in alcdtuirea completului intr6 judecltorul sau judecdtorii
nu
din lista de permanenld aferentd zilei in care s-a stabilit tern.rcnul de
judecat6.
de
Sub aspectul procedurii de urmat, de vreme ce judecata ablincrii
plrfilor, inseamnd cd accstca nu se
sau recuzdrii se face ldrd prezenfa
citeazd.
78. intmcAt sintagma,,fXrd prezen{a pdrfilor" din art.51 alin. (l)
C. pr. civ. nu a fost inscrisd intre virgule, interpretarea granraticald a
texfului conduce la concluzia cd ascultarea judecStorului recuzat sau
care a declarat cd se abtine nu se face in prezen{a pdrfilor.
in caz de recuzare, ascultarea jr-rdec6torului pernrite instanlei sd
cunoascd nu numai motivele invocate de parte, ci gi pozilia accstuia;
in caz de ablinere, prin ascultarea judecdtorului pot si fie clarificate
aspectele care l-au determinat sd se abtin5.
Tofugi,^ pentru ascultarea judecdtorului nu este necesar acordul
acestuia. In cazul in care completul de incident procedural a apreciat
cd este necesard ascultarea judecdtorului, acesta este obligat sd se
prezinte in acest scop.
79. Legat de ascultarea pX4ilor, se poate pune problerrra dacd
instanfa de ab{inere sau de recuzare, atunci cdnd apreciazir cir este
necesar sd asculte pd(ile, trebuie sE asigure contradictorialitatea. Cu
alte cuvinte, dacd este obligatoriu si fie ascultate toate pdr{ile, l)recum
gi dacd este obligatoriu ca audierea unei pdr{i sd se l'ac[ in prczenta
celorlalte ori in prezenla judecEtorului respectiv.
319

NIITI AELA TARARCA. l)rcpt p rocesrrirl .itil. !!1. ! T"9.t"!!"!I1!i'
joblisiltoritl sd fie ascultrlte toitte
I)t'utnr .iuclccato rccLlzalrii nrt este
pirlile, intruciit solutiil asupra inciclentului procedural il irrtcreseazd ne
ccl care a fitcttt recuzar[ea.
in schimb, dacd judecdtorul s-a abfinut, pentru asigurarea egali6tii,
ar trebui ascultate toate pdrtrile. intrr-rcit art. 5l alin. (1) C. pr. civ. nu
prcvecle altf'el, ascultarea se va face in condifii de contradictorialitate,
clcci cu citarea pirlilor.
Pe de altd parte, de vremc ce ascultarea pdrfilor se tace ,,in aceleagi
condilii" in care este ascultat judecdtorul, judecdtorul recLIZat ori care
s-a abf inut nu poate si fie prezent la ascr-rltarea pdrfilor.
80. Dacd judecltorul recuzat declari ci se abtrine, art. 4ti alin.
prevede cd declara{ia de ablinere se solulioneazd cu prioritate.
Din alirr. (3) al textului se desprinde concluzia cd' pentru ca
ablinerca sir fic solu{ionati cLt prioritatc. ntr trebtrie sd aiba ca temei
accla;ii motiv de incompatibilitate perrtlrr care judecltorul a fost
recuzat. Astf'el- potrivit a|t.21.3 alin. (3). in caz de admitere a declara{iei
dc ablirrere, cererea dc recuzare, indilbrent de nrotivrl ace.steia (subl.
ns-), r'a fi respirrsir, prin aceeaqi incheicre, czr rirtrlasi fhrd obicctrss.
La rlindul s[u, art. -5 I alirl. (2) intlre$te regula privitoare la ordinea
tlc.juclccati-r a ablincrii gi rectrzlrii, chiar pentru motiYe diferite,
detlarc:ce aratd ca in cazul in care la acelaqi termen s-au formulat cereri
de recnzare gi de ablinere penttu tnotit'e diferite (subl. ns.), acestea vor
fi judccate impreuni.
(.)r. atunci cirrrl libtineir-a 5i rc-cu;zarerl stlnt ju(lL'clttc illllrc'iltlli.
rrrt. -lli aiirr. r'1) amtii cd ii.t cilzr-tl in care declaralia de- ablinere se
resltinge, prin aceeagi inchciere insti,n{a se va prollttnta $i asupra
cerelii cle rccuzare.
