Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

EXECUTAREA SILITĂ

Coordonator:
Conf.univ.dr.Sebastian SPINEI

Student:
Robescu Ioana Alexandra
Drept, Anul IV, Grupa 2

SIBIU 2018
Executarea silită este procedura legală prin mijlocirea căreia titularul unui drept subiectiv
recunoscut printr-un titlu executoriu, constrange cu ajutorul organelor de stat competente pe cel
care i-a incalcat dreptul sa execute prestatia specificata in titlu, asigurandu-se astfel respectarea
dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate.
Prin executarea silită se transpune in viata hotararea judecatorească, adică se realizează
dreptul in concret.
Executarea silită este faza finală si distinctă a procesului civil si este caracterizată de două
mari trasaturi: in primul rand executarea se intinde numai asupra bunurilor debitorului si in al
doilea rand executarea se face astfel incat sa-si atinga scopul fara sa impovareze excesiv pe
debitor (inlesniri de plata, cote urmaribile, etc.).
Asa cum dispune art. 3711 C. proc. civ., obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau
prin alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie.
Numai in cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se va aduce la
indeplinire prin executare silita.

Sediul materiei

Sediul materiei executarii silite il constituie un complex de acte normative de grade


diferite, care pot fi sistematizate dupa criteriul raporturilor executionale pe care le reglementeaza.
La acestea se adauga si trattratatele si conventiile internationale la care Romania este parte si
care cuprind dispozitii referitoare la executarea silita.
Dispozitiile Codului de procedura civila in materia executarii silite directe (art. 572-5805)
reprezinta, in exclusivitate, procedura aplicabila pentru orice raporturi executionale, fara a
distinge dupa calitatea creditorului sau a debitorului (persoana fizica sau persoana juridica).

Reglementari referitoare la executarea silita pot fi intalnite in:

- Codul de procedura civila, in partea a V-a (art. 3711-5805), cu modificarile aduse prin O.U.G.
nr. 138/2000 si O.U.G. nr. 59/2001;
- Codul fiscal (Legea nr. 571/2003) si Codul de procedura fiscala (O.G. nr. 92/2003), care a
abrogat Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare;
- Codul muncii - in ceea ce priveste raspunderea materiala a salariatilor;
- O.G. nr. 2/2001 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor;
- Codul civil - art. 1718 si urm.;
- Codul comercial din 10 mai 1887 cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 64/1995 privind procedura lichidarii si reorganizarii judiciare;
- Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva;
- Codul de procedura penala - art. 425 reglementeaza punerea in executare a amenzii penale.

