Sunteți pe pagina 1din 71

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA DREPT

LUCRARE DE LICENŢĂ
-EXECUTARE SILITA IMOBILIARA-

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

Conferentiar univ.dr Cristina Onet

ABSOLVENTĂ

Robescu Ioana Alexandra

SIBIU
2019

CUPRINS

INTRODUCERE ....................................................................................................
CAPITOL I.ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIN CREANTELE FISCALE

Sectiunea 1. Notiunea de creanta si notiunea de creanta Fiscala...........................

Sectiunea 2. Stabilirea creantei fiscale...................................................................

Sectiunea 3 Delimitari conceptuale privind creantele fiscale................................

Sectiunea 4 Titlul de creanta publica ...................................................................

§ Notiune si clasificare............................................................................

Sectiune 4.Stingerea creantelor fiscale prin executare silita.................................

§ Modalitati

Stingerea creantelor prin plata.................................................................................


Stingerea creantelor prin compesare.......................................................................
Stingerea creantelor prin prescriptie......................................................................
Stingerea creantelor prin insolvabilitate-executare silita.......................................
Stingerea prin amnistitie........................................................................................

CAPITOLUL II CONSIDERATI GENERALE PRIVIND EXECUTAREA SILITA

 Notiune executari silite..........................................................................................


 Organele de executare silita..................................................................................
 Debitori fiscali......................................................................................................
 Conditile executari silite.........................................................................................
§Titlul executoriu...................................................................................................
§Comunicarea somatiei.........................................................................................
§Obiectul
 Modificarea cursului executari silite.....................................................................
§Suspendare................................................................................................................
§Intrerupere.................................................................................................................
§Incetare......................................................................................................................
 Masuri asiguratori.......................................................................................................

 Contestatie la executare silita...........................................................................................

CAPITOLUL III .EXECUTARE SILITA IMOBILIARA

 Sectiunea 1. Procedura executari.....................................................................................


§ Somatia de plata ........................................................................................................
§ Identificarea bunurilor urmaribile..............................................................................
§Aplicarea sechestrului.................................................................................................
§Valorificarea bunurilor urmaribile..............................................................................

Sectiunea 2 Distribuirea sumelor.......................................................................................

4.Studiu de caz privind executarea silita a creantelor fiscale in anul 2017 la Administratia
Judeteana a Finantelor Publice Sibiu.................................................................................................
4.1 Analiza activitatii de executare silita a creantelor fiscale la AJFP Sibiu in anul
2018..................................................................................................................................................
4.2 Cresterea vitezei de reactie a administratiei financiare in fata fenomenului de nedeclarare
si neplata a creantelor fiscale.............................................................................................................
5. Concluzii si opinii personale...............................................................................................
Anexe..........................................................................................................................................
Bibliografie.................................................................................................................................
INTRODUCERE

In prezenta lucrare aleasa de mine si anume ”Executarea Silita Imobiliara” analizam un


fenoment atat de controversat cat si foarte frecvent intalnit in societatea de rand si anume
sanctionare unui fapt din categoria faptelor antisociale si anume nerespectare datorie de
contribuabil, dupa cum stim inca de la incepurile sale statul a instituit conceptia potrivit orice
persoana fizica sau juridica care realizeaza un venit sau detine un bun din cele impozabile pe
teritoriului statului are datoria de a plati impozite si taxe.

Am ales acesta tema din dorinta si interesul de aprofundare pentru a intelege acest proces

Statul in cazul in care dispune de de resurse bugetare va putea fi in masura de a-si respecta
obligatile fata de cetateni cat si fata de agentii economici.

In Capitolul I am tinut sa precizez Aspecte Introductive privind Creanta Fiscala

Asfel executarea silita reprezinta o modalitatea de stingere a creantelor care intervin in situatia
in care contribuabilul nu isi respecta obligatia la scadenta si in cuantumul stabilit prin titlul de
creanta.

Caracterul executoriu al titlului de creanta face ca procedura de executare executari silite sa fie
declansata direct de catre organele administartiv-fiscal fara a mai fi nevoie de intervintia in
justitie.

Executarea silita are drept scop realizarea definitiva si practica a unui drept recunoscut printr-
o hotatreare judecatoreasca sau prin orice alt act juridic care constata in mod neindoielnic
diferite feluri de obligati intre subiectele de drept .

Lucrare cu tema ” Executarea silita imobiliara” trateaza in Capitolul I anumite aspecte


privitoare la modul de realizare al crentelor fiscale care nu se efectueaza de bunavoie plata
obligatilor cuvenite ,sunt prezentate atat modalitatile de stingere a creantelor fiscale cat si
modalitati de executare silita .Prin intermediul acestor modalitati de stingere a creantei fiscale
creditorului (statul reprezentat de organele fiscale) se indestuleaza din suma de bani obtinuta
prin valorificare bunurilor debitorului. Sun vizate toate bunuri debitorului cu exceptilor
prevazute de lege

In Capitolul III am tinut sa descriu modul de descriere a Proceduri de Executare Silita Imobiliara
si anume Procedura executari Imobiliare cat si Distribuirea Sumelor

Lucrare de fata evidenteaza particularitatile executari silite si rolul deosebit pe care il are in
realizarea creantelor fiscale ale statului.

Concluziile ce se desprind din acesta lucrare sunt ca din momentul in care a fost aplicata
formula executoruie pe o hotarere judecatoreasca sau pe un act autentic aceasta poarta
denumirea de TITLU EXECUTORIU si devine succeptibil in orice moment de executare silita
prin care pot fi executatate decat dupa ce au devenit Irevocabile
Capitolul 1

Aspecte introductive privind creantele fiscale

Sectiunea 1.
Notiunea de creanta

Reprezinta drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect într-un raport juridic de
obligaţie, denumită creditor de a pretinde celeilalte părţi, denumită debitor, îndeplinirea
obligaţiei acesteia. Pentru valorificarea unor creanţe, acestea trebuie să îndeplinească
condiţiile prevăzute de lege: să fie stabilite fară nici un dubiu, să nu constituie obiectul unui
litigiu (creanţe certe)-, cuantumul lor să fie precis determinat (creanţe lichide) aşa cum sunt
creanţele care au ca obiect sume de bani; să fie ajunse la scadenţă, putându-se cere de îndată
executarea lor, eventual pe cale silită (creanţa exigibilă).

Creantele fiscale reprezinta drepturile patrimoniale ce rezulta din raporturile de drept material
fiscal constand in:

- creante fiscale principale: provenite din obligatia de plata a impozitelor, taxelor, amenzilor,
contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la
rambursarea TVA , dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care
constituie venituri ale bugetului general consolidat.

- creante fiscale accesorii: provenite din perceperea dobanzilor si penalitatilor de intarziere.


Sectiunea 2

Stabilirea creantei fiscale si sfera de cuprindere a creantelor publice

Potrivit O.G.nr92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala : Dreptul financiar opereaza cu


notiunea de creanta fiscala ,impozite ,taxe amenzi contraventi cat si alte sume ce reprezinta
resurse financiare publice.
Potrivit unei opini din literatura de specialitatea potrivit careia continutul fundamental al
raportului juridic il reprezinta obligatia stabilita unilateral de catre stat in sarcina persoanelor
fizice sau juridice denumite contribuabil de a plati o anumita suma de bani la termenil stabilit,in
contul bugetului de stat

Capitolul I - Dispoziţii generale

Articolul 93
Sfera şi actele de stabilire a creanţelor fiscale
(1)Stabilirea creanţelor fiscale reprezintă activitatea de determinare a materiei impozabile, de
calculare a bazei de impozitare şi a creanţelor fiscale.
(2)Creanţele fiscale se stabilesc astfel:
a)prin declaraţie de impunere, în condiţiile art. 95 alin. (4) şi art. 102 alin. (2);
b)prin decizie de impunere emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
(3)Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile şi în cazurile în care creanţele fiscale sunt scutite la plată
conform reglementărilor legale, precum şi în cazul unei rambursări de taxă pe valoarea adăugată.

Articolul 94
Stabilirea creanţelor fiscale sub rezerva verificării ulterioare
(1)Cuantumul creanţelor fiscale se stabileşte sub rezerva verificării ulterioare, cu excepţia
cazului în care stabilirea a avut loc ca urmare a unei inspecţii fiscale sau a unei verificări a
situaţiei fiscale personale.
(2)Decizia de impunere sub rezerva verificării ulterioare poate fi desfiinţată sau modificată, din
iniţiativa organului fiscal ori la solicitarea contribuabilului/plătitorului, pe baza constatărilor
organului fiscal competent.
(3)Rezerva verificării ulterioare se anulează numai la împlinirea termenului de prescripţie a
dreptului de a stabili creanţe fiscale sau ca urmare a inspecţiei fiscale ori a verificării situaţiei
fiscale personale
(4)În situaţia în care contribuabilul/plătitorul corectează declaraţiile de impunere în condiţiile art.
105 alin. (6), se redeschide rezerva verificării ulterioare astfel:
a)pentru elementele bazei de impozitare ce fac obiectul corecţiei, în cazul în care rezerva
verificării ulterioare s-a anulat ca urmare a inspecţiei fiscale ori a verificării situaţiei fiscale
personale;
b)pentru toate elementele bazei de impozitare, în cazul în care rezerva verificării ulterioare s-a
anulat ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale.

Delimitari conceptuale privind creanta fiscala


Sectiunea 2

Titlul de creanta.

NOTIUNE

Reprezinta actul juridic prin care se constata si se individualizeaza obligatia baneasca fiecarui
subiect impozabil si taxabil intocmit de organele competente indreptatite potrivit legii

Are denumirea aceasta datorita faptului ca exprima existenta unui raport juridic intre stat si
contribuabil de natura obligationala in care statul este creditor iar contribuabilul debitor

Deaseamenea titlul de creanta nu trebuie sa se limiteze doare la actele ce incorporeaza obligatii


fata de bugetul statului
Asfel ca titlul de dreanta nu se refera doar la obligatiile fiscale (respectiv impozite si taxe) el
putatnd sa mai includac si alte categorii de obligatii de natura pecuniara pe care diferite categorii
de persoane fizice sau juridice le datoreaza bugetelor publice

Titlul de creanta prezinta mai multe caracteristici cum ar fi

-este un act juridic prin care scopul sau este de a produce efecte juridice

-este un act declarativ prin care se stimulteaza obligatia de a onora plata taxelor si impozitelor
si dreptul de a le incasa decurgand din lege

- are valoare executorie in coditile si in limitele impuse de lege

-pot fi atatcate pe cale administrativa si prin respectarea procedurii administartive cum ar fi :


contestatile la forumuri superioare si pe cale jurisdictionala

CARACTERE JURIDICE

1 Caracter LEGAL

Reprezinta o prima trasatura care rezulta din obligativitatea emiterii lui pe baza si in
conformitate cu legile in vigoare .Tinand cont de faptul ca obligatile fiscale sunt instituite
exclusiv prin legi si prin acte normative si ca ele izvorasc din acestea titlu de creanta constata si
nu creaza obligatia fiscala ce revine unui anumit contribuabil

2 CARACTER DECLARATIV

Stabilinduse ca prin emiterea sau confirmarea sa de catre organele competente se constat doar
dreptul statului de a incasa sume de bani datorate bugetului de stat si obligatia ce revine
contribuabilului. Titlul de creanta ar avea si caracter constitutiv de drepturi pentru ca perioada in
care in mod culpabil nu a intocmit declaratia de impunere, contribuabilul nu ar putea fi obligat sa
la plata impozitelor sau taxelor deoarece nu are nicio o obligatie de ordin fiscal.