Prin solu{ionarea impreund a ablinerii gi recuzdrii s-a urmlrit nu
cloar evitarea unei eventuale tergiversiri a juclecafii, ci 5i posibilitatea
ol-erita cornpletr,rlui inyestit cu st'rlulional'ea acestora sd-9i formeze o
parerc clt n.ui clarir irr lcgitturir ctr posibilitatca judecitortrlui respcctiv
cle a mai participa sALr nu la jr-rdecatir.
81. f-'oclul cle procedurd civild a irrstituit lirnitdri sub aspect probator'
Recuzarea ntr
poatc fi dovctlitd
prin intcroglrtrrriLr
320
roccsul civil
Astfel, in r:orrdiliile art. 5l alin. (3), nu se adrnite interogatoriul ca
mijloc'de dovadd a motivelor de recuzare.
Admisibilitatea administrdrii probei cu interogatoriu trebuie
apreciatd diferit, in func1ie de ceea ce se urmAregte a fi probat.
Astfel, pentru cA interogatoriul nu poate sd fie folosit ,,ca mijloc de
dovadd a motivelor de recuzare", inseamnd cd pdrtile nu pot solicita
chemarea la interogatoriu a judecdtorului pentru a proba reqrzarea.
Judecitorul, in schimb, ar putea administra acest mijloc de dovadd
pentru combaterea motivelor de recuzare, intrucAt, spre deosebire de
Codul de procedurd civild anterior, actualul Cod de procedurd civild
prevede gi posibilitatea ascultdrii pdrfilor pentru solutionarea ablinerii
(2)
sau recuzdrii. Dacd se admite proba, va fi chematl la interogatoriu doar
partea care a formulat recuzarea> iar nu toate celelalte pA{i, pentru
argumentele arAtate atunci am vorbit despre ascultarea pdr[ilor.
Cdt privegte declara{ia de abtinere, niqi pentru dovedirea, nici pentru
combaterea acesteia, nu este posibild adrninistrarea interogatoriului, de
vreme ce ascultarea judecitorului nu se face in prezenta pdrtilor.
82. Achrl de proceduri prin care instanfa se pronun]E asupra abfinerii
sau recuzdrii este incheierea, potrivit art. 51 alin. (5) C. pr. civ.
incheierea, indiferent de solulia pe care o conline, trebuie sE fie
motivatd, aga cum impune art. 233 alin. (l) lit. j) C. pr. civ. Atunci
cAnd legiuitorul a dorit ca o anumitd solutie/mdsurd sd nu fie motivatd,
a prevdzut-o in mod expres (ex.: art. 143 alin. (2), art. 144 alin. (2)
C. pr. cir. rn nrtlcrilt strirnurErii).
83. Numai judecata ablinerii sau are loc in camera de
Solulia se
pronunti in
publicd
qedinln Pronunlarea incheierii se face in gedintd ln
art. 402 C. pr. civ.
84. Cat priveqte soluliile ce pot sd fie date asupra abfinerii sau recu-
zdrii, este de remarcat faptul cd in Codul de proceduri civild se preve-
de expres posibilitatea respingerii ca inadmisibild a cererii de recuzare.
Astfel, in condiliile art.47 alin. (2) gi (3), este inadmisibild cererea in
care se invocd alte motive decdt cele prevdzute la art. 4l qi 42 [alin. (2)].
Este de asemenea inadmisibild cererea dc recuzare privitoare la alti
judecdtori decAt cei prerdzuli la art. 46, precurn 9i cea indreptatl
impotriva aceluiagi judecdtor pentru acelaqi motiv de incompatibilitate
lalin. (3)].
321
 Dacd ab{inerea sau recuzarea ii prive $te pe to{t
membrii
completului, art. 98 alin. (2) 9i (3) din regulament aratl cd incidentele
procedurale se \'{,)r solu{iona de completul cu numdrul imediat
urmdtor, care judech in aceeagi materie. DacS in materia respectivd ni1
existS dec6t un singur complet de judecatd, incidentele procedurale
referitoare la toli membrii completului vor fi soluJionate de completul
imediat urm6tor, indiferent de materia in care judeci [alin' (2)]' Daci
in urma solu{ionlrii incidentelor procedurale prevdzute la alin. (2) se
constatA c6, din motive prevdzute de lege, completul caruia i-a fost
repartizatd aleatoriu cauza nu este in mdsurd sd judece, dosarul se
repartizeazd aleatoriu lalin. (3 )] ;
prin aplicarea corespunzetoare a dispoziliilor art' 47 alin' (4) C. pr.