Natura juridica a executarii silite

Fiind o faza cu caractere specifice a procesului civil, in care activitatea instantei continua, si nu
se diferentiaza calitativ de cea desfasurata anterior, executarea silita este o activitate
jurisdictionala. Natura sa juridica nu este cu nimic influentata de faptul ca, uneori, procesul
parcurge numai faza judecatii (cand hotararea nu este susceptibila de executare sau cand
debitorul isi executa de buna voie obligatiile) sau, alteori, numai faza executarii silite (executarea
se face in baza unui alt titlu executoriu decat hotararea unui organ de jurisdictie).
In literatura juridica s-a sustinut teza conform careia executarea silita are un caracter
administrativ sau un caracter mixt - in care predomina, dupa caz, fie latura jurisdictionala, fie
latura administrativa.
Argumentele aduse in sprijinul acestei conceptii ar fi imprejurarea ca la executarea silita
participa si organe administrative sau aceea ca urmarirea se poate face in baza unor reglementari
speciale - cum este cazul procedurii executionale pentru realizarea creantelor fiscale,
reglementata prin Codul de procedura fiscala, caz in care instanta nu exercita un control
permanent, ci are rol sanctionator, pentru a anula acte de executare ilegale si prejudiciabile, la
contestarea celor interesati.
In clarificarea acestui aspect trebuie avut in vedere ca, din cele cinci proceduri executionale
reglementate de Codul de procedura civila, urmarirea silita asupra bunurilor mobile, poprirea,
urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse in radacini, urmarirea silita asupra
bunurilor imobile, predarea silita a bunurilor si executarea silita a altor obligatii de a face sau de
a nu face, numai poprirea partial, reprezinta in mod direct o procedura executionala judiciara,
realizata sub forma unui adevarat proces civil public si contrdictoriu.
Toate celelalte proceduri executionale sunt realizate de executorul judecatoresc, distanta de
executare intervenind eventual, pentru rezolvarea incidentelor procedurale ce apar in cursul
executarii, sau pentru solutionarea contestatiei la executare.
Asadar, toate procedurile executionale, cu mici exceptii, se efectueaza de executorul
judecatoresc, insa, trebuie avut in vedere ca acesta este un organ auxiliar al justitiei si al partilor,
care lucreaza din ordinul acesteia si sub controlul permanent al acesteia. Executorul judecatoresc
nu are deplina independenta operativa, piedicile ivite in activitatea sa fiind rezolvate pe calea
ordonantelor presedintiale.
Potrivit Legii nr. 188/2000 care reglementeaza activitatea executorilor judecatoresti, acestia sunt
'investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public', iar actele intocmite de ei sunt acte de
autoritate publica.
De asemenea, trebuie avut in vedere ca este posibil ca instanta judecatoreasca sa intervina, pentru
prima data, in faza executarii silite, in situatia in care executa un titlu executoriu ce provine de la
un alt organ decat unul de justitie. In acest caz, in principiu, debitorul are dreptul sa invoce pe
calea contestatiei la executare toate apararile de fond referitoare la existenta, intinderea si
valabilitatea creantei.
Controversa ramane deschisa, in momentul actual neexistand o conceptie unitara. Astfel, T. Pop
in 'Consideratii in legatura cu prescriptia dreptului de a cere executarea silita' - R.R.D. nr.
5/1984, p. 12-13 sustine ca, exceptand poprirea, celelalte proceduri executionale au un caracter
mixt, predominand fie latura jurisdictionala, fie latura administrativa, dupa caz. G. Boroi si D.
Radulescu, in 'Codul de procedura civila comentat si adnotat' sustin caracterul strict jurisdictional
al executarii silite, iar S. Zilberstein, V.M. Ciobanu sustin teza naturii jurisdictionale a executarii
silite, cu exceptia procedurilor reglementate prin unele dispozitii speciale, caz in care procedura
executionala are un caracter mixt, in care predomina latura administrativa.
Executarea silita de drept comun reprezinta o activitate complexa, cu caracter mixt, putand vorbi
de o latura jurisdictionala, reprezentata de activitatea instantei de executare si de o latura
administrativa, reprezentata de activitatea executorului judecatoresc.
Caracterul mixt al executarii rezulta din conditiile prevazute de lege pentru pornirea sa. Astfel,
dupa sesizarea executorului judecatoresc acesta are obligatia de a solicita instantei incuviintarea
executarii.
Natura juridica a executarii silite se prezinta diferit in privinta unor proceduri executionale
reglementate prin legi speciale. In cazul procedurii privind colectarea creantelor fiscale,
reglementata prin Codul de procedura fiscala, instanta de judecata nu se infatiseaza ca un organ
de control permanent al activitatii de executare, ci intervine doar pentru solutionarea eventualelor
incidente aparute, in special, prin contestatia la executare.
Noile reglementari in materia executarii silite au redus considerabil formalismul ce caracteriza
procedura de executare. Avand in vedere rolul instantei judecatoresti, expus anterior, se poate
considera ca, in prezent, executarea silita are un caracter mixt, administrativ si jurisdictional,
latura administrativa fiind insa, preponderenta.
Capacitatea partilor in faza executarii silite
in faza executarii silite se aplica principiile referitoare la capacitate, astfel incat,
creditorul urmaritor, debitorul urmarit, tertii participanti trebuie sa aiba atat capacitate de
exercitiu cat si capacitate de folosinta.
In cazul lipsei ori a restrangerii capacitatii de exercitiu, dat fiind riscul unor acte
prejudiciabile, nu este suficienta incuviintarea data in momentul cererii de executare pentru ca
apoi minorul care a implinit 14 ani sa participe singur la procedura de executare. De aceea se
face aplicarea art. 42 C. proc. civ. si minorul va fi asistat si in faza executarii silite de catre
ocrotitorul sau legal.

Calitatea procesuala a partilor

Spre deosebire de faza de judecata, in faza de urmarire, legitimarea procesuala nu ridica


probleme deosebite, din titlul executoriu rezultand clar cine este creditorul indreptatit sa ceara
punerea in executare a titlului si cine este debitorul impotriva caruia urmeaza sa se porneasca
executarea.
}i in aceasta faza a procesului civil opereaza transmisiunea calitatii procesuale, pe de o
parte atat pe latura activa, cat si pe latura pasiva, iar pe de alta parte atat in forma legala, cat si in
forma conventionala.

