MODULUL 4: STRUCTURI DE SISTEME DE

CODUCERE

1. Calculatorul ca ansamblu al sistemului informational

Configuratia generala a unui sistem de calcul pentru conducerea proceselor este

data mai jos.

SISTEMUL CODUS SISTEMUL DE CODUCERE CU CALCULATOR DE PROCES

(PROCES)
Subsistemul I/E IDUSTRIALE Subsistem UITATE Subsistemul I/E CLASICE
(elemente de proces) CETRALA (periferice standard)

I/E Analogice
Unitate aritmetica
Repartitor

Masura
si logica
Reglare Consola operator
I/E Numerice Unitate de
Comanda de proces
comanda
Semnalizare
Memorie interna
Alarme

(benzi,discuri,etc.)
Imprimanta rapida

Sisteme de afisare
Memorie externa

Hard - copy

Monitoare
Plotter

Fig. 1 - Subsistemele principale ale unui sistem de conducere cu CP

Structura sistemelor de calculatoare de proces este dictata de o serie de

criterii, cum ar fi:
- functiile pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul de calcul si modul de
rezolvarea a acestora;
- siguranta in functionare;
- asigurarea flexibilitatii;
- criterii economice, etc.

De cele mai multe ori configuratia aleasa trebuie sa sigure un compromis intre
satisfacerea mai multor astfel de criterii.

Vom prezenta mai jos cateva puncte de vedere in stabilirea configuratiei sistemelor
de conducere a proceselor cu echipamente numerice (SCPEN), in particular cu
calculatoare de proces (CP).

1
2. Structura cu sistem centralizat si descentralizat

Se va pune problema, delimitarii sarcinilor intre calculator si celelalte

instalatii. Exista insa o serie de consideratii care recomanda impartirea sarcinilor,
cum ar fi: dezvoltarea progresiva a gradului de automatizare, marirea capacitatii
calculatorului, pastrarea posibilitatii de interventie a personalului, siguranta in
functionarea, etc.
Calculatorul de proces ca instalatie de prelucrare centrala a datelor unui
proces este pus in alternativa cu dispunerea descentralizata a aparaturii de
masura, comanda, reglare si semnalizare.

u1 u2 ..... un u1 u 2 un
...........

⇓
.....

⇓
.........
y1 y2 ym y1 y2 ym

a) b)
Fig. 2 - Fluxul de informatii in sistemul descentralizat (a) si sistemul centralizat (b)

Comparatia dintre aceste doua sisteme arata ca ambele structuri prezinta atat
avantaje. cat si dezavantaje. Mentionam printre altele:
- siguranta in functionare la sistemul descentralizat este mai mare deoarece
exista o probabilitate de intrerupere a tuturor canalelor mai mica decat in
cazul sistemului centralizat;
- posibilitatile de schimbare in instalatie sunt practic egale: la sistemul
descentralizat schimbarile se fac in general in cadrul conexiunilor iar la cel
centralizat prin program, ceea ce conduce la cel mult usoare perturbatii in
functionare;
- intrarile si iesirile la sistemul descentralizat sunt continue in timp (I/E sunt
canale paralele): la sistemul centralizat apar discontinuitati datorita
multiplexarii canalelor I/E;
- sistemul descentralizat este orientat pe probleme, dar cel centralizat are
posibilitati multilaterale de interventie;
- depistarea erorilor se face relativ usor in ambele cazuri: la sistemul
descentralizat, existand canale individuale, se pot depista direct: la sistemul
centralizat se tipareste la imprimanta eroarea, fie la interventia automata a
sistemului de operare, fie prin programe de testare.

2
Daca la sistemul descentaralizat eroarea perturba numai canalul respectiv, la
sistemul centralizat exista posibilitatea interuperii intregii instalatii; etc.
Rezulta ca va trebui intotdeauna sa se distribuie sarcina de prelucrare asfel incat
sa fie folosite la maximum avantajele ambelor sisteme.

3. Structura unui sistem cu calculator de proces considerata din punct

de vedere al fiabilitatii.

Obiectul de baza pentru problemele de fiabilitate in cazul calculatoarelor de

proces din instalatiile de automatizare este de a se estima pericolul si urmarile
unei defectari si de a aplica metode de reducere a acestui pericol pana la o limita
admisa. Aceste probleme trebuiesc ridicate chiar din faza de proiect in functie de
conditiile de utilizare.