3 CARACTER executoriu

Cauzele care determina caracterul executoriu sunt emiterea actului in realizarea puteri de stat si
prezumtia de legalitate de care el beneficiaza si care are efect producerea imediata a
consecintelor juridice ale titlului de creanta fara a mai fi necesara cercetarea legalitati acestuia
fiind posibila executarea directa .
Titlul creantei fiscale este executoriu de drept fara a mai fi necesara obtinerea altui titlu
executoriu prevederile sale putand fi aduse la indeplinire fara nicio investire speciala.
Particularitatea creantei fiscale consta in necesitatea realizarii veniturilor bugetare la termenele
si in cuantumul prevazut de lege
Caracterul executoriu nu se confunada cu caracterul obligatoriu datorita faptului ca toate actele
juridice sunt obligatorii in in caz de nevoie executarea sa se realizeaza prin forta de constrangere
a statului.Caracterul executoriu sublineaza doar ca executarea prin aceasta forta a titlului de
creanta se realizeaza in mod direct

Un alt caracter al titlui de creanta este acela ca el poate fi atacat pe cale administrativa
cat si administrativa , controlul legalitatii titlurilor de creanta fiind rezervat organelor
financiare si efectundu-se conform normelor de procedura fiscala
CLASIFICARE

Titlurile de creanta poate fi clasificate dupa mai multe criteri:

A. Criteriu scopului urmarit putem distinge


1-titluri de creanta explicite intocmite exclusiv in acest scop
2-titluri de creanta implicite ,acte care implicit sunt si titluri de creanta fiscala chiar daca au
fost intocmite in alt scop
B. Criteriu relatiei ce se paote stabili cu alte categori de acte juridice
1-titluri de creante fiscale principale
2-titluri de creante fiscale complementare

Stingerea creantelor fiscale

Reprezinta obiectivul final urmarit de-a lungul intregi procedurii fiscale inca de la stabilirea
acestora . Pentru a se realiza acest obiectiv organele fiscale abilitate efectuzeaza o serie de acte
si operatiuni de colectarea a creantelor fiscale.
Putem remarca faptul ca exista o diferenta dar si o relatie directa intre notiunea de colectare si
notiunea de stingere si anunume ca notiunea de colectare reprezinta mijlocul de realizare a
scopului urmarit,si anume acela de stingere si totodata de realizare a creantelor fiscale

Conform dispozitilor actuale ale Codului de perocedura fiscala exista numeroase modalitati de
STINGERE A CREANTELOR FISCALE

Pot fi comune cu cele din drept civil ( PLATA COMPENSARE PRESCRIPTIE ) sau tipice
dreptului fiscal ( INSOLVABILITATETE DEBITORULUI SAU ANULARE AMNISTITIE
FISCALA )

1-PLATA

Este modul obisnuit de stingere a obligatilor fiscale fiind prevazuta cu modalitate de onoare a
acestor obligatii de buna voie si cu buna credinta

Plata se poate face prin 2 moduri:


Numerar

Prin decontare- aceasta insemnand existenta unor conturi la trezoraria statului


pe de o parte la nivelul contribuabilului pe de alta parte

Plata se poate face de catre orice persoana in numele si pentru contribuabil. Se face la un anumit
termen prevazut in actul care se individualizeaza creanta .Lgea prevede posibilitatea achitari
sumelor in mai multe trase( trimestriale sau semestriale) cum ar fi impozitul pe cladiri si pe
venit agricol

Plata se face la organele de specialitate (trezorarie) sau prin intermediul CEC-ului daca exista
conventi in acest sens.

 Termene de plata.

Codul Fiscal cat si alte alte legi stabileste termene de palta conform anumitor
categorii de impozite,taxe,contributiiori altor sumedatorate bugetelor publice .
Termenele de platapentru diferentele de creante fiscale principale si pentru
obligatile accesorii se stabilesc in functie de data la care i s -au comunicat aceste
obligatii contribuabilului dupa cum urmeaza
- in cazul in care data comunicari obligatilor fiscale re spective se situeaza in
intervalul 1-15 din luna plata se va face pana la data a 5 a luni urmatoare

-in cazul in care data comunicari onligatilor fiscale respective se situeaza in intervalul 16-31 din
luna palta se va efectua pana la data 20 a lunii urmatoare

 Momentul in care se considera efectuata plata

Este diferit in functie de modalitatea de plata aleasa de catre debitor dupa cum urmeaza
-in cazul in care plata se face in numerar mometul efectuari platii coincide cu data
inscrisa pe documentul doveditor al platii eliberst de catre organele sau persoanele
abilitate sa incaseze supe de bani reprezentand obligati fiscale
-in cazul in care plata se efectueaza prin mandat postal momentul efectuarii paltii
coincide cu data postei inscrisa pe acel mandat
-in cazul in care olata se efectueaza prin decontare bancara momentul platii se considera a
fi la data la care bancile debiteaza contul paltitorului . insa in cazul in care banca nu
efectueaza viramentele bancare in 3 zile lucratoarede la data la care a debitat contul
paltitorului ,momentul efectuari plati se considera a fi la data la care se efectueaza
operatiunile de creditare a contului de trezorarie motiv pentru care dupa implinireacelor 3
zile se calculeaza si majorari de intarziere

Pentru neachitarea in termen se platesc majorari de intarziere . Majorarile de intarziere


sunt sume ce se percep in plus fata de cele datorate si se exprima in cote fixe (20 lei/zi)
sau procentual 0,12% zi raportandu-se la la suma ramasa

Se considera ca ele au rol sanctionator si rol de despagubire partiala

Plata se considera achitatata cind este indicata efectuaraea ei pe o chitanta ( atunci cand se face
numerar )

Cand plata se face prin virament bancar se considera efectuata la data cand banca a dispus
scoaterea sumei din contul platitorului si varsarea ei in contu creditorului.

In cazul in care debitorului are de efectuat plata care presupune onoarea cu respectarea unui
ordini de prioritate ( mai multe obligatii scadente si o singura plata ) se pune problema in ce mod
ne raportam plata la obligatii respective

Plata obligatilor bugetare se face in ordinea vechimi acestora

a) Restantele din anii precedenti odata cu majorarea de intarziere aferenta potrivit legi
b) Restantele anului curent odata cu majoritatea intarzierilor aferente
c) Sumele datorate la termenele legate de plata
d) Sumele cu termenele scadente viitoare
Exista si anumite inlesniri privind plata obligatilor fiscale
1. Aminari si esalonari la plata impozitelor taxelor si altor obligatii bugetare
2. Aminari si esalonari la plata scutiri si reduceri de majorari de intarziere
3. Scutiri si reduceri de impozite si taxe
Cererea de obtinere a acestor facilitati se depune catre contribuabil la organul fiscal in a
carei evidenta figureaza
Esalonarea la plata poate sa inceapa prin acordarea unui termen de gratie pana la 6 luni pt
debitele in legatura cu care s-au depus cereri de inlesnire la plata nu incepe executatea silita
.Contribuabilului trebuie sa plateasca majorari de intarziere si pentru perioada aminari sau
esalonarii

Pe timpul aminarii sau esalonarii la plata prescriptia este de 3 ani plus termenul cit a fost
suspendat
Constituire de garantii
Are la baza mijlocul prin care creditorii fiscali fie vorba despre stat sau unitatile
administrativ teritoriale actioneaza pentru a-si ocroti interesele financiare pe cale le detin in
raport cu debitorii fiscali.
Deasemenea legea reglementeaza cazurile prin care organul fiscal sa solicite debitorului sau
fiscal constituirea de garantii:
-cazul suspendari executari silite
-cazul ridicarii masurilor asiguratorii
-cazul asumarii obligatiei de plata de catre o alta persoana prin semnarea unui angajament
de plata
-alte cazuri prevazute de legea in vigoare
Tot legea mai reglementeaza limitativ si expres categorile de garantii ce pot solicitate
debitorului fiscal in cazurile si conditiile expuse mai sus.
-consemnarea de mijloace de mijloace banesti la o unitate a Trezorariei Statului
-scrisoare de garantie bancara
-ipoteca supra unor bunuri imobile din tara
-gaj asupra unor bunuri mobile
-fideisiunea
Restituirea sumelor
Poate opera atat din oficiu cat si la cerere
Restituirea din oficiu poate oprera in cazul diferentelor de impozite rezultate sin egalizarea
anuala a impozitului pe venitul persoanelor fizice . In situatia aceasta restituirea se va realiza
in termen de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere
In cea ce priveste restituirea la cerere are lor in urmataorele situatiii cand se poate si dovedi
acest lucru
- Cand s-au efectuat plati fara sa existe titluri de creanta.
- Cand s-au efectuat palti in plus fata de obligatia fiscala
- Cand s-au efectuat plati in cauza unor erorii de calcul
- Cand s-au efectuat plati rezultate din cauza unor aplicari eronate a unor prevederi legale
- Cand legea prevede rambursarea unor sume din bugetul de stat

