PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 PETRĂCHIOAIA - ILFOV

PROFESOR: David Mihaela
OBIECTUL: Limba şi literatura română
CLASA: a VI-a A
DATA: 13.05.2016
SUBIECTUL LECŢIEI: Părțile de vorbire neflexibile
TIPUL LECŢIEI: de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
CONŢINUTURI: - definiţiile părților de vorbire neflexibile
- gradele de comparație ale adverbelor
- funcțiile sintactice ale părților de vorbire neflexibile
- regimul cazual al prepozițiilor
COMPETENŢE GENERALE VIZATE: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare.
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare
monologată și dialogată.
3. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse.
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu
scopuri diverse.
VALORI ŞI ATITUDINI: Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate.
Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea
orizontului cultural.
COMPETENŢE SPECIFICE:
2.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții
3.4 sesizarea organizării morfologice și sintactice a textelor citite
4.2 înlănțuirea corectă a cuvintelor în propoziții, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație.
COMPETENȚE DERIVATE
a) cognitive: - definească părțile de vorbire neflexibile
- identificarea părților de vorbire neflexibile din diferite texte
- distingerea părților de vorbire neflexibile care pot avea funcție sintactică de cele care nu pot avea funcție sintactică
- identificarea funcţiilor sintactice ale părților de vorbire neflexibile
b) afective: - participarea cu interes la activitățile propuse
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, ciorchinele, jocul didactic
b) Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea independentă individuală.
 c) Resurse: - umane: 19 elevi
- temporale: 50’
- spaţiale: sala de curs
- materiale: texte lingvistice, tablă, cretă, fişe de lucru.
FORME ŞI STRATEGII DE EVALUARE: observarea directă, aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei
BIBLIOGRAFIE:
a) *** Programe şcolare. Limba şi literatura română. Clasele a V-a – a VIII-a, OM 5097/2009.
b) manual: Anca Şerban, Sergiu Şerban Limba română, Manual pentru clasa a VIII-a, Bucureşti, Ed. All, 2008.
c) *** Gramatica limbii române , ed. a II-a, vol. I, Bucureşti, Ed. Academiei, 1966.

d) Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, ed. a II-a, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2008.

