Şcoala postliceală sanitară

s anitară “Carol Davila” Targovişte

 Boli infecto-
contagioase şi nursing 
specializat 

Profesor : Matei Elena Clasa 2 A AMG  

Elev : Ilie Florentina Mihaela

2!"
 Boli infecto-contagioase şi nursing specializat 

Patogenia infecţioasă
-prima
-prima etapă
etapă în produc
producere
ereaa unei
unei boli
boli infecţ
infecţio
ioase
ase este
este reprez
reprezent
entată
ată de pătrun
pătrunderderea
ea în
organism
organism a agentului patogen
-pătru
-pătrund
ndere
ereaa agentu
agentului
lui patoge
patogen n se face
face la nivelu
nivelull unor
unor porţi
porţi de intrar
intrare,
e, multi
multipliplicar
carea
ea
agentului patogen, diseminare de la poarta de intrare în organism (diferite ţesuturi şi organe)
-dinamica procesului infecţios:
-poarta de intrare poate fi:
1. teg
tegumen
mentultul
- există soluţii de continuitate
continuitate ( infecţii stafilococice, erizipel)
-uneori tegumentul este indemn (infecţii stafilococice la nivelul foliculului pilos)
2. mucoasele
-mucoasa căilor respiratorii superioare şi inferioare: virusuri, stafilococ, streptococ,
Hinfluenzae
-mucoasa digestivă !almonella, enterovirusuri,
enterovirusuri, bacterii "ram (-)
-mucoasa căilor urinare: bacterii " (-) dar şi " (#)
-mucoasa con$unctivală:
con$unctivală: %&lam'dia,adenovirusuri
%&lam'dia,adenovirusuri
 pătrundere direct în sânge: prin intermediul vectorilor 
 cale iatrogenă: intervenţie c&irurgicală
c&irurgicală
-căi de diseminare:
1. disem
disemininar
aree pe cale
cale dir
direc
ectă
tă
2. disem
disemininar
aree pe cale
cale limfat
limfaticică
ă
. disem
disemininar
aree pe cale
cale sang
sanguiuină
nă
-mecanismele de acţiune ale agenţilor infecţioşi:
1. ac!i
ac!iun
unee dire
direct
ctă
ă
-exvpoliomielitic: acţionează pe neuronii motori din coarnele anterioare, bloc&ează
sinteza acizilor nucleici şi a proteinelor, moartea celulei motorii
2. ac!iune
ac!iune prin
prin intermedi
intermediul ul e"o#
e"o# sau endoto"i
endoto"inel
nelor
or
-exotoxina se eliberează în organism: bacilul botulinic, difteric, dizenteric
-endotoxina: bacterii " (-)
. ac!i
ac!iun
unee indi
indire
rect
ctă
ă: este necesară participarea organismului
a) pro
proces
cesul infla
nflama
mattor 
-în prima etapă la nivelul porţii de intrare are loc o vasoconstricţie locală (evitarea
diseminării)
-în
-în infecţ
fecţii
iile
le bacte
acterriene
ene are
are loc acţ acţiunea
nea *+,a
+,antntiicor
corpilo
ilor şi
complementului
-în infecţiile virale intră în acţiune imunitatea celulară (limfocite)
-în a -a etapă,*+ persistă în infecţiile bacteriene şi dispar în infecţiile virale
-în a -a etapă se eliberează &istamină,bradi.inină
&istamină,bradi.inină cu producerea: vasodilataţie,
edem
b) meca
mecaninism
smee imun
imunololog
ogiice
• reacţii de tip / (reacţii anafilactice)
 -dacă reacţiile atg-atcau loc în s0nge determin0nd şoc anafilactic
-dacă aceste reacţii au loc la nivelul unui anumit organ apare reacţie locală
• reacţii de tip // (reacţii citotoxice)
• reacţii de tip /// (reacţii prin complexe imune)
-în
-în organ
organism
ismele
ele cu imimun
unita
itate
te bună
bună se produ
producc reacţi
reacţiii atg-a
atg-atc
tc cu formar
formarea
ea de
complexe imune depozitate în splină
• reacţii de tip /1 (reacţii mediate celular) cu participarea sistemului
sistemului imun celular 
-patogenia febrei:
-centrul de reglare a temperaturii este situat în &ipotalamusul anterior 