Transmisiunea legala poate surveni:

- in cazul decesului uneia dintre parti (transmisiune succesorala). Mostenitorii creditorului pot
continua o executare inceputa sau sa o porneasca chiar ei impotriva debitorului, iar pe de alta
parte, creditorul - in baza titlului obtinut impotriva defunctului - poate continua asupra
mostenitorilor acestuia executarea deja inceputa sau poate trece direct la executarea impotriva
mostenitorilor.
- in cazul reorganizarii persoanelor juridice. In aceasta situatie, trecerea drepturilor si
obligatiilor de la persoana la alta implica si transmisiunea calitatii procesuale, succesorul in
drepturi ori in obligatii putand sa urmareasca realizarea creantelor, respectiv sa fie urmarit pentru
realizarea acestora.

Transmisiunea conventionala poate interveni in situatia in care creditorul cedeaza altei


persoane drepturile sale recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca. Noul creditor nu trebuie sa
obtina un nou titlu pe numele sau ci poate sa-l puna in executare pe cel deja existent, cu conditia
notificarii debitorului despre cesiunea de creanta intervenita.
Spre deosebire de capacitate, referitor la calitatea procesuala in raporturile de drept
international privat, Legea 105/1992 dispune prin normele conflictuale continute ca atat calitatea
cat si transmisiunea calitatii procesuale sunt guvernate de legea aplicabila fondului raportului
juridic litigios.
In ce priveste lipsa calitatii procesuale, daca cererea de executare a fost adresata instantei,
aceasta - in ipoteza data - va respinge cererea. Daca titlul ajunge direct la executor, acesta va
refuza sa intreprinda executarea, iar daca au fost realizate acte de executare, atunci lipsa calitatii
procesuale va putea motiva o contestatie la executare.

Executarea silita prin poprire


Aici se face diferentierea dupa cum poprirea este supusa sau nu validarii.
Hotararea de validare a hotararii se da de instanta dupa citarea pentru termenul stabilit in
acest scop a tuturor creditorilor care au infiintat popriri sau si-au anuntat creantele inainte de
validare. Alti creditori nu mai pot participa la distribuire, dupa pronuntarea hotararii de validare.
Daca poprirea nu este supusa validarii, tertul poprit va fi obligat sa respecte ordinea de
preferinta stabilita de lege si sa rezerve fiecarui creditor partea sa.
In cazul popririi sunt aplicabile dispozitiile art. 456, art. 458 -461.
Art. 569 alin. 1 stabileste un termen imperativ de la expirarea caruia executorul judecatoresc
poate trece la eliberarea sau distribuirea. Astfel, aceste operatiuni se pot face numai dupa trecerea
unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand executorul va proceda dupa caz la
eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.
In cazul valorificarii bunurilor grevate de un drept de gaj, ipoteca, sau de alte drepturi reale
dobandire dupa inscrierea vreunei garantii reale, executorul este obligat sa citeze din oficiu pe
creditorii in favoarea carora au fost constituite aceste sarcini.
Titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitatie si superficie, stinse prin adjudecare, titularii acestora
vor fi trecuti in ordinea inscrierii cu valoarea acestor drepturi inscrise in cartea funciara. Daca
drepturile mentionae nu sunt inscrise, se va proceda la evaluarea lor prin expertiza.
Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul judecatoresc
este obligat sa intocmeasca un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt
prezente.
Orice persoana nemultumita poate cere executorului sa consemneze obliectiile sale in procesul-
verbal. De asemenea, acesta poate fi contestat in termen de 3 zile. Contestatia suspenda de drept
eliberarea sau distribuirea, iar judecata ei se face de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen
scurt a partilor (art. 570). Dupa intocmirea de catre executorul judecatoresc a procesului-verbal
nici un creditor nu mai are dreptul sa ceara sa participe la distribuirea sumelor rezultate din
executarea silita.

Instanta

Potrivit art. 373 alin. 2 C. proc. civ., 'instanta de executare este judecatoria in
circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel'.
Rezulta de aici ca instanta de executare este judecatoria in raza careia se face executarea. De la
aceasta regula exista exceptii, in care au competente si instantele care au pronuntat titlul
executoriu (art. 400 alin. 1 - contestatia la titlu).
In urma modificarilor aduce Codului de procedura civila prin O.U.G. nr. 138/2000, rolul instatei
in cadrul executarii silite a fost redus simtitor. Cu toate acestea au fost pastrate o serie de atributii
ale instantei, acestea rezultand din analiza ce o vom consacra formelor si modalitatilor de
executare silita.
Organele de executare sunt:
- executorii judecatoresti;
- organele fiscale
- executorii bancari.
Organele administratiei publice locale si organele de politie, care pot fi chemate sa sprijine unele
operatiuni de executare intreprinse de executorii judecatoresti, au, de asemenea, un rol auxiliar in
faza executarii silite.