• Pentru aprecierea proprietatilor de functionare a structurilor de conducere cu

CP din punct de vedere fiabilistic se folosesc urmatoarele notiuni:
- Timpul mediu de nefunctionare (defect) MDT (Mean Down Time) tD este
intervalul de timp intre momentul defectarii si repunerea din nou in
functionare a intregii capacitati a echipamentului;
- Timpul mediu de functionare, tF MTBF (Mean Time Between Failure)
este timpul mediu intre sfarsitul timpului de suspendare pana la inceputul
unei noi nefunctionari:
- Probabilitate de nefunctionare:
tD
p= (1)
tD + tF
- Probabilitate de functionare care se mai numeste disponibilitate:
tD
q= (2)
tD + tF
:
cu observatia ca
p + q =1 (3)

• Sa consideram doua situatii extreme in care se poate descompune un sistem in

subsistemele componente: montarea in serie si montarea in paralel.

3
 E1

E2
E1 E2 En

En

a) b)
Fig. 3 a) structura serie (neredondant); b) structura paralel (redondant)

In cazul a n elemente conectate in serie (sistem neredondant) probabilitatea de

functionare
n
Qs = Πqi (4)
1

iar cea de nefunctionare, in cazul in care pi << 1

n
Ps = ∑ pi (5)
1

Daca se considera ca tD << tF si ca timpul mediu de functionare este acelasi la toate

cele n elemente, va rezulta:
1
tFS = n
(6)
1
∑1 t
Fi

Daca sistemul poate fi descompus in elemente conectate in paralel (sistem

redondant), lucru ce impune functionarea a cel putin a unui subansamblu pentru
functionarea intregului sistem, rezulta ca probabilitatea de nefunctionare va fi:
n
Ps = Π pi (7)
1

Daca se considera tD = tD << tF

S i i
iar aceasta este aceiasi pentru toate
subansamblurile, atunci:
( tF ) m
tFS = (8)
( tD ) m −1
cu tF = tF si tD = tD
i i

4
Sa consideram un sistem constituit din n subansambluri de acelasi fel, care se
mentine in functionare daca m din cele n dispozitive functioneaza (m ≤ n) .
Probabilitatea de nefunctionare a sistemului este:
n −υ
n
1 
PS = p n
Σ n!
 − 1
υ = ( n − m +1) υ !( n − υ ) p
(9)
 
cu un timp mediu de functionare

tD
t FS = (9’)
Ps

Pentru un sistem “1 din n” relatia de mai sus devine:

PS = p n (10)

La sistemul “n din n” (deci la care defectarea unuia din cele n dispozitive conduce
la nefunctionarea ansamblului):

  1  n −1 n(n − 1)  1 n − 2 
PS = p  n  − 1 +
n
 − 1 + .... (11)
  p  2 p  

si daca p<<1
n −1
1
Ps = p n  
n
= n⋅ p (11’)
 p

Observatii

Din relatiile de mai sus se observa ca pentru a creste siguranta in functionare

(cresterea lui q) se poate merge pe doua directii: cresterea lui tF sau micsorarea lui
tD .

Intradevar
tD
q = 1− p = 1− (12)
tF

tD
PS = ( mp )
2
cu tFS = (13)
PS

5
 p2 > p

p1 > p2 > p

p1 .... n
p 1 n+1 n+2

.....
n
p3 ≫ p2 , p ; p3 ≫ p2 , p
p 1 p 2 p 3 p
Sistemneredondat Ps = n ⋅ p + p 2 + p 3
Ps = p + p2
Sistem redondat Ps1 = n ⋅ p + p2 + ( p3 ) < Ps
2

a) b)
c)

Subsistem 1 Subsistem 2

p 1 1 P
MASTER SLAVE
p 2 2 P
P1 P2
p
PTs = P1 ⋅ P2
m m P

Ps = ( m ⋅ p )
2

e)
d)

Fig. 4 - Structuri de calculatoare de proces cu disponibilitate ridicata:

a)- sistem monocalculator; b)- sistem ierarhizat; c)- sistem cu redondanta la nivel
de echipament; d)- sistem de calcul dublu; e)- sistem master-slave.

PTS = P1 ⋅ P2 (14)

6
4. Arhitecturi de sisteme mono si multicalculator

Exista o justificare tehnico-economica pentru introducerea de CP la diverse

nivele de automatizare.

Justificarea tehnica este legata de exactitatea si viteza de transmitere a

valorilor masurate si comandate, precum si de posibilitatea perturbarii semnalelor
pe liniile de transmisie.