2- COMPENSARE

Aeaste reglementata in ideea aparitiei unor obligatii pecuniare reciproce


Obligatile pecuniare reciproce apar in domeniul fiscal in cazurile in caare subiectele
impozabile sau taxabile platesc in conturile de venituri bugetare sume de bani in plus peste
cele legal datorate care sunt restituibile si in acelasi timp au de platit impozite la termene
viitoare
Reprezinta atunci cind contribuabilul ajunge creditorul statului ca urmare a ivirii
urmatoarele posibilitatii
Sunt

a) S-au platit cu titlul de impozite si taxe fara existenta unui titlu de creanta
b) Plata in plus fata de obligatia bugetara
c) Sumele platite ca urmare a UNEI ERORII DE CALCUL
d) Sumele platite ca urmare a aplicarii eronate a aprevederilor legale
e) Sumele de rambursat de la bugetul de stat potrivit legii
f) Sumele stabilite prin hotarari sau decizi ale arganelor jurisdictionale sau
administrative
Compensarea se face la cerere contribuabilului sau din oficiu cind legea permite ,se
efectueaza de catre organul competent in termen de 30 de zile de la data depunerii
cererii iar dreptul de a cerere compensarea sau restituirea sumelor se prescrie in
termen de trei ani de la sata incheieri anului financiar in care a luat nastere dreptul la
compensare sau la restituire

Sumele platite in plus se compenseaza dupa cum urmeaza

1. Cu obligatiile bugetare restante din anii precedenti


2. Cu obligatiile bugetare scadente in anul in curs
3. Cu obligatiile bugetare viitoare daca accepta debitorul

Compensarea presupune obligatia creditorului devenit debitor de a raporta suma pe


care o detine in plus la obligatiile trecute si neonorate sau obligatile care urmeaza

3-PRESCRIPTIA

Reprezinta un alt mod de stingere a obligatilor fiscale cu precizare ca completeaza


celelate moduri speciale de stingere a obligatilor determinnat de constatarea ca si in
domeniul fiscal la fel ca in celelate domenii supuse reglementari juridece ca in acest caz
suntem in prezenta unui domeniu special al prescriptiei exista durabilitatea unor starii
de fapt in care neexercitarea unor drepturi sau altor motive asemanatoare devenind
necesara consacrarea juridica a acestor starii de fapt prin prescriptia respectivelor
drepturi

Cerintele prescriptiei obligatiilor fisacale sunt reglementate distinct de prscriptia


dreptului organelor fiscale de impunere retroactiva in cazuri de omisiune subevaluari
etc
Obligatile fiscale prin oricare dintre titlurile de creanta fiscala se sting prin prescriptie
in ideea in care exista o anumita durata de timp in care nu sa realizat plata lor inclusiv
prin executare silita

Termenele de prescriptie sunt reglementate cu anumite caracteristici

Exista anumite termene de prescriptie cum urmeaza

1-TERMEN DE 5 ANI -pentru creantele bugetare din impozite si taxe si pentru alte
tipuri de contributi stabilite de lege

2-TERMEN DE 3 ANI- pentru alte creante bugetare decat cele mentionate mai sus
cum ar fi majorarea aferenta a aacestora

Ea se poate intrerupe si suspenda in anumite cazuru care sunt expre si limitativ


prevazute de lege

CAZURI DE INTRERUPERE

A) Cazuri prevazute de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie


B) Pe data indeplinirii de catre debitor dar inaintea de inceperea executarii silite sau
in cursul acesteia a aunui act voluntar de executare a obligatiei sau recunoaterea
in orice mod a datoriei
C) Pe data impliniri in cursul executarii silite a aunui act de executare silita
D) Pe data intocmiri in conditile ordonantei a acatelor de constare silita a
insolvabilitati debitorului
CAZURI DE SUSPENDARE

A) Cauzele prevazute de legea pentru suspendare


B) In cazurile si conditiile in care suspendarea executari silite este prevazute de lege
ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca
C) Cat timp aminarea sau esalonarea plati opereaza ca urmare a inlesmiri la plata
dispuse de lege sau aprobate de Guverrn sau acceptate de organul competent
D) Pe timpul cit debitorul s-au obligat sa faca plata datoriei conform angajamentului
luat
E) Cat timp debitorul de re-credinta isi sustrage bunurile de la executare silita

4- INSOLVABILITATE

Reprezinta modul de stingere a obligatiilor bugetare aplicabil in prezent in


relatile cu persoane atat fizice cat si jurice aflate in stare incapacitate financiara.
Scaderea obligatilor bugetare pt insolvabilitate este aplicabila daca debitorul nu
are venituri sau bunuri urmaribile si de asemena cand dupa icetarea executari
silite pornite impotriva debitorului ramin creante bugetare neachitate
Pe langa aceste conditii comune in relatiile cu contribuabili persoane fizice
scaderea creantelor bugetare este admisa daca debitorului este disparut sau a
decedat fara a lasa ceva ceavre ca si atunci cand debitorul nu este gasit la ultimul
domiciliu cunoscut si de asemeni nu se gasesc venituri sau bunuri urmaribile
In cazul relatilor cu persoanele juridice pe langa conditile comune scaderea
creantelor bugetare este admisa cind debitorul a fost supus proceduri de
organizare si lichidare juridica ce a fost inchisa precum isi inceteaza existenta
intr-un alt mod si au ramas obligatii bugetare neachitate
Procedura insolventei
Deschidere proceduri de insolventa este o modalitate de stingere a
creantelor fiscale sau cel putin partial ar putea conduce la realizarea sumelor de
bani la bugetul public
Procedura insolventeinpersoanelor juridice ale persoane juridice este
reglementatat prin Legea 85/2006 si nu trebuie confundata cu insolvabilitate
debitorului fiscal ca modalitatte de stingere a creantelor
In cea ce priveste procedura ,organele administrativ-financiare si de
execuatre in evidenta carora sint inscrise creantele bugetare ale contribuabililor
insolvabili costiand intrunirea conditiilor comune si speciale intocmesc acte de
constatare a acestor conditii si pe baza lor creantele bugetare ramase neachitate se
radiaza din evidentele respective avand efect de stingere a acestor creante prin
Scadere pentru insolvabilitate.

5 AMNISTITIA sau ANULAREA

Se realizeaza pe calea Amnistitiei fiscale a unor categorii de impozite si altor


creante fiscale restante si asemenea pe calea actelor si de anularea a anumitor
creante de acest fel de catre organeele care au aceasta competenta
Amnistitia fiscala reprezinta un mod exceptional de stinge a obligatiilor fiscale
deoarece se aplica in imprejurarile in care anumite fiscale categorii de subiecte
impozabile sau taxabile au datori devenite atit necesare pentru lichidarea unor
restante restante ce nu au perspectiva de a fi recuperate cit si opotuna din punctul
de vedere al politicii fiscale a statului fata de acele subiecte inpozabile sau
taxabile

Amnistitia fiscala este reglementata pin acte normative care prevad anularea impozitelor a
taxelor si altor si a altor creantelor restante si prduc efectul juridic de stingere a respectivelor
obligatilor fiscale
Spre deosebire de amnistitie cu caracterul ei general legislatiei fiscale prevede posibilitatea
anularii unor creante bugetare la cererea debitorilor cu justificarii necesare de laut in seama

Competenta de aprobare a unor anulari de acest de acest fel este acordata Miinsterului Finantelor
Publice si Organelor fiscale locale insa mai ales la debite provenite din amenzi si amenzi si
majorari de intarzier

Anularea unor debite bugetare restante mai este admisa in situatile in care in care cheltuielile de
executari de executare silita sunt mai mare deciat respectivele debite

Capitolul 2
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND
EXECUTAREA CREANTELOR FISCALE

Notiune

Pentru realizarea creantelor bugetare avem la baza principipiul acceptarii la plata de catre
contribuabil (fie persoana fizica sau juridica).

Neplata la termenul legal a taxelor impozitelor cat si a altor venituri bugetare atrage atat
aplicarea majorarilor de intarziere cat si executarea silita ca in ultim mijloc de realizare a venituri
fiscale

Determinat de Nevoia recuperari creantelor bugetare legislatia fiscala a fost completa cu norme
privingd executarea silita a palti impozitelor si a taxelor la termen legal

Executarea siilita a creantelor fiscale poate fi comparat cu executarea creantelor de natura


civila.
In raporturile de drept civil executarea silita intervine atunci cand debitorul nu executa de buna
voie obligatia ce i se revine ca mijloc de aparare a drepturilor civile incalcate si constitui
ultima faza a procesului sivil. De asfel si in cadrul executarii creantelor fiscale executarea silita
reprezin un ultim mijloc in cadrul proceduri fiscale.

CODUL DE PROCEDURA CIVILA prevede asfel in cartea V-a Capitol 1

Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu

(1) Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la
îndeplinire de bunăvoie.
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la
îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit
dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
(3) Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv,
până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau
a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum şi a cheltuielilor de executare.
(4) Executarea unor obligaţii de a face, precum înscrierea sau radierea unui drept, act sau fapt
dintr-un registru public, emiterea unei autorizaţii, eliberarea unui certificat sau predarea unui
înscris şi altele asemenea, se poate obţine la simpla cerere a persoanei îndreptăţite, făcută în
temeiul unui titlu executoriu, fără a fi necesară intervenţia executorului judecătoresc, dacă prin
lege nu se dispune altfel. În caz de neconformare a debitorului, creditorul poate recurge la
executarea silită în condiţiile prezentului cod.
Vânzarea de către creditor a bunurilor mobile ipotecate în condiţiile art. 2.445 din Codul civil se
face cu încuviinţarea instanţei, fără intervenţia executorului judecătoresc

Procedura si desfasurarea executari:

A.ORGANELE DE EXECUTARE SILITA

Sunt reprezentate de organele fiscale specializate cu competenta instituita prin lege in legatura cu
colectarea creantelor creantelor fiscale. Pentru inceput vom ace referire la competenta lor
teritoriala si anume:

Agentia Nationala de Administrare Fiscala ce funtioneaza la nivel central in cadrul Ministerului


Finantelor Publice si care are structuri in teritoriu aflate in subordinea sa .Ea fiind insarcinata cu
colectarea si urmarirea tuturor categorilor de creante datorate bugetelor publice centrale (ale
statuluiâ) mai putin bugetelor publice locale.
Creantele datorate acestora din urma sunt colectate si urmarite de catre structurile specializate ce
functioneaza in cadrul primarilor autoritatilor administratie publice locale fiind cele cheamatesa
coelcteze si sa administreze acesti bani publici.

Codul de Procedura Fiscala face distinctia inte Creantele Fiscale si Creantele Bugetare asfel ca:

A .creantele vor fi urmarite de silit de catre organele fiscale.

B .creantele bugetare care se incasea se administreaza se contabilizeaza si se utilizeaza de catre


institutile publice ca venituri proprii sau rezultate din raporturi juridice contractuale vor fi
urmarite silit de catre organele proprii cu atributii in acest sens . Acestea aceste sunt indrituite sa
efectueze executari silite nu doar organel fiscale ale statului ci si alte instituti publice pentru
recuperarea crentelor ce le sunt datorate.