SCENARIUL DIDACTIC

Etapele lecţiei Timp Conţinuturi Activitatea de predare-învăţare Forme de Strategia didactică Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor organizare Metode şi Resurse
procedee materiale
Moment 1’ - se asigură climatul de ordine şi - se pregătesc pentru lecţie - activitate conversaţia - catalogul observarea
organizatoric disciplină necesar desfăşurării frontală directă
lecţiei în bune condiţii
Exerciţiul de 3’ - profesorul le împarte elevilor - elevii completează fișele - activitate joc didactic - fişe de aprecieri
dezgheţ fişe de lucru (Anexa 1) şi le cere frontală lucru verbale
acestora să le completeze
Reactualizarea 5’ definiţiile - profesorul reia cunoştinţele - răspunzând la întrebările - activitate conversaţia - tabla observarea
cunoştinţelor părților de teoretice esenţiale părțile de profesorului, îşi readuc aminte frontală - caietele directă
însuşite vorbire vorbire neflexibile (Anexa 2), cunoştinţele despre părțile de elevilor aprecieri
anterior neflexibile adresând elevilor întrebări vorbire neflexibile verbale
variate:
Care sunt părțile de vorbire
neflexibile?
Care dintre acestea pot îndeplini
funcție sintactică?
Ce sunt adverbul, prepoziția,
conjuncția și interjecția?
Captarea 1’ - profesorul le împarte elevilor - ascultă cele comunicate de - activitate conversaţia - fişe de observarea
atenţiei fişele după care vor lucra profesor frontală lucru directă
Anunţarea 2’ - le comunică elevilor titlul noii - ascultă cele comunicate de - activitate conversaţia - tabla observarea
titlului noii lecţii şi obiectivele operaţionale profesor frontală - fişe de directă
lecţii şi a lucru
obiectivelor
operaţionale
Conducerea 36’ - elevilor li se împart fișele de - elevii răspund: - activitate exerciţiul de - fişe de observarea
procesului de lucru cu diferite sarcini: frontală recunoaştere lucru directă
învăţare I. Pescuiți din acvariul de mai bărbătește, aici, românește,
jos toate adverbele și scrieți-le tâtâș, regește, chiorâș.
alături: citeşte, bărbăteşte, aici,
priveşte, pietriş, româneşte,
urăşte, târâş, porumbişte,
regeşte, cleşte, chiorâș.
II. Marcați în pătrate valoarea adverb - activitate exercițiul de - fişe de observarea
morfologică a cuvintelor scrise adjectiv frontală recunoaștere lucru directă
italic în enunțurile de mai jos. adjectiv
Bunicul mergea încet. adverb
Râul avea un curs încet. adverb
Culorile tabloului sunt clare. adjectiv
Cu ochelarii, văd clar literele.
Mașina rula drept, fără să facă 1-b, 2-f, 3-h, 4-c, 5-a, 6-g, 7-d,
viraje. 8-e.
funcțiile Un plop drept se profila pe cer.
sintactice - activitate exercițiul de - fişe de observarea
ale părților III. Scrieţi litera corespunzătoare frontală recunoaștere lucru directă
răspunsului corect în spaţiile minuțios
de vorbire şi grupare
neflexibile libere.
tare plăcut
mai tare - activitate exercițiul de - fişe de observarea
gradele de IV. Subliniați adverbele din frontală recunoaștere lucru directă
comparație enunțurile date și precizați gradele și disociere
cel mai puțin sănătos
lor de comparație.
ale
Profesorul corectează minuțios
adverbelor tema pentru acasă.
la fel de frumos
Florile miros tare plăcut.
mai puțin rapid
Al doilea conferențiar a vorbit mai
 tare decât primul. cel mai greu
În familia noastră, tata mănâncă cel foarte fals
mai puțin sănătos. îndelung
Cei doi prieteni se poartă la fel de mai târziu
frumos cu persoanele în vârstă.
Colegul meu de bancă scrie mai tot atât de rău
puțin rapid decât mine un text la
laptop.
Plasa cu mere atârnă cel mai greu.
Ați cântat foarte fals. - activitate exerciţiul de - fişe de observarea
Publicul l-a aplaudat îndelung pe frontală recunoaștere lucru directă
violonist. și disociere
M-am întors de la concert mai
târziu decât le-am promis părinților.
În noaptea aceasta, am dormit tot
atâr de rău ca în noaptea trecută.
- activitate exerciţiul de - fişe de observarea
V. Subliniaţi prepoziţiile din
regimul frontală recunoaştere lucru directă
cazual al enunţurile de mai jos şi scrieţi în şi disociere
prepozițiilor pătrate ce caz cer.
Deasupra potecii se ridica un
deasupra – G
abur fin.
Cântecul lor asemenea unui
asemenea – D
susur ne încânta.
Conform cunoştinţelor mele nu
conform – D
era periculos.
înăuntrul – G
Înăuntrul pădurii jivinele
începuseră să se mişte.
cu – AC
L-am privit cu atenţie.
Păsările din copaci începuseră să
din – Ac
cânte.
înapoia – G
Înapoia blocului nostru este un
oficiu poştal.
de pe – Ac
De pe zambilă a zburat o albină.
Grădina a înflorit complet grație
grație – D
creșterii temperaturii.

funcțiile VI. Precizaţi funcţiile sintactice ale - activitate exercițiul de - fișe de observarea
interjecţiilor subliniate:
 sintactice Hai la şcoală. PV frontală recunoaștere lucru directă
ale părților Deodată am auzit vai! CD
de vorbire Raţa ţuşti! în apă. PV
neflexibile Ei mergeau teleap-teleap. CCM
Este vai de voi. NP
Ursul face mor-mor. CCM

VII. Descoperiţi în careul de mai

jos
conjuncțiile coord.
conjuncțiile subord.
cuvintele cu rol de conjuncție
subord.
și, dau, dar, nici, ori, ci
că, fiindcă, să, deși
orice, care, unde
- activitate exercițiul de - fișe de observarea
individuală recunoaștere lucru directă
independentă și grupare

VIII. Corectați enunțurile de mai

jos. - activitate exercițiul de - fișe de observarea
Am citit decât o poveste. frontală modificare lucru directă
Am citit doar o poveste.
Ca și primar, a contribuit la Ca primar, a contribuit la
mărirea spațiilor verzi din oraș. mărirea spațiilor verzi.
Vis à vis de casa noastră este un Vizavi de casa noastră este un
spital. spital.
A intrat repede în casă fiindcă A intrat repede în casă fiindcă
nu vrea ca să se ude. nu vrea să se ude.
Sugarul plângea într-una. Sugarul plângea întruna.
Pleacă în Paris Pleacă la Paris.
Asigurarea - are loc pe tot parcursul lecţiei prin aprecieri verbale observarea
feed-back-ului directă
Aprecieri şi 2’ Se fac aprecieri asupra modului în care au răspuns, au lucrat şi s-au comportat elevii la lecţie.
constatări De asemenea, se notează elevii care s-au remarcat pe parcursul lecţiei.
asupra
desfăşurării
lecţiei
 Anexa 2

Îndeplinesc funcție
Părțile de vorbire Nu îndeplinesc
sintactică neflexibile funcție sintactică
 Anexa 1
ŞOTRONUL GRAMATICAL
Scrieţi numele fiecărei părţi de vorbire corespunzătoare fiecărui cuvânt dat, în spaţiul marcat din şotron.
1. sărim 6. jucăuşe
2. fetiţe 7. îndată
3. nişte 8. după
4. eu 9. şi
5. al doilea 10. iată

1
10
0
9 8
7

4 5

1
 Anexa 3
I. Pescuiți din acvariul de mai jos toate adverbele și scrieți-le alături.

citeşte, bărbăteşte, aici, priveşte, pietriş,

româneşte, urăşte, târâş, porumbişte, regeşte,
cleşte, chiorâș.