Categorii de organe de executare

Executorul judecatoresc
Este principalul organ de executare. Competenta de a numi executorii judecatoresti este detinuta
de ministrul justitiei, iar modul in care isi exercita atributiile, angajarea promovarea,
raspunderea, competentele sunt reglementate de dispozitiile Legii nr. 188/2000 privind
activitatea executorilor judecatoresti. Prevederile acesteia se completeaza cu dispozitiile Codului
de procedura civila.
Executorii judecatoresti functioneaza pe langa judecatorii. Ei pun in executare dispozitiile cu
caracter civil cuprinse atat in hotararile civile cat si in cele penale, precum si in orice alte titluri
executorii, daca, pentru aceasta, legea nu prevede competenta altor organe.
Actele de executare silita sunt incepute de acestia numai daca li se ordona de instanta pe langa
care functioneaza si daca sunt sesizati de cei interesati. Executorul trebuie sa verifice daca s-au
respectat conditiile privind titlul, competenta organului emitent, investirea cu formula executorie
etc.
In cazul opunerii la executare a debitorului, executorul poate cere si obtine sprijinul organelor de
politie. Mai trebuie mentionat ca impotrivirea la executarea unei hotarari judecatoresti prin
amenintarea organului de executare, cu agravanta data de folosirea violentei, este sanctionata de
art. 217 Cod penal.

Organele fiscale

Intra in aceasta categorie inspectorii, agentii fiscali si alti angajati, delegati sa faca incasari, ai
organelor financiare de sector ale municipiului Bucuresti, municipale, orasenesti si comunale.
Potrivit art.128 din Codul de procedura fiscala executarea se face de organul de executare
competent prin intermediul executorilor fiscali. Conform art. 126 organele fiscale care
administreaza creante fiscale sunt abilitate sa efectueze procedura de execuatre silita. Creantele
bugetare care se incaseaza si se utilizeaza de institutiile publice, se executa prin organe proprii.
Codul de procedura fiscala se refera, prin dispozitiile sale speciale, la organele de specialitate ale
directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, judetene si a
municipiului Bucuresti, ale unitatilor subordonate acestora, unitatilor subordonate Directiei
generale a vamilor precum si directiilor de specialitate din cadrul Ministerului de Finante.
Codul de procedura fiscala, in cuprinsul sau, stabileste unele reguli privind executarea silita a
unor categorii de creante ce pot fi executate de organe de specialitate din cadrul Ministerului
Finantelor sau de imputernicitii proprii ai institutiilor publice. Personalul acestor organe de
executare indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
Alte creante bugetare se executa prin imputerniciti proprii ai Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale, ai organelor administratiei publice centrale si locale precum si ai institutiilor publice,
dupa caz.
Din dispozitiile legale rezulta ca incasarea creantelor bugetare se poate asigura si de catre
persoane angajate prin conventie civila de prestari servicii.
Executorii bancari
Potrivit Legii bancare nr. 58/1998, bancile vor putea sa-si organizeze un corp propriu de
executori, a carui activitate va fi strict legata de punerea in executarea a titlurilor executorii
apartinand bancilor.
Executorii bancari sunt investiti sa indeplineasca orice activitati legale in scopul realizarii
voluntare sau prin excecutare silita a obligatiilor stabilite prin titlurile executorii ce apartin
bancilor. In tot cursul executarii silite acestia au indatorirea sa-si execute atributiile si sa
efectueze orice act pentru indeplinirea executarii, cu respectarea dispozitiilor Codului de
procedura civila si a celorlalte reglementari in materie. Actele indeplinite de executorii bancari
sunt acte de autoritate publica si au forta probanta prevazuta de lege.
In cazul sesizarii unei unitati bancare de catre persoana juridica creditoare cu cerere de executare
prin decontare bancara, respectiv cu o dispozitie de incasare, banca este obligata sa efectueze in
aceeasi zi decontarile ce decurg din titlurile executorii ce i se prezinta.
Bibliografie

 http://www.referatele.com/drept/Executarea-silita418.php

 https://www.ujmag.ro/drept/drept-procesual-civil/executarea-silita-
directa/rasfoire/