O prima concluzie care se impune se refera la faptul ca veniturile institutilor publice cir si cele
cu vechime contractuala sunt considerate de catre legiuitor ca fiind bani publici asfel li se
aplicabile dispozitile legislatie procedural fiscal

O a doua concluzie este aceea ca legiuitorului distinge intre creantele fiscale si cele bugetare .
Trebuie precizatca in principiu asa cum am mai aratat cele doua categorii de creante este
diferenta de la parte intreg .

CONDITIILE EXECUTARI SILITE

Are ca obiect ansamblul de imprejurari care trebuie sa de indeplineasca pentru ca executarea


silita sa poata fi realizata . Ele fac referire la urmatoarele aspecte:

-sa existe un titlul executoriu in temeiul careia sa se declanseze executarea silita


-creanta sa fie certa si exigibila
-termenul de scadenta sa fie implinit fara sa se fi stins creanta prin niciuna din modalitati de
stingere a creantelor fiscale reglementate de lege
-executarea silita sa fie declansata inainte de implinirea termenului legal de prescriptie (prin
implinirea acestuia se stinge dreptul organului fiscal de a mai cere executarea silita)
Dupa cum am observat mai sus executarea silita nu se poate efectua decat in temeiul unui
titlu executoriu emis de catre organul de executare competent in a carei raza teritoriala isi are
dimicilul sau sediu debitoriul fiscal.
Titlul de creanta devine executoriu la data la care crenta fiscala este scadenta prin expirarea
termenului de plata.

TITLUL EXECUTORIU

Reprezinta actul acministratic fiscal in temeiu carea se efectueaza executarea competent din
punct de vedere teritorial.
In cadrul unui titlu executoriu sunt mentionate toate creantele fiscale datorate de catre
debitorul fiscal indiferent de cuantumul ori de natura lor inclusiv creantele fiscale accesori celor
principale. Codul de Procedura Civila reglementeaza asfel in Cap II ART,632
CAP. II
Titlul executoriu

ART. 632
Temeiul executării silite

(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte
hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
ART. 633
Hotărârile executorii

Sunt hotărâri executorii:

1.hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;


2.hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părţile au
convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2).
Niciun titlu executoriu nu poate emite in absenta titlului de creanta care stabileste natura si
intinderea creantei principale si a celei accesorii daca este cazul. Tiltlul de creanta devine tiltul
executoriu la data la care creanta devine scadenta.
De asemene intervine intrebare daca un titlu executoriu odata emis mai poate sau nu fi modificat
Modificare titlui de creanta atrage automat si implicit modificarea titlului executoriu. Avand in
vedere faptul ca contestatia la executarea silita poate sa aiba ca obiect executarea silita in
ansamblul sa un actde executare silita sau refuzul nejustificat de a emite un act de executare devine
evident faptul ca prin promovarea acestei actiuni in justitie se poate proceda la contestarea titlului
executoriu. Chiar daca este un act administrativ fiscal el nu va contesta dupa regulile standard de
contestare a acestor categorii de acte ci dupa procedura care o imprementeaza Codul de Procedura
Fiscala privind executarea silita.
Chestiunile reglementate in modul acesta la ora aceasta creeind un regim juridic diferit pentru
contestarea titlurilor executori fata de situatia in care se contesta titlurile de creanta fiscala.
Chiar daca intre cele doua nu este alta diferenta de status decat acea ca sa implinit termenul de
scadenta iar titlul de creanta a devenit titlu executoriu totusi contestarea celui de al doilea se face
dupa o alta procedura decat aceea a contenciosului fiscal repectiv dupa procedura contestatie la
executare silita
Titlul executoriu trebuie sa contina urmatoarele elemente ale fiecarui act administrativ fiscal
dar si o serie de elemente specifice si anume ;
-codul de indentificare fiscala
-domiciliul fiscal al debitorului si orice alte date de identificare
-cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate
-temeiul legal al puterii executorii a titlului.
Daca titlurile executori sunt emise de catre alte organe decat cele ale fiscului si nu cuprind
elementele precum numele si prenunele ori denimirea debitorului codul numeri personal codul
unic de inregistrare domiciliu sau sediu cuantumul sumei datorate , temeiul legal, semnatura
organului emitent precum si dovada comunicarii acestuia organul chemat sa puna in executare un
asfel de titlul executoriu va putea proceda la restituirea acestuia in vederea competarii cu datele
informatile ori procedurile prevazute de lege.
Titlurile executorii emise de catre alte organe competente care privesc creantele fiscale creantele
fiscale se transmit in termen de 30 de zile
Institutile publice finantate integral sau partial de la bugetele publice ale statului si care nu au
organe proprii de executare silita si pot transmite titlurile executorii organele fiscale din cadrul
ANAF in vederea punerii lor in executare iar sumele asfel realizate se fac venit la bugetul
propriu al institutiei emitente a titlurilor executorii.

COMUNICAREA SOMATIEI
Reprezinta procedura prealabila decalansari executari silite in oricare din formele ei.
Legea 207/2015
ART.230
(1) Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei.Daca in termen de 15 zile de ka
comunicarea somatiei nu se atinge debitul se continua masurile de executare silita .
Somatia este indotita de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare
silita
Somatia are rol de act administrativ fiscal care alaturi de toate elementele obijnuite acestei
categorii de acte si o serie de elemente specifice si anume
*numarul dosarului de executare silita
*suma pentru care se incepe executare silita
*termenul la care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu
*indicare consecintelor in cazul neefecutuari plati.
Executare silita se deruleaza dupa niste reguli generale valabile in cadrul oricarei forme de
executare silita stabilita de lege si care face referire la urmatoarele aspecte:
-Executarea silita se poate intinde asupra tuturor bunurilor cat si veniturilor urmaribile ale
debitorului iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara realizari creantelor
fiscale cat si a cheltuielilor d e executare silita
-Bunurile care au un regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor
impuse de legi speciale care le reglementeaza regimul juridic
-in cadrul procedurii de executare silita se pot folosi succesiv sau concomitent madalitati de
executare silita prevazute de lege
-executare silita a creantelor fiscale nu se perimeaza
-executarea silita se desfasoara pana la stingerea integrala a creantei fiscale inscarisa in titlu
executoriu inclusiv a dobanzilor , penalitatilor de intarzire ori in alte sume datorate sau acordate
potrivit legii prin aceste a precum si a cheltuielilor de executare
-daca prin titlul executoriu sunt prevazute dobanzi penalitzti de intarziere sau alte sume fara sa
se fi stabilit cuatumul acestora ele vor fi calculate de catre organul de executare si consemnate
intr-un proces verbalcare constituie titlul executoriu si care se comunica debitorului fiscal.
-fata de terti inclusiv fata de stat o garantie reala precum si celelat sarcini reale ce graveaza
asupra bunurilor au un grad de o proioritate care se stabileste din momentul din care aceste au
fost facute publice de catre titulari acestuia prin oricare din modalitatile de publicitate prevazute
de lege.
-pentru a se declansa executarea silita organele de executare se pot folosi de ori care din
modalitatile puse la dispozitie de Codul de Procedura Fiscala pentru a se determina averea si
venitul debitorului.
-in cazul sechestrari bunurilor terti nu se pot opune invocand un drept de gaj, ipoteca sau
privilegiu dar pot participa la distribuirea sumelor rezultate din valorifivcarea bunurilor .
Trebuie precizat ca in toate actele de executare silita trebie sa se indice titlul executoriu si sa se
arate natura si intinderea debitului ce face obiectul executarii.
Pot fi supuse executarii silite bunurile considerate de lege drept urmaribile

MODIFICAREA CURSULUI EXECUTARI SILITE

In timpul derulari execuatri silite se pot suporta anumite modificari sau poate inceta fara ca
procedura sa fi fost parcursa integrala.De asemenea executarea poate fi suspendata intrerupta sau
poate inceta conform Legi 207/2015
ART.223
Suspendarea executari silite.
(1) Executarea silita se suspenda
(a) Cand suspendaarea a fost dispusa de instanta sau de creditor in conditiile legi;
(b) La data comunicari aprobarii inlesniri la palata in coditile legi ;
(c) In cazul executari silite imobiliare de la data la care i se comunica debitorului fiscal
aprobarea data de organul de executare ca plata creante sa se faca din veniturile realizate de
bunul imobil fara se se mai procedeze la valorificarea bunului
(d) Pe o perioada de cel mult 6 luni in cazurile exceptionale si doar singura data pentru
acelasi debitor prin hotararea Guvernului cu respectarea regulilor in materie de ajutor de
stat
(e) In alte cazuri prevazute de lege
(2)Executarea silita se suspenda si in cazul in care ulterior inceperi se depune o cerere de
restituire/rambursare iar cuantumul sumei solicitate este egal sau mai mare decat creanta fiscala
pentru care s-a inceput executarea silita in acest caz executarea silita se suspenda

OBIECTUL EXECUTARI SILITE

Este format atat din bunuri cat si de valoari de orice fel in legatura cu care se afla in desfasurare
procedura de executarea silita.Bunurile trebuie sa fie urmarite adica trebuie sa faca obiectu unei
executari silite respectiv sa nu aiba niciun nfel de interdictie de executare silita ca acele bunuri
sa poata sa fie instrainate.
In functie de natura bunurilor asupra carora este supusa executarea silita se stabileste si
modalitatile de realizare a executarii silite asfel
(a) Executarea silita prin proprire (asupra veniturile debitorului)
(b) Executarea silita mobiliara(asupra bunurile mobile)
(c) Executarea silita imobiliara(asupra bunurilor imobile)
(d) Executarea silita a ansamblului de bunuri (atat bunuri mobile cat si imobile sau veniturile
debitorului dar ele formeaza impreuna un intreg a carui valoarea se poate realiza mai
bine in cadrul ansablului decat printr-o valorificare separata a fiecarui dintre ele)
(e) Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor care au prin radacinii( asupra bunului
imobil care prin natura sa este compus din mai multe bunuri mobile si imobile)
Obiectul executării silite
Prin obiectul executării silite se înţelege tot ceea ce poate fi supus urmăririi silite.

Potrivit art. 371 alin. l C. proc. civ., pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în
plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, precum şi în
desfiinţarea unei construcţii, plantaţii ori a altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri
admise de lege, iar art. 3713 alin. l prevede că, veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse
executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmăribile şi numai în măsura necesară pentru
realizarea drepturilor creditorilor.