- judiciari de citre ministrul justitiei, precum pi condi{iile de delegare,
civ. inseamnd cd, prin excep{ie de la regula inscrisa in art. 50 alin. (1)
C. pr. civ., cererea de recuzare va fi analizatl chiar de completul in fap
ciruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecdtorului
recvzat, atunci cAnd este inadmisibila in sittla{iile enunfate in text,
respectiv sunt invocate alte motive decAt cele plevdzute la art. 4l Si42
C. pr. civ.; este facuiS impotriva altor judec[tori decdt cei prevazu{i la
art. qa C. pr. civ.; este indreptata impotriva aceluiaqi
judecdtor, pentru
acelagi motiv dc incompatibilitate; nu este motivatd prin ardtarea,
pentru fiecare judecStor in parte, a cazului de incompatibilitate in care
s-ar afla gi a probelor de care partea inlelege sd se foloseascd;
-solu{ionarea ablinerii sau recuzarii formulate intr-un litigiu aflat in
Incidentul a aplrut primd instan{d in materia conflictelor de muncd 9i asigurarilor sociale
va fi fbcuta de un complet constituit cu un judecdtor qi 2 asistenii
lnt-un conflict de
munca
judiciari, pentru ce aceasta este alcatuirea completului care judecd in
prima insianld confficte de tnuncd 9i asigurdri sociale, a$a cum prevede
u,t. ss alin. din Legea nr.30412004 privind organizarea judiciar6;
(l)
- dacd ablinerea sau recuzarea sunt de competen(a ininstanfei ierarhic
carc se judeca
superioare, aceasta va judeca in aceeaqi compunere
procesul in care a intervenit ablinerea sau recuzarea'
Agadar, in toate cazurile, indiferent de instan{a competenta'
completul investit cu solu{ionarea ab{inerii sau recuzarii este alciruit
din acelagi nutndr de judecdtori ca 9i compleful in fata cdruia a apdrut
incidentul procedurala5T.
O** f*, prol*trt",a i" nr""r* p."rlr, ; i""rpr",ur"u legisla{iei anterioare. noului
Cod dc procedure ci\'ild. prin Decizia nr. LXIX (69) din l5 octombrie
2007, publicatain
--
lvlonitorul oficial al Romaniei, Partea l, nr. 539 din l7 iulie 2008, inalta Curte de Casalie 9i
general
Justilie - Seclii Unitc a admis recursul in interesul legii cleclarat de cetre Procurorul
parcherului de pe lilngd inalta C.rre de Casalieli Justilie qi a stabilit, cu valoare de
al
principi', ca clcclaialia dc ablinere sau cererea de rccuzare scjudeca de cotnplcte constitulle
314
in atari condifii, se pune problema de a stabili cum se con.stituie
completul dacd, ?n materia conflictelor de muncd qi asigurdrilor
sociale, incidentul procedural care ii priveSte pe judecdtori trebuie
sE fie solulionat la instanfa superioarE, pentru cd numai tribunalul
judeci in primd instanfi astfel de litigii, iar constituirea completului cu
asistenti judiciari se face numai pentru judecata in primd instanfd?
Principiul conform cdruia completul de incident procedural
trebuie sd aibd aceeagi compunere/constituire cu acela in fala cbruia
a intervenit incidentul functioneazl gi de aceastd datd. Ca atare, in
aplicarea art. 9 alin. (l) din Hot[rdrea Guvernului nr. 616/2005 privind
condiliile, procedura de selecJie gi de propunere de cdtre Consiliul
Economic qi Social a candidalilor pentru a fi numi{i ca asistenfi
detaqare gi transfer ale asistentilor judiciari, conform cu care, in
cazul in care un tribunal, un tribunal specializat sau o curte dc apel,
care judecl in primd instantd, potrivit legii, cauze privind conflictele
de muncd gi asigurlri sociale, nu poate funcfiona normal din cauza
absen{ei temporare a unor asistenli judiciari, a existen{ei unor posturi
vacante sau alte asemenea situafii, la propunerea pregedintelui instan{ei
respective pot sA fie delegali asistenti judiciari de la alte instan{e,
inseamnd cI pregedintele tribunalului pe rolul cSruia se afld procesul in
care s-a produs incidenful procedural ar putea dispune delegarea unor
asistenli judiciari la curtea de apel, in vederea solu{ionSrii ablinerii sau
recuzdrii, chiar dac6, de aceastd datd nu are loc o judecatl de primd
instantd.
