Având acum expresiile tensiunii şi intensităţii curentului într-un punct pe linia de transmisie (ec.

(16) şi (19)), se poate scrie raportul dintre ele:

u Z Ae −γx + Be γx (20)
=
i Y Ae −γx − Be γx

Expresie care reprezintă o impedanţă. În ea, γ a fost înlocuit cu expresia sa γ = − YZ .

Dacă pe linia de transmisie nu se propagă nici o undă reflectată, ceea ce se întâmplă în cazul
liniei infinite sau când există adaptare la capătul dinspre sarcină al lniei transmisie, atunci
amplitudinea B a undei reflectate va fi nulă (B = 0) şi raportul u/i va defini impedanţa caracteristică
a liniei de transmisie:

Z
Zo = (21)
Y

Cu această expresie, raportul -γ/Z din expresia lui i poate fi scris:

γ − YZ Y 1
− =− = = (22)
Z Z Z Zo
Dacă linia de transmisie este şi fără pierderi, ceea ce înseamnă că R = 0 şi G = 0 (RC → ∞ ), atunci
impedanţa caracteristică a liniei va depinde doar de inductanţa şi capacitatea pe unitatea de lungime
a liniei:

L (23)
Zo =
C

Reflexia la capătul dinspre sarcină al liniei

Pentru a uşura analiza matematică a fenomenelor de propagare şi reflexie pe linie este util să
considerăm axa de coordonate orientată de la sarcină spre sursă, cu originea la capătul dinspre
sarcină al liniei de transmisie (fig.3).

Zg
Zsarc
Ug

x l 0
Fig.3

Ecuaţiile tensiunii şi curentului pe linie se vor obţine din ecuaţiile (16) şi (19) substituind variabila x
cu –x. Astfel se obţin noile ecuaţii:
u ( x) = Ae γx + Be −γx (24)
i ( x) =
1
Zo
(
Ae γx − Be −γx) (25)

La scrierea ecuaţiei (25) am luat în considerare relaţia (22).

La capătul liniei dinspre sarcină x = 0 şi ecuaţiile precedente devin:
4