Art. 371 alin. l C. proc. civ., cât şi art. 3723 alin. l C. proc. civ. se referă la obiectul executării
silite. Dacă art. 3712 alin. l are un caracter extrem de general, în sensul că determină categoriile
de obligaţii ce pot fi valorificate pe calea executării silite, art. 3713 alin. l determină într-o măsură
generală obiectul executării silite, reprezentând expresia principiului potrivit căruia întreaga
avere a debitorului formează gajul general al creditorilor.

(f) Se consideră că creditorul are un drept de urmărire asupra întregului patrimoniu al


debitorului când acesta nu îşi execută de bună voie obligaţia.
(g) Dreptul de gaj al creditorului este consacrat în Codul civil, în art. 1718 şi 1719. Astfel, art.
1718 prevede că, oricine este obligat personal este ţinut de a-şi îndeplini îndatoririle cu
toate bunurile mobile şi imobile, prezente şi viitoare; art. 1719 dispune că, bunurile unui
debitor servesc pentru asigurarea comună a creditorilor săi, iar preţul lor se împarte
între ei prin analogie, afară de cazul când există între creditori cauze legitime de
preferinţă.
(h) Din textele de lege arătate rezultă că întregul patrimoniu al debitorului, în faza dreptului de
gaj general al creditorilor, poate fi urmărit de aceştia din urmă pentru şi până la realizarea
creanţelor lor.
(i) Prezintă interes excepţiile pe care legea le admite de la această regulă:
(j) - exceptarea de la urmărire a bunurilor ce aparţin domeniului public;
(k) - exceptarea de la urmărire a unor bunuri ce aparţin persoanelor fizice în baza unor
considerente de ordin social şi umanitar.
(l) O alta exceptie: in cazul proprietatii comune a sotilor, creditorii personali ai unui
sot, in temeiul dispozitiilor articolului 33 din C. fam., nu pot urmari bunurile comune
decat dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor.
(m) Pentru a putea fi urmarite bunurilor comune, ei trebuie mai intai sa ceara impartirea
acestor bunuri, in masura necesara acoperirii creantei.
(n) De asemenea, in cazul in care mostenitorul a acceptat succesiunea sub beneficiu
de inventar, bunurile intrate din succesiune, formand gajul general al creditorului
succesoral, pot fi urmarite de de acesta, fara a avea dreptul sa exercite urmarirea silita
a celorlalte bunuri .
(o) In urma completarii Codului de procedura civila, prin Ordonanta de Urgenta nr.
138/2000, s-a instituit, in mod expres, posibilitatea urmaririi silite a dreptului de uzufruct
asupra unui bun imobil, precum si a dreptului de superficie. De asemenea, potrivit art. 488
alin. 3 C. proc. civ., dreptul de superficie poate fi urmarit silit o data cu fondul dominant
caruia ii profita. Apoi, in privinta minorilor si a persoanelor puse sub interdictie, OG
138/200 a consacrat principiul potrivit caruia imobilele acestora nu pot fi urmarite silit
inaintea urmaririi mobilelor lor. Cu toate acestea, principiul enuntat nu impiedica
executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna a minorului sau a
persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, daca
obligatia prevazuta in titlul executoriu este comuna (art. 491 C. proc. civ.) .
(p) Art. 454 alin. 2 C. proc. civ. dispune ca sunt supuse urmaririi silite bunurile mobile
urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert. Literatura juridica
distinge trei categorii de bunuri incorporale:
(q) - proprietatile incorporale, categorie in care intra drepturi mobiliare din aria
drepturilor de creatie intelectuala, drepturi dintr-o activitate in curs;

- titlurile de valoare negociabile, cum ar fi inscrisurile care constata si reprezinta


drepturi a caror transmitere are loc prin procese de negociere proprii dreptului comercial si
care asigura transmiterea insasi a drepturilor, valorile mobiliare, efectele de comert
(cambia, biletul la ordin si cecul).

(r) - creantele si alte drepturi incorporale, cum ar fi: creantele si partile sociale, care
nu se identifica cu inscrisurile (titlurile) ce le constata, fiind drepturi nominative.
(s)
Bunurile apartinând debitorilor persoane fizice
(t) A. Nu pot fi supuse executãrii silite (art. 406 C. proc. civ.):
(u) a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si
(v) familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelasi fel;
(w) b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de douã luni, iar dacã debitorul
se ocupã exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pânã la noua recoltã, animalele
destinate obtinerii mijloacelor de existentã si furajele necesare pentru aceste animale pânã
la noua recoltã;
(x) c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru trei luni de iarnã;
(y) d) bunurile declarate neurmãribile prin alte dispoziþii legale.

B. Bunuri exceptate temporar de la urmãrire – În cazul în care legea prevede o inalienabilitate


cu caracter temporar, pe durata inalienabilitãtii bunul nu va putea fi urmãrit.

E. Bunuri care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului: – pot fi urmãrite numai în lipsa
altor bunuri urmãribile si numai pentru obligatii de întretinere, chirii, arenzi sau alte creante
privilegiate asupra mobilelor.

F. Salariul si alte venituri periodice realizate din muncã, pensile acordate în cadrul
asigurãrilor sociale, precum si alte asemenea sume ce se plãtesc periodic debitorului si sunt
destinate asigurãrii mijloacelor de existentã ale acestuia, pot fi urmãrite:

1. pânã la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de întretinere sau
de alocatie pentru copii;

2. pânã la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Se bucurã de aceastã protectie nu numai salariul, dar si orice alte drepturi bãnesti ce se cuvin
salariatului în temeiul contractului de muncã, indiferent de mãrimea si natura lor, de forma sau de
felul contractului de muncã (pe duratã determinatã sau nedeterminatã).Dacã sunt mai multe
urmãriri asupra aceleiasi sume, urmãrirea nu poate depãsi 1/2 din venitul lunar net al debitorului,
indiferent de natura creantelor, în afarã de cazul în care legea prevede altfel.

Potrivit prevederilor art. 409 alin. (3), veniturile din muncã sau orice alte sume ce se plãtesc
periodic debitorului si sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existentã ale acestuia, în cazul în
care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra
partii ce depaseste jumtate din acest cuantum.
De la regula potrivit cãreia sunt urmãribile toate bunurile existente în patrimoniul debitorului existã
exceptii în cazurile de separatie între bunurile debitorului, în cadrul aceluiasi patrimoniu.

Astfel, în cazul proprietãtii comune a sotilor, creditorii personali ai unui sot, în temeiul
dispoziþiilor art. 33 din C. fam., nu pot urmãri bunurile comune decât dupã urmãrirea bunurilor
proprii ale sotului debitor.Pentru a putea fi urmãrite bunurilor comune, ei trebuie mai întâi sã cearã
împãrtirea acestor bunuri, în mãsura necesarã acoperirii creantei.

- Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav,
ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat,
diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie specialã, stabilite potrivit legii,
nu pot fi urmãrite pentru nici un fel de datorii

MASURILE ASIGURATORII

Masurile asiguratorii reprezinta modul de conservare care au drept scop indisponibilizarea


bunurilor umaribile ale debitorului asfel impiedicandul pe debitor sa mai poata sa distruga sau sa
instraineze bunul carecare formeaza obiectul litigiul ori care cere o suma de bani.Prin asfel de
masurii se poate realiza asigurarea actiuni civile.Este garantata posibilitatea executarii in viitor a
hotorarii judecatorestii care va fi obtinuta de catre reclamant.Indisponibilizarea poate fin
considerata una indirecta intrucat impiedicand disparitia sau distrugerea bunului sau chiar
instrainarea acestuia se asigurarea indirect satisfacerea creantei pentru acel bun o garanteza.
Aceste masurii pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta inclusiv si cazul efectuarii de
controale sau al antrenarii raspunderii solidare . Masurile asiguratorii pot fi dispuse atat de
organele fiscale competente cat si de intantele judecatoresti ori de catre alte organe competente
daca nu au fost defintate in condiitile legii ,raman valabile pe toate perioada executarii silite fara
indeplinirea altor formalitatii
Literatura de specialitate ne da o serie de concluzii cum ar fi :
a) Masurile Asiguratorii reprezinta instrumente procesuale puse la dispozitia creditorului
pentru a-si garanta creanta
b) Maasurile Asiguratorii presupun indisponibilizarea bunurilor mobile si imobile pentru
eventualitatea obtinerii unei hotarari judecatoresti favorabile creditorului;
c) Masurile Asiguratorii asigura acum satisfacerea viitoare a creantei
d) Masurile Asiguratorii pot fi dispuse numai de catre o instanta judecatoreasca printr-o
hotarare care la randul ei poate face obiectul exercitarii cailor ordinare de atac ;
e) Masurile Asiguratorii sunt solicitate de catre un creditor care nu dispune inca un titlu
executoriu pentru a satisface creanta
f) Exista o practica judecatoreasca relevanta si detaliata in materia masurilor asiguratorii de
catre sudecatorii chemati a tine seama de pronuntarea hotararilor judecatoresti de
admiterea ori respingerea a unor asfel de cereri;
Codul de Procedura Civila reglementeaza trei categori de indisponibilizarea a bunurilor
In Noul Cod de procedura gasim in Cartea a V Capitolul V Articolul 950
ART 950
Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/şi imobile urmăribile
ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terţ în scopul valorificării lor în momentul în
care creditorul unei sume de bani va obţine un titlu executoriu.

ART. 952
Condiţii de înfiinţare

(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constatată în scris şi este
exigibilă, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale
debitorului, dacă dovedeşte că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata
unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţă.
(2) Acelaşi drept îl are şi creditorul a cărui creanţă nu este constatată în scris, dacă dovedeşte
că a intentat acţiune şi depune, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea
reclamată.
Instanţa poate încuviinţa sechestrul asigurător chiar şi atunci când creanţa nu este exigibilă,
în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat
asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau
să îşi ascundă ori să îşi risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească
îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute la alin. (1) şi să depună o cauţiune, al cărei cuantum
va fi fixat de către instanţă.
ART. 953
Procedura de soluţionare

(1) Cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care este competentă să judece
procesul în prima instanţă. Creditorul nu este dator să individualizeze bunurile asupra cărora
solicită să se înfiinţeze sechestrul.
(2) Instanţa va decide de urgenţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere
executorie, stabilind suma până la care se încuviinţează sechestrul, fixând totodată, dacă este cazul,
cuantumul cauţiunii şi termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta.
(3) Încheierea prin care se soluţionează cererea de sechestru se comunică creditorului de îndată
de către instanţă, iar debitorului de către executorul judecătoresc, odată cu luarea măsurii.
Încheierea este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic
superioară. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor.
(4) Dispoziţiile art. 998 alin. (4) se aplică atât la soluţionarea cererii, cât şi la judecarea
apelului.
ART. 954
Executarea măsurii

(1) Măsura sechestrului asigurător se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc,


potrivit regulilor prezentului cod cu privire la executarea silită, care se aplică în mod
corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare sau încuviinţare în acest sens.
(2) În cazul bunurilor mobile, executorul se va deplasa, în cel mai scurt timp posibil, la locul
unde se află bunurile asupra cărora se va aplica sechestrul. Executorul judecătoresc va aplica
sechestrul asupra bunurilor urmăribile numai în măsura necesară realizării creanţei. În toate
cazurile, sechestrul asigurător se va aplica fără somaţie ori înştiinţare prealabilă a debitorului.
(3) Sechestrul asigurător înfiinţat asupra unui bun supus unor formalităţi de publicitate se va
înscrie de îndată în cartea funciară, registrul comerţului, Arhiva Electronică de Garanţii Reale
Mobiliare sau în alte registre publice, după caz. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora
care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv.
(4) Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat va putea
face contestaţie la executare.
ART. 955
Desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător

Nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanţă atrage desfiinţarea de drept a sechestrului


asigurător. Aceasta se constată prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor.