La justificarea economica se are in vedere spatiile ocupate, numarul

personalului, situatia pieselor de schimb, etc.

a) Sistem monocalculator
CALCULATOR
de
PROCES CALCULATOR
de
CALCULATOR I/E PROCES
de IDUSTRIALA
PROCES I/E
CALCULATOR IDUSTRIALA
de I/E
IDUSTRIALA
PROCES
PROCES
I/E
PROCES
IDUSTRIALA
PROCES CALCULATOR
de
PROCES
PROCES I/E
IDUSTRIALA

a)
PROCES

b)
CALCULATOR
de
PROCES

AUTOMATICA
COVETIOALA

PROCES

c)
Fig. 5 - Sisteme monocalculator:
a) sistem monocalculator izolat;b) sisteme monocalculator izolate dar grupate
teritorial;
c) sistem monocalculator cu rezerva constituita din automatica conventionala
(back-up system)

7
b) Sisteme multicalculator.

α. Sistem in paralel.
I/E CLASICE

I/E CLASICE MEMORIE MEMORIE

EXTERA EXTERA

CALCULATOR CALCULATOR
CALCULATOR CALCULATOR
de de
de de
PROCES PROCES
PROCES PROCES

I/E IDUST. I/E IDUST.

I/E IDUSTRIALE

PROCES PROCES

a) b)
Fig. 6 - Sisteme informatice de proces paralel:
a) cu unitati centrale dublate; b) cu interfata de proces dublata

β. Ierarhii de calculatoare.
Spre / de la nivelul
ierarhic superior
Spre / de la nivelul
ierarhic superior

CALCULATOR de
PROCES
CALCULATOR de
(Capacit.mare/medie)
PROCES
(Capacit.mare/medie)

CALCULATOR
CALCULATOR CALCULATOR CALCULATOR de
de de de PROCES
PROCES PROCES PROCES CALCULATOR
de I/E IDUST.
I/E IDUST. I/E IDUST. I/E IDUST. PROCES CALCULATOR
de
I/E IDUST. PROCES
PROCES I/E IDUST.
PROCES PROCES PROCES 2
1 2 n
PROCES
1
PROCES
n

a) b)
Fig.7 - Sisteme ierarhice cu:
a) echipamente dispuse centralizat; b) echipamente dispuse descentralizat.

8
5. Arhitecturi de sisteme cu calculator de proces considerata din punct
de vedere al interconexiunii cu procesul

Fiabilitatea ceruta unui calculator de proces depinde in mare masura de

interconectarea acestuia cu procesul, interconectare care la randul ei este
dependenta de functiile pe care vrem sa i le atribuim:
- functia de informare;
- functia de ghid de conducere;
- functia de conducere automata.
Ca urmare, se pot distinge urmatoarele moduri de interconexiune ale CP (SCPEN).

α Conexiunea in circuit deschis “off-line” (“open-loop”, “date logging”);

MCC
CALCULATOR
de CD, DVD, etc.
PROCES
CALCULATOR

AUTOM. COVET.
OPERATOR
PROCES

UMA

PROCES
de

OPERATOR
UMA

AUTOM. COVET.

PROCES

a) b)
Fig.8 - Conexiunea off-line
a)- colectare manuala a datelor de intrare;
b)- colectare automata a datelor de intrare cu MCC

β. Conexiune “on-line”:
a) Conectare in circuit deschis sau functionare cuplata cu procesul pe o
singura parte (on-line open loop).
b) Conectarea in circuit inchis sau functionarea cuplata cu procesul pe
ambele parti on-line closed-loop:
i) Comanda procesului (reglajul comandat de calculator, conducere in
circuit inchis de urmarire sau calculator de ghidaj a automaticii
conventionale – “Supervisory Computer Control” SCC).
ii) Reglarea numerica a procesului care consta in preluarea de catre
calculator a functiilor regulatoarelor automate conventionale.
In utilizarea calculatorului de proces pentru reglarea numerica a procesului
deosebim doua structuri:
- Calculatorul conduce procesul dupa o strategie optimala sau dupa un model
matematic.

9
Reglarea numerica directa multipla (“Direct Digital Control” - DDC)

CALCULATOR CALCULATOR
de de
PROCES PROCES

OPERATOR
UMA
DISP. AUTOM.
COVET.

DISP.AUTOM. COVET.

PROCES PROCES

a) b1)

Model Strategie ALGORIT. de COD.

CALCULATOR de CALCULATOR de
PROCES PROCES

DISP. AUTOM.
COVET.

PROCES PROCES

b2) b3)

Fig. 9 – Conexiunea on-line

a)- conexiune in circuit deschis (on-line open-loop);
b)- conexiune in circuit inchis (on-line closed-loop;
b1)- calculator de ghidaj a automaticii conventionale
(Supervisory Computer Control-SCC);
b2)- reglare numerica cu adaptarea parametrilor reglajului conventional;
b3) – reglare numerica directa multipla (Direct Digital Control – DDC)

10