Dacd la tribunal nu se poate alcEtui completul care sd judece
ablinerea sau recuzarea din cauzd cd in unna abfinerii sau recuzdrii
nu mai existi aslslenli judiciari care sa facd parte din acest cornplet,
intrucdt art. 50 alin. (2) C. pr. civ. nu se referd la ,,compunerea"
completului, ci la ,,alcItuirea" lui, deci inclusiv cu alte persoane
decdt judecitori, inseamni cE este aplicabil 9i in acest caz. Drept
urrnare, curtea de apel, in compunere cu un judecator 9i doi asistenli
judiciari delegali de la alte instanfe, va putea sd constate c[, din cauza
incidentului procedural care ii privegte pe asistenfii judiciari, completul
nu se mai poate constitui la tribunal, astfel incAt va trimite dosarul unei
alt tribunal din raza sa, aga cum aratd att' 52 alin. ( I ) C. pr. civ. ;
in compunerea prevdzutd de lege pentru solu[ionarea cauzei in care a intervenit illcidcntul
procedural, respectiv in compunerea de un judecdtor in cauzele in primd instanlir, de doi
judecdtori in apel gi de treijudecdtori in recurs.
315
 ij'iii
' 3. Participrrr{ii la procesul civil
Ul]Ilq$1-tB'f894:]}:l[
_daciesterecltzatprocrtloruldesedinlaoriacc'staSeabtine,in pentru cd il inlocuiegte pe grefierul iniiial in indeplinirea atribr"rfiilor
t*'ia,:-rrt,,t ii proctlror" trebuie
privegte Pe vederea soluiionhrii incidentului procedural un ,'alt impuse oricdrui grefier de gedinld.
procurorul de sd punirconcluzii asupra abfinerii sau recuzdrii? 73. Nerespectarea prevederilor art. 50 alin. (l) C. pr. civ., prin
'Sanctlunea
Rdspunsul trebuie sd fie unul afirmativ, fiind ftr6 relevanld prezentra judecdtorului vizat de incidentul procedural in completul
faptul
inelegalei
cd proturorul nu participd la deliberare $i nu dA niciodatd solulii comPuneri a care soluJioneazd. abtinerea sau recuzarea, atrage nulitatea hotdrfii
procuror se coE4gtulu!__
urupru vreunei cereri. Prin prezen{a in complet a unui alt finale, necondilionat de existenla vreunei vltdmdri procesuale, a$a cum
respectd art. 54 C. pr. civ., care vizeazd aplicarea in mod corespunzAtor rezulti din art. 176 pct.4 C. pr. civ.
judecdtorului gi in
a dispoziliilor care reglem enteaze incompatibilitatea 74. Posibilitatea anuldrii hotrrdrii nu contravine prevederilor art. 53
p.o"u.orului. Or, art. 50 alin. (1) C. pr. civ. stabileqte cd abfinereg alin. (2) conform cu care, incheierea prin care s-a incuviintat sau s-a
sau r;cuzarea se solutioneaztr de un complet in compunerea
"urui caruia !
respins ab{inerea, cea prin care s-a incuviin(at recuzarea, precum gi
procedural. Aplicarea
nu poate intra judecdtorul vizat de incidentul incheierea prin care s-a respins recuzarea in cazul prevdzut la art. 48
,,in mod corespunzator" a art.50 alin. (l) c.pr.
civ., atunci cdnd
alin. (3) nu sunt supuse niciunei c5i de atac.
este recuzat ori se abline procuroml de gedin{6, inseamnd ce pentru
va fi alcStuit cu un alt Aceasta deoarece, textul enunlat vizeazd, solulia care nu poate s6
solufionarea incidentului procedural completul
fie dedusd controlului judiciar, iar nu contput.terect completului care a
procuror,carevaptlneconcluziiasupraablineriisaurecuzdrii. pronunlat solulia a cdrei legalitate nu poate si fie verificatd.