ART. 956

Ridicarea sechestrului asigurător

(1) Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica,
la cererea debitorului, sechestrul asigurător. Cererea se soluţionează în camera de consiliu, de
urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere supusă numai apelului, în termen de
5 zile de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere.
Dispoziţiile art. 953 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(2) De asemenea, în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviinţată
măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care
a făcut-o a renunţat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa
care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţă prin încheiere definitivă, dată fără citarea
părţilor. Dispoziţiile art. 954 se aplică în mod corespunzător.
ART. 957
Valorificarea bunurilor sechestrate

Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obţinut titlul
executoriu.

ART. 958

Dispoziţii speciale

În toate cazurile în care competenţa de primă instanţă aparţine curţii de apel, calea de atac este
recursul, dispoziţiile art. 953 şi 956 aplicându-se în mod corespunzător.

In cazul proprirea asiguratorie


CAP. II
Proprirea asigurătorie

ART. 969
Obiectul popririi asigurătorii

Poprirea asigurătorie se poate înfiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor
bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care
aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condiţiile stabilite la
art. 952.

ART. 970

Reguli aplicabile

Soluţionarea cererii, executarea măsurii, desfiinţarea şi ridicarea popririi asigurătorii se vor


efectua potrivit dispoziţiilor art. 953-958, care se aplică în mod corespunzător.
(1) În cererea de poprire bancară creditorul nu este dator să individualizeze terţii popriţi cu
privire la care solicită să se înfiinţeze poprirea.

CONTESTATIA LA EXECUTARE SILITA

Este definita ca a doua modalitate a proceduri conteciose reglementate de Codul de Procedura


Fiscala .Ea mai este definita de literatura de specialitate ca Contenciosul fiscal de drept comun.
Obiectul Contestatieieste in mod expres si limitativ prevazut de lege .Mai exact orice persoana
interesata poate face contestatie impotriva fiecarui act de executare silita efectuat de catre
organele de executare competente cu incalcare dispozitilor legale de natura procedurala cerut de
lege .Ea poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul ccaruia a fost pornita executare
in cazul in care aceaste organe refuza sa indeplineasca un act de executare cerut de lege
Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta si se judeca in procedura de
urgenta aceasta facandu-se intrun termen rezonabil
Contestatia executari silite se poate face in termen de 15 zile sub sanctiunea decaderi din termen
ce poate sa curga de la una din urmatoarele date si anume.
Cand contestatorul a luat cunostinta de executare in acelasi conditii de mai sus de refuzul
organului de executare de aindeplini un act de executare
Cand cel interesat a luat la cunostinta de asemenea in conditile de mai sus de eliberare sau de
distribuirea sumelor pe care le contesta.
Contestatia pe care o anumita persoana pretinde ca are drept de proprietate sau un alt drept resl
asupra bunului urmarit poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea
executari.Neintroducerea uneo asfel de contestatii nu il opreste tertul vizat sa isi realizeze
drepturile pe cale uneo cereri separate potrivit dreptului comun.
Cu privire la contestatia la executare silita se refera la partile litigante.Deasemenea la judecarea
contestatiei instanta va cita si organul de executare in a carui raza teritoriala in care se gasesc
bunurile urmarite in cazul executariprin proprire isi are sediul sau domiciliul tertului proprit.
La cerere oricaruia parti interesate instanta poate decide in cadrul contestatiei la executarea
asupra impartiri bunurile pe care le are debitorul le detine in proprietatea comuna cu alte
persoane.
Solutiile ce stau la indemana instantei de judecata sunt diferita .Asfel daca admite contestatia la
executare instanta dupa caz paote dispune
-anularea actului de executarea contestat ori indreptarea acestuia
-anularea sau lamurirea titlului executoriu
-efectuarea actului de executare a caruia indeplinirea a fost refuzata
In cazul care se admite contestatia instanta
Executarea silitã directã imobiliarã

Constã în predarea silitã a bunurilor imobile care se realizeazã, ca si în cazul bunurilor


mobile, dupã aceeasi procedurã, indiferent de calitatea partilor (debitor sau creditor), având în
vedere si prevederile Legii nr. 7/1996 a cadastrului si publicitãtii imobiliare.

Prin aceastã procedurã executionalã poate fi adusã la îndeplinire o hotãrâre pronuntatã într-
o actiune realã imobiliarã, cum ar fi actiunea în revendicare sau o actiune posesorie, ori o hotãrâre
prin care se desfiinteazã un contract translativ al dreptului de proprietate, care oblige la
retrocedarea imobilului, sau o hotãrâre prin care se ordonã evacuarea locatarului sau a persoanei
care ocupã ilegal o suprafatã de locuit.
Dacã partea obligatã sã pãrãseascã ori sã predea bunul nu-si îndeplineste aceastã obligatie,
în termen de 5 zile de la primirea somatiei (termen calculat pe zile libere), va fi îndepãrtatã prin
executare silitã, iar imobilul va fi predat celui îndreptãtit.

Executorul judecãtoresc poate fi asistat la nevoie de organele de politie, jandarmerie sau


alti agenti ai fortei publice, în functie de necesitãti, va soma din nou verbal pe debitor sã pãrãseascã
imobilul si, în caz de refuz, cu ajutorul fortei publice va proceda la evacuarea debitorului punând
pe creditor în drepturile sale.

În cazul în care debitorul se împotriveste la executare, executorul judecãtoresc va încheia


un proces-verbal de împotrivire care va putea fi folosit în activitatea de urmãrire penalã a
debitorului, dacã împotrivirea s-a manifestat prin violentã sau amenintãri.

Executorul judecãtoresc va încredinta bunurile aflate în imobilul urmãrit, dar care nu fac
obiectul executãrii unui custode, urmând ca plata acestuia sã se facã de proprietarul bunurilor
evacuate.

Activitãtile prilejuite de evacuare vor fi consemnate într-un proces-verbal care va fi semnat


de organul de executare si de pãrti. Dacã pãrtile nu vor ori nu pot sã semneze, se va face mentiune
despre aceasta în procesul-verbal.

În cazul în care debitorul se împotriveste sau nu voieste sã deschidã usa, executorul


judecãtoresc va recurge la forta publicã. Ca si în cazul executãrii directe mobiliare, cheltuielile
ocazionate de executare vor fi suportate de debitor, care se aflã în culpã procesualã întrucât nu si-
a executat obligatia de bunãvoie.

Aceastã procedurã se va putea folosi atât în raporturile dintre persoanele fizice, cât si în
cele dintre o persoanã fizicã si una juridicã sau între persoane juridice.

De asemenea, predarea silitã a unui bun imobil poate fi întâlnitã si în cazul unor mãsuri dispuse
prin hotãrâri arbitrale.

PROCEDURA DE EXECUTARE SILITA IMOBILIARA


CAPITOLUL III
EXECUTAREA SILITA IMOBILIARA

Procedura executari silite

La fel ca in cazul executari silite mobiliare urmarirea bunurilor imobiliare reprezinta


procedura de realizare indirecta a creantei fiscale cea ce presupune urmarirea silit
Competenta in cea ce priveste desfasurarea acestul proces de executare revine organului
financiar in raza caruia sunt situate imobilelele ce fac parte imobilele care fac obiect executari
iar daca domiciliul sau sediul debitorului se afla in raza teritoriala a altui organ de executare
acesta din urma va cordona procedura de executare
Pentru executarea titlului privind creanţa fiscală, sunt supuse executării silite bunurile imobile
proprietate a debitorului.
Dacă debitorul deţine bunuri în proprietate comună cu alte persoane,
executarea silităse va întinde numai asupra bunurilor atribuite debitorului în urma partajului
judiciar, respective a s u p r a s u m e i , p r e c u m ş i a s u p r a b u n u r i l o r a c c e s o r i i b u n u l u i
i m o b i l , a c e s t e a n u p o t f i î n s ă urmărite decât o dată cu imobilul.
Procedura executari silite
a) Somatia de plata
Organul de executare are termen de 5 zile inainte de inceperea executari o somatie care va
cuprinde datele de identificare a imobilului urmarit precum si mentiunea inscrierii somatiei in
evidentele de publicitate imobiliara
Odata cu comunicarea somatiei catre debitor acesta va fi tranmisa si organului competent
pentru inscrierea in registrele de publicitate imobiliara
Actele de dispozilitie incheiate de debitor ulterior luarii incriptiei ipotecare va fi lovita de
nulitate
Autoritatile ce au competenta efectuarii publicitatii imobiliare vor comunica organelor de
executare la cererea acestora drepturilor reale inscrisa in legatura cu imobilul urmarit
Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare
care a instituit sechestrul va s o l i c i t a d e î n d a t ă B i r o u l u i d e c a r t e f u n c i a r ă
efectuarea inscripţiei ipotecare, anexând un e x e m p l a r a l p r o c e s u l u i -
verbal de sechestru, acesta urmând să comunice organelor de
executare, la cererea acestora, în termen de 10 zile, celelalte drepturi
r e a l e ş i s a r c i n i c a r e grevează imobilul urmărit, precum şi titularii acestora,
care vor fi înştiinţaţi de către organu lde executare şi chemaţi la termenele fixate
pentru vânzarea bunului imobil şi distribuirea preţului.Dacă sunt şi alţi creditori ai
debitorului, aceştia au obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la înscrierea procesului-
verbal de sechestru al bunului imobil în evidenţele de publicitate imobiliară, să
comunice în scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil
respectiv.În cazul debitorului persoană fizică, nu poate fi supus executării silite
spaţiul minim locuit de debitor şi familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în
vigoare, cu excepţia s i t u a ţ i e i î n c a r e e x e c u t a r e a s i l i t ă s e f a c e p e n t r u
s t i n g e r e a c r e a n ţ e l o r f i s c a l e r e z u l t a t e d i n săvârşirea de infracţiuni.
D r e p t u l d e ipotecă conferă creditorului fiscal în raport cu alţi creditori aceleaşi
drepturi ca şi dreptul de ipotecă, în sensul prevederilor dreptului comun. La instituirea
sechestrului şi în tot cursul executării silite, organul de executare poate numi unadministrator-
sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilulu
iurmărit, a chiriilor, a arendei şi a altor venituri obţinute din administrarea acestuia,
inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.
B) Identificare bunurilor supuse urmariri
Organul de executare are obligatia sa intocmeasca un process verba de identificare a bunurilor
immobile supuse urmaririi silite process verbal ce va contine aceleasi mentiuni ca procesul
verbal de instituire a sechestrului asupra bunurilor mobile din cadru procedurii de executare silita
imobiliara
C)Aplicarea sechestului si evalaurea bunurilor supuse executarii.
Dupa comunicarea somatiei de catre debitor care reprezinta actul incepator al acestei
modalitatii de executare silita precum si in tot cursul executarii silite organul de executare poate
numi un Administrator sechestru in masura in care este necesara administrare imobiliului
urmarirt a chirilor , arendei si altor venituri obtinute din administrarea acestuia sau apararea in
litigii privind imobilul respectiv
Potrivit prevederilor art. 154 din Codul de procedurã fiscalã
Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizică integrală a
creanţelor fiscale să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale
pe timp dec e l m u l t 6 l u n i . sau j u r i d i c ă .
Dacă administratorulsechestru este numită o altă persoană decât creditoru
s a u debitorul, organul de executare îi va fixa o remuneraţie ţinând seama de activitatea
depusă.Debitorul poate solicita organului de executare, după primirea procesului-
verbal desechestru, în termen de 15 zile de la comunicare, să îi aprobe ca plata

Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită imobiliară
înainte de expirarea termenului de 6 luni, iar dacă debitorul persoană juridică
căruiai s a a p r o b a t s u s p e n d a r e a s e s u s t r a g e u l t e r i o r d e l a e x e c u t a r e
sililită sau îşi provoaca
insolvabilitatea, se vor aplica în mod corespunzător prevederile referitoar
e l a a t r a g e r e a răspunderii acesteia.

Valorificarea bunurilor sechestrate


În cazul în care creanţa fiscală nu este stinsă în termen de 15 zile de la data
încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, fără efectuarea altei formalităţi, la
valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii, s-a
dispus desfiinţareasechestrului, suspendarea sau amânarea executării silite.Organul de
executare competent va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate,ţinând seama
atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, prin:

a)î n ţ e l e g e r e a p ă r ţ i l o r : v â n z a r e a s e p o a t e f a c e d e d e b i t o r u l î n s u ş i , c u a c o r d
ulorganului de executare, astfel încât să se asigure o recuperare
c o r e s p u n z ă t o a r e a c r e a n ţ e i fiscale. Debitorul este obligat să prezinte în scris organului de
executare propunerile ce i s-au f ă c u t ş i n i v e l u l d e a c o p e r i r e a c r e a n ţ e l o r f i s c a l e ,
i n d i c â n d n u m e l e ş i a d r e s a p o t e n ţ i a l u l u i cumpărător, precum şi termenul în care
acesta din urmă va achita preţul propus. În acest caz, preţul propus de cumpărător şi
acceptat de organul de executare nu poate fi mai mic decât preţul de evaluare.
b)vânzare în regim de consignaţie a bunurilor mobile;
c)vânzare directă: se realizează prin încheierea unui proces-verbal care
constituietitlu de proprietate. Dacă sunt mai multe cereri, bunul va fi vândut persoanei care
oferă cel ma imare preţ faţă de preţul de evaluare.
d)vânzare la licitaţie;
e)a l t e m o d a l i t ă ţ i a d m i s e d e l e g e , i n c l u s i v v a l o r i f i c a r e a b u n u r i l o r p r i n c a s e
d e licitaţii, agenţii imobiliare sau societăţi de brokeraj, după caz.D a c ă a u f o s t s e c h e s t r a t e
b u n u r i p e r i s a b i l e s a u s u p u s e d e g r a d ă r i i , a c e s t e a p o t f i vândute în regim de
urgenţă.Vânzarea bunurilor sechestrate se face numai către persoane fizice sau
juridice care nu auobligaţii fiscale restante.Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin
vânzare la licitaţie organul de executareeste obligat să efectueze publicitatea vânzării cu cel puţin
10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea licitaţiei.
Publicitatea vânzării se realizează prin afişarea anunţului privind vânzarea:- la sediul
organului de executare;- la sediul primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile
sechestrate;- la sediul şi domiciliul debitorului;- la locul vânzării, dacă acesta este altul decât cel
unde se află bunurile sechestrate;- pe imobilul scos la vânzare, în cazul vânzării bunurilor
imobile;- prin anunţuri într-un cotidian naţional de largă circulaţie, într-un cotidian local, în
pagina deinternet sau, după caz, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;- prin
alte modalităţi prevăzute de lege.
Despre data, ora şi locul licitaţiei vor fi înştiinţaţi şi debit
o r u l , c u s t o d e l e , administratorul-sechestru, precum şi titularii drepturilor reale
şi ai sarcinilor care grevează bunul urmărit. Licitaţia se ţine la locul unde se află bunurile
sechestrate sau la locul stabilit de
organul de executare, după caz, debitorul fiind obligat să permită ţinerea licitaţiei în spaţiile
pecare le deţine, dacă sunt adecvate acestui scop.Cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei,
ofertanţii trebuie să depună următoarele documente:
a)oferta de cumpărare;
b) dovada plăţii taxei de participare sau a constituirii garanţiei sub forma scrisorii
degaranţie bancară;Taxa de participare la licitaţie reprezintă 10% din preţul de pornire
al licitaţiei şi se plăteşte în lei la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului.
Potrivit prevederilor art. 162 din Codul de procedurã fiscală
Preţul de pornire al licitaţiei este preţul de evaluare. Dacă la prima licitaţie bunul nu sevinde
întrucât nu s-au prezentat ofertanţi sau nu s-a obţinut cel puţin preţul de pornire, organulde
executare va fixa un termen în cel mult 30 de zile, în vederea ţinerii celei de-a doua
licitaţiiurmând ca preţul să fie diminuat cu 25% şi cu 50% pentru a treia licitaţie
dacă nu s-a obţinut preţul de pornire nici la a doua licitaţie ori nu s-au prezentat
ofertanţii. Pentru fiecare termende licitaţie se va face o nouă publicitate a vânzării. La a
treia licitaţie creditorii urmăritori sauintervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre
vânzare la un preţ mai mic de 50% din preţul de evaluare. Licitaţia începe de la cel mai
mare preţ din ofertele de cumpărare scrise,dacă acesta este superior celui stabilit
prin evaluarea făcută, iar în caz contrar va începe de laacest din urmă preţ.Bunul va fi
adjudecat de participantul care a oferit cel mai mare preţ, dar nu mai puţindecât preţul de pornire.
În cazul prezentării unui singur ofertant la licitaţie, comisia poate să îl declare adjudecatar dacă
acesta oferă cel puţin preţul de pornire a licitaţiei.Organul fiscal va restitui taxa de
participare participanţilor care au depus oferte decumpărare şi care nu au fost
declaraţi adjudecatari, iar în cazul adjudecării, taxa se reţine înc o n t u l p r e ţ u l u i .
Taxa de participare nu se restituie ofertanţilor care nu s-au prezentat
lal i c i t a ţ i e , c e l u i c a r e a r e f u z a t î n c h e i e r e a p r o c e s u l u i -
v e r b a l d e a d j u d e c a r e , p r e c u m ş i adjudecatarului care nu a plătit preţul.După
licitarea fiecărui bun se va întocmi un proces-verbal privind desfăşurarea şirezultatul
licitaţiei. Adjudecatarul este obligat să plătească preţul, diminuat cu contravaloareataxei de
participare, în lei, în numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin
decontare bancară, în cel mult 5 zile de la data adjudecării. În caz contrar, licitaţia
se va relua în termen de 10 zile de la data adjudecării, adjudecatarul fiind obligat să plătească
cheltuielile prilejuitede noua licitaţie şi, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie
este mai mic, diferenţa de preţ. Dacă nici la următoarea licitaţie bunul nu a fost vândut, fostul
adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia.D a c ă
bunurile supuse executării silite nu au putut fi valorificate, vor fi
restituitedebitorului cu menţinerea măsurii de indisponibilizare, până la
î m p l i n i r e a t e r m e n u l u i d e prescripţie. În cadrul acestui termen organul de
executare poate relua oricând procedura
dev a l o r i f i c a r e ş i v a p u t e a , d u p ă c a z , s ă i a m ă s u r a n u m i r i i ,
m e n ţ i n e r i i o r i s c h i m b ă r i i administratorului-sechestru ori custodelui.În cazul
vânzării la licitaţie a bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata preţuluiîn rate, în cel
mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din preţul de adjudecare
a bunului imobil şi cu plata unei majorări de întârziere stabilite conform
p r e z e n t u l u i C o d . Organul de executare va stabili condiţiile şi termenele de plată a preţului în
rate. Cumpărătorulnu va putea înstrăina bunul imobil decât după plata preţului în
întregime şi a majorării deîntârziere stabilite.Procesul-verbal de adjudecare constituie
titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operând la data încheierii acestuia.
Un exemplar al procesului-verbal de adjudecarea b u n u l u i i m o b i l v a f i t r i m i s , î n c a z u l
v â n z ă r i i c u p l a t a î n r a t e , B i r o u l u i d e c a r t e f u n c i a r ă pentru a înscrie interdicţia de
înstrăinare şi grevare a bunului până la plata integrală a preţuluişi a majorării de întârziere
stabilite pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscriereaîn cartea funciară.
Cheltuieilile de executare
Cheltuielile de orice natura necesara desfacsurari procedurii de execuatare siliata vor fi in sarcina
debitorului urmarit Suma cheltuielilor cu executarea silită se stabileşte de organul de
executare,
prin p r o c e s . v e r b a l , c a r e c o n s t i t u i e t i t l u e x e c u t o r i u p o t r i v i t p r e z e n t u l u i C o d
, c a r e a r e l a b a z ă documente privind cheltuielile efectuate şi cad în sarcina debitorului.
Sumele necesare acoperiri acestor cheltuieli vor fi avansate din bugetul Ministerului Finantelor
urmand a fi recuperate din suma rezultata in erma valorificari bunurilor supuse urmariri
Sumele recuperateb de organele de executare in contul cheltuielilor de executare silita se vor
face venit la bugetul de stat la fel ca si sumele ce fac obiectul creantei fiscal executate silit
In cazul in care prin titlul executoriu a fost constatat obligatia de plata a unor dobanzii
penalitatii sau a altor sume fara sa fi fost insa determinat cuantumul lor calculul lor va fi facut de
organul de executare care va consemna rezultatul intru-un prcoces verbal , act ce va constitui
titlu executoriu pentru obligatia de plat ape care o constata.
Contestaţia la executarea silitã
Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie
de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.Prin contestaţia la executare se înţelege
mijlocul procesual, specific fazei executări isilite, prin care persoana interesată solicită
instanţei desfiinţarea actelor de executare nelegale,ori anihilarea efectului executoriu al titlului
pus în executare, sau clarificări cu privire la titlulexecutoriu în temeiul căruia a fost pornită
executarea.Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act
de executare efectuatcu încălcarea prevederilor Codului de către organele de
executare, precum şi în cazul în carea c e s t e o r g a n e r e f u z ă s ă î n d e p l i n e a s c ă u n
act de executare în condiţiile legii.
Dacă titlul executoriu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ
jurisdicţional şidacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de
lege, contestaţia poate fifăcută şi împotriva titlului respective
Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:
A)contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare
p e c a r e l e contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în
lipsa acestora, cuocazia efectuării executării silite sau în alt mod;
B) contestatorul a luat cunoştinţă de refuzul organului de executare de a
îndeplini un actde executare;
C) cel interesat a luat cunoştinţă de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le
contestă.Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un
altdrept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15
zile dupăefectuarea executării. Neintroducerea contestaţiei în termenul menţionat, nu îl
împiedică pe celde-al treilea să îşi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate,
potrivit dreptului comun.C o n t e s t a ţ i a s e i n t r o d u c e l a i n s t a n ţ a j u d e c ă t o r e a s c ă
c o m p e t e n t ă , c a r e p o a t e f i i n s t a n ţ a d e executare sau instanţa care a emis titlul şi se
judecă în procedură de urgenţă, cu citarea organulde executare în a cărui rază teritorială se găsesc
bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, îşi are sediul sau domiciliul terţul
poprit.La cererea părţii interesate instanţa poate decide, în cadrul contestaţiei la
executare,asupra împărţirii bunurilor pe care debitorul le deţine în proprietate comună cu alte
persoane.Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, după caz, poate dispune anularea actului
deexecutare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării
înseşi,anulareasau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a
cărui îndeplinire a fost refuzată.
În cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului
dee x e c u t a r e , l a d e s p ă g u b i r i p e n t r u p a g u b e l e c a u z a t e p r i n î n t â r z i e r e a e x e c u
t ă r i i , i a r c â n d contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă, el va fi obligat şi la plata unei
amenzi de la 50 lei la 1.000 lei.