II. Marcați în pătrate valoarea morfologică a cuvintelor scrise italic în enunțurile de mai jos.
Adverb Adjectiv
a. Bunicul mergea încet.

b. Râul avea un curs încet.

c. Culorile tabloului sunt clare.

d. Cu ochelarii, văd clar literele.

e. Mașina rula drept, fără să facă viraje.

f. Un plop drept se profila pe cer.

III. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect în spaţiile libere

1. Ceasul ticăia încet. ...... a. adverb de timp, Atribut adverbial

2. Aerul proaspăt al dimineţii mă copleşea. ...... b. adverb de mod provenit din adjectiv, CCM
3. Duminică vom pleca la munte. ...... c. adverb de timp format prin compunere, CCT
4. Azi-dimineaţă am pornit la drum. ...... d. adverb de loc format prin compunere, CCL
5. Ziua de ieri a fost agitată. ...... e. substantiv comun, CD
6. Ține morţiş să ne însoţească în excursie. ...... f. adjectiv propriu-zis, Atribut adjectival
7. Acasă ne simţim cel mai bine. ...... g. adverb de mod format prin derivare, CCM
8. Am petrecut o duminică de neuitat. ...... h. adverb de timp provenit din substantiv, CCT

IV. Subliniați adverbele din enunțurile date și precizați gradele lor de comparație.
a) Profesorul corectează minuțios tema pentru acasă.
b) Florile miros tare plăcut.
c) Al doilea conferențiar a vorbit mai tare decât primul.
d) În familia noastră, tata mănâncă cel mai puțin sănătos.
e) Cei doi prieteni se poartă la fel de frumos cu persoanele în vârstă.
f) Colegul meu de bancă scrie mai puțin rapid decât mine un text la laptop.
g) Plasa cu mere atârnă cel mai greu.
h) Ați cântat foarte fals.
i) Publicul l-a aplaudat îndelung pe violonist.
j) M-am întors de la concert mai târziu decât le-am promis părinților.
k) În noaptea aceasta, am dormit tot atâr de rău ca în noaptea trecută.
V. Subliniaţi prepoziţiile din enunţurile de mai jos şi scrieţi în pătrate ce caz cer.
1. Deasupra potecii se ridica un abur fin.
2. Cântecul lor asemenea unui susur ne încânta.
3. Conform cunoştinţelor mele nu era periculos.
4. Înăuntrul pădurii jivinele începuseră să se mişte.
5. L-am privit cu atenţie.
6. Păsările din copaci începuseră să cânte.
7. Înapoia blocului nostru este un oficiu poştal.
8. De pe zambilă a zburat o albină.
9. Grădina a înflorit complet grație creșterii temperaturii.

VI. Precizaţi funcţiile sintactice ale interjecţiilor subliniate:

A Hai la şcoală.
B Deodată am auzit vai!
C Raţa ţuşti! în apă.
D Ei mergeau teleap-teleap.
E Este vai de voi.
F Ursul face mor-mor.
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________

VII. Descoperiţi în careul de mai jos.

F V T Z N C Ă T L M I O
I S I S A U R F A N C R
I A R K S M A R U S Ă I
N R D A R N S D E B P C
D I G Y C A R E S F R E
C O H G E Q G Ş R G S M
Ă E I H E N C I N C Â T
N V A P F I I T I H T B
O M O R I C O U N D E C
Ş I W Q E I S Z P I U D

conjuncţiile coordonatoare și colorați-le cu roșu

_________________________________________
conjuncţiile subordonatoare și colorați-le cu verde
__________________________________________________________________________________
cuvintele cu valoare de conjuncţie subordonatoare și colorați-le cu negru
_______________________________________________________________________________________

VIII. Corectați enunțurile de mai jos.

a. Am citit decât o poveste.
b. Ca și primar, a contribuit la mărirea spațiilor verzi din oraș.
c. Vis à vis de casa noastră este un spital.
d. A intrat repede în casă fiindcă nu vrea ca să se ude.
e. Sugarul plângea într-una.
f. Pleacă în Paris.