Atuncic6ndparticipdlajudecataunuiproces,procurorultrebuiesd
procesului 75. Sunt insd de fEcut unele nuanJdri. Astfel:
ou6d concluzii asupra oricerei cereri forrnulate pe parcursul
Nuan(Ari:

respcctiv. imprejuiarea cd, in co'diliile art.5l alin. (1) C.pr. civ., 75-1. cdt priveqte recuzarea, dacd judecdtoml recuzat a fbcut parte
instan{a hotirriqte asupra ab{inerii sau recuzirii fErI prezen{a pdrfilor' l, Judecdtorul din completul care s-a pronun[at asupra cererii de recuzare qi:
care pot sd fie ascultate - ca, de altfel, qi cel recuzat ori care s-a
solutioneazd
recuzarea sa - a respins cererea gi a pronunfat hotdr6rea final6.
ablinut - numai dacd se apreciazd c6 este necesar, nu poate conduce in acest caz, partea care l-a recuzat are interes sd invoce nulitatea
la concluzia cd, de vreme ce textul nu se refera 9i la ,,ascultarea" hotdrdrii, ea neflind !inut6, pentru aceasta, de obligafia de a-l recuza
procurorului, acesta nu pune concluzii asupra ablinerii Sau recuzarii. din nou pe judecitor, eventual, invocdnd motivul prevdzut de
in consecin{d, atunci c6nd participd la judecata unui proces' art.42 alin. (1) pct. 13 C. pr. cir'.. dedus din prezenta sa in completul
pr<li:rrrriml ti-ebuie si ltunir concluzii 5i asupra cererii de abfinere sau cle solulionare a recuzirii.
judecdtor,
clc r.r,cuzare a or.ictlt.tri participant la pt'ocesul respectiv -
judiciar, in in schimb, cealaltd parte trebuie s5-1 recuze pe judecdtor in termenul
procuror, magistrat-asistent, asistent grefier - practicaua
impus de afi. 44 C. pr. civ., qi numai dacd se respinge recuzarea va
incheierii trebuind sd fie trecute 9i concluziile sale' avea interes in exercitarea cdii de atac prin care sd invoce nulitatea
AbfinereaSaurecuzareaprocuroruluivafijudecatdchiarde hotdrArii. Aceastd parte nu ar putea sd invoce nulitatea nici atunci
afarl
cornpletul la constituirea cdruia a participat procurorul respectiv, c6nd hotdrdrea a fost pronuntate in aceeagi ziin care a fost solulionatd
desitLratriaincaresuntrecuzalioris-auablinutgitolijudecdtoriidin recuzarea pentru cd, prin formularea cererii de recuzare de cdtre
(2)
complet, czrz in care se va tace aplicarea prevederilor art. 98 alin. adversar, motivele de incompatibilitate au devenit cunoscute gi pentru
din regulament cu privire la toate cererile/declara{iile: ceilalli participan{i la proces, ceea ce atrage incidenta dispozitiilor
- dacd este recuzat ori se abline magistratul-asistent, intrucdt art.44 alin. (2) C. pr. civ.;
acesta
lncidentul il
priveqtc- pc participe la deliberare, chiar si numai cu vot consultativ, la solutionarea - a respins cererea, dar ulterior nu a sdvArgit in cauzl alte ac-tc de
nirtei sl lat i r I abli ncri i sfl tt rL'ctlzilri i va participa un alt n.ragistrat-asistent,
in aplicarea procedurd sau, deqi a mai participat la judecai":i, nri a ILrai rnls'.li care
asist,:r:t
<ji-spoziliilor art. 54 f'. nr. cit'.: sd influenlcze asupra soluliei finale, gi nici nu a pronungat hotirArea
grefierul, cornltletul de incidentt
- clac.l este rectlzat ori se abline art 54
final1.
pror:erlrtral se t'rr constitui ctt trn alt grefier' fa{ir de dispoziliile in acest caz. dc vrer-ne cc iir.:l'r,:icrel prin crl-t s-r] r(:sl rlL recL.;.ifliil
t. cl
C. pr-. cir'., dat nli pciltlti cit llcestri piirticip'l l3 solrriiclnaree cc'rcrl rru poate sd fic atacati separai, ci nurnai odatir cu fondul, aga cum