DISTRIBUIREA SUMELOR

In situtia in care asupra bunurilor care fac obiectul executari silite se desfasoara si alte procedure
de urmarire executare se va face pentru toate creantele .
In situatoia in care pe langa stat mai exista mai multi creditori urmarirea o problema
importanta o reprezinta distribuirea sumelor obtinute in urma valorificarii bunurilor supuse
executare
In cazul in care la executare participa mai multi creditori urmaritorii precum si cand pana la
eliberarea sau distribuirea sumei rezultate au depus si alti creditori titlurile lor executorii suma
obtinuta in urma valorificarii bunurilor debitorului va fi repartizat potrivit urmatoarei ordini de
preferinta
A) Creantele treprezentand cheltuielile de orice fel facute cu urmarirea si conservarea
bunurilor al carui pret se distribuie
B) Creantele reprezentand salarii si alte datorii assimilate acestora pensii ajutoare pentru
incapacitate temporara pentru munca pagube pentru vatamari integritati corporale
C) Creante rezultatnd din imprumuturi bancare
D) Creante rezultand din amenzi
E) Creante rezultand din impozite taxe si alte obligatii
F) Alte creante
In cazul in care exita mai multe creante de acelasi rang suma realizata se repartizeaza intre
creditori proportional cu creanta fiecaruia in masura in care nu exista dispozitie legala
Creditori care nu au participat la derularea procedurii executarii silitae a bunurilor mobile pot
depune titlul ce le constat creanta pana in momentul intocmirii de catre organelle de executare a
procesului verbal de distribuirea a pretului
Organul de executare va putea trece distribuirea sumelor rezultate executari silte numai dupa
trecerea unuii termen de 15 zile de la data cand suma a fost depusa instiintand despre aceasta
partile si creditorii si au depus titlurile executorii
In situatia in care exista creditori care au asupra bunului vandut drept de preferinta conservate
creantelelor vor fi platite sau veniturilor urmaribile.
Creantele garantatate prin ipoteca sau gaj vor fi platite din pretul bunurilor afectate garantiei
cu preferinta fata de creantele prevazute.
Creantele accesorii creantei principale prevazute de titlul executoriu vor fi acoperite in aceasi
ordine
CONCLUZII
Si anume
In prezenta lucrare avem prezentat proces administrativ–fiscal numit Executarea Silita
Imobiliara .
De asemenea acest proces este din unul sin cele mai vechi timpuri ale organizatiei judiciar chiar
din perioada romana sa simtit nevoia de a se dece la indeplinisre hotararilor date de catre
judecator mijloacele varind dupa timp si loc . In prima perioada a dreptului roman executarea
avea caracter penal si extrajudiciar debitorul neplatind era considerat un delicvent raspunzand ca
persoana sa de plata datoriilor. Asfel creditorul avand posibilitatea sa il ucida sau sa il vanda pe
debitor ,iar daca erau mai multi creditorii imparteau intre ei corpul debitorului, cat patrimoniul
acestuia find impartit intre acestia .
Redactorii Codului Napoleon apoi 60 de ani mai tarziu redactorii Codului Civil Roman
confintit principiul executari asupra patrimoniului debitorului prin doua texte si anume art 1718
;oricine este obligat personal este tinut sa iisi indeplineasca indatoririle sale cu toate bunurile sale
mobile prezente si viitoare; asfel invocand principiul dreptului de gaj al creditorului
Cartea a V a din Codul de procedura Civila unde se afla inscrisa materia executarii silite
aminteste in art 372 ca executarea silita se poate urmarii in virtutea unei hotarari judecatoresti
in virtutea unui titlul judecatoresc . Tot sub acelasi capitol in articolul 379 este enuntat in mod
imperativ principiul potrivit caruia nicio o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu
poate avea loc de cat in virtutea unui titlu executoriu sau a unei hotarari doar cu executare
provizorie si pentru o datorie certa si lichida
Asfel persoana denumita generic creditor care se afla in posesia unei hotarari judecatoresti care
ii recunoaste un drept asupra unui patrimoniului altei persoane denumita debitor va putea sa il
realizeze prin executare silita
Ambele titluri trebuie investite cu formula executorie care se incuvinteaza de catre un judecator
competent dupa ce a verificat daca titlu executariu este desavarsit sau titlu de creanta este cert si
exigibil. Din momentul in care a fost ivestitt cu formula executoriu prin hotarare acesta devine
titlu executoriu. Si devine succesibil din orice moment de executare silita prin organele
competente.
Regula dupa care hotararile judeecatoresti nu pot fi executate este decat atunci cand devin
irevocabile si au fost investite cu formula executorie sufera o singura exceptie cazul hotararilor
cu exceptie provizorie (Art 278-279)
Despre Executare silita codul de procedura a suferit numeroase modificari cea mai importanta
este OUG 138/2000

Contestatie la executare silita


Judecatoria Sibiu
DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a) ..............., domiciliat(ă) în ....................


Formulez:
CONTESTAŢIE LA EXECUTARE
împotriva executării silite a deciziei civile nr. ......... din .......... pronunţată de ........... rămasă
definitivă şi irevocabilă, învestită cu formulă executorie, la cererea intimatului(ei) ...........,
domiciliat(ă) în ...........
Până la soluţionarea acestei contestaţii, vă rog să dispuneţi:
SUSPENDAREA EXECUTĂRII
Admiţând contestaţia şi anulând formele de executare, vă rog să dispuneţi să-mi fie restituită taxa
de timbru în valoare de ........... lei, consemnată şi intimatul(a) să fie obligat(ă) să-mi plătească
cheltuielile de judecată pe care le voi face cu acest proces.
Motivele contestaţiei:
În fapt, (se prezintă starea de fapt şi motivele care justifică suspendarea executării începute şi în
final anularea executării).
Faţă de starea de fapt enunţată, vă rog să admiteţi contestaţia, să anulaţi formele de executare şi
până la soluţionarea acestei contestaţii să dispuneţi suspendarea executării sale.
Fiind vorba de un caz urgent, vă rog ca în baza art. 401 C. proc. civ. să suspendaţi executarea
înainte de orice înfăţişare.
În drept, îmi întemeiez contestaţia pe dispoziţiile art. 399 - art. 401 C. proc. civ.
Depun prezenta contestaţie în dublu exemplar pentru a se comunica intimatului(ei) odată cu
citaţia.
Dovada o voi face cu .....................
Anexez chitanţa de plata taxei de timbru în valoare de ....... lei şi timbrul judiciar în valoare de
........... lei.
Data depunerii
...............
Semnătura,
..........
BIBLIOGRAFIE

 Codul de procedura Civila


 Codul fiscal +Norme Metodologice de aplicare
 Codul de procedura fiscala +Norme Metodologice de aplicare
 D. G. Saguna ,D. C. Sova S.Iliescu-Procedura Fiscala 1996
 Gliga I. – Drept financiar, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998
 Minea St. – Dreptul finantelor publice, Editura Sfera Juridica, Cluj Napoca,
2006
 Onet C. – Dreptul finantelor publice, Editura Universul Juridic, Bucuresti,
2015
 Petica Roman D. – dreptul finantelor publice, Casa de Presa si Editura
Tribuna, Sibiu, 2000
 SITE-URI:
 www.legeaz.net.ro
 www.