Diagnosticul în bolile infecţioase

-etape:
1. anc$e
anc$eta ta ep
epididem
emioiolo
logi
gică
că
2. diag
diagnonost
stic
ic clin
clinic
ic
-după debut bolile infecţioase se clasifică în boli cu debut acut (boli diareice) şi boli cu
debut insidios
-boli cu perioadă de incubaţie scurtă - boli diareice
-boli cu perioadă de incubaţie medie - rubeola,ru$eola,tusea convulsivă
-boli cu perioadă de incubaţie lungă - &epatita 2,H/1
. atitud
atitudininee terap
terapeu euti
tică
că
-examinări paraclinice:
1. e"am
e"amin inăr
ării din
din sâng
sângee
-1!H la 3 oră şi  ore4 nu 5 în infecţiile virale şi 5 în infecţiile bacteriene
-Hb # Ht - 6 în sdranemic
-leucocite : 1 7 8999-999;mm 
-5 în infecţiile bacteriene
-6 în infecţiile virale
-tablou sanguin:
-neutrofilele
-neutrofilele 5 în infecţii bacteriene
-limfocitele 5 în infecţiile virale
-monocitele 5 în mononucleoza
mononucleoza infecţioasă
-trombocite
-fibrinogen
-fibrinogen - 5 în infecţii bacteriene
-proteina % reactivă - 5 în infecţiile bacteriene
-procalcitonina
-procalcitonina - mar.er de infecţie bacteriană gravă
-glicemia
 e"amenul sumar de urină
. %C&
 %%& - meningită,meningoencefalită
meningită,meningoencefalită
8 secre!ie faringiană - angină acută
'. e"am
e"amen enul
ul din
din spu
sputătă
- peste 8 *+;c0mp 7 mar.er de infecţie bacteriană
(. )" pulpulmmonar
*. pr
proo+e $e$epa
patitice
ce
-<"*
-bilirubină
 -<=,<H
-scintigrafie
-examinări din urină
,. ururoocultu
ulturră
1-. punc!ie
punc!ie lom+ară
lom+ară
-virală - lic&id &ipertensiv, clar, albuminora&ie 6
-bacteriană - lic&id &ipertensiv, tulbure,albuminora&ie 5, glicora&ie 6, determinarea
agentului patogen pe frotiu sau cultură
-determinarea bacteriilor în s0nge:
-frotiu
-&emoculturi - recoltate în puseu febril sau frison
-pta fi (#) trebuie să existe cel puţin  &emoculturi (#) cu acelaşi germene
-trebuie efectuate pe medii ptaerobi şi anaerobi
-în infecţiile acute 5 /g+4 în infecţiile cronice 5 /g"
-modalităţi de evoluţie a bolilor infecţioase:
3 agent etiologic cu virulen!ă  - boală foarte gravă (boală supraacută)
 agent etiologic cu virulen!ă medie - boală autolimitantă
autolimitantă
 agent etiologic cu virulen!ă / - boli cronice
-boli subacute - există răspuns imun deficitar:
-encefalopatia subacută progresivă
progresivă
-endocardite subacute

I. Anginele bacteriene
-etiologie:
-streptococ >-&emolitic grup ? - 9@ din anginele bacteriene
-stafilococ,pneumococ,meningococ
-bacili " (-): Hinfluenzae
-anaerobi: 2acteroides
-+'coplasme, %&lam'dii
-bacilul difteric - angină cu false membrane
-2A,
-patogenie:
1. angi
anginene pr
priimar
mare
-infecţii exogene (aerogene)
-autoinfecţii cu tulpini condiţionat
condiţionat patogene cu 6 apărării locale sau generale
2. angine
angine secunda
secundarere 0simpto
0simptomati
matice
ce
-tabloul clinic al anumitor boli infecţioase
-anumite boli &ematologice - leucemii
-factori iritanţi c&imici:
-substanţe caustice
-intoxicaţii cu metale grele
-badi$onări locale cu substanţe iritante
-clinic:
-debut brusc cu:
-frisoane,febră (BC%)
#;- cefalee,vărsături
 -odinofagie,disfagie
-dureri abdominale espla copii
-adenopatii latero-cervicale
-&alenă fetidă
-examen local al faringelui clasifică anginele astfel:
3 angină eritematoasă - streptococi de grup ?
-eritem intens,relativ bine delimitat
 angină eritemato#pultacee - depozite albicioase cu puroi la nivelul criptelor 
amigdaliene
. angină flegmonoasă
-se poate desc&ide spontan în faringe poate determina asfixia la copii
 angină pseudomem+ranoasă - difterie, dar şi infecţia cu D21
(mononucleoza infecţioasă)
-difterie:
-membrane greu detaşabile
-s0ngerări după detaşare
-se refac rapid
-consistenţă foarte crescută
-mononucleoză infecţioasă:
-membrane uşor detaşabile
-nu s0ngerează
-friabile
-nu se refac repede
. angină ulcero#necrotică
-distrugere tisulară
-se poate acoperi de false membrane
-se realizează ulcere penetrante
-adenopatii pronunţate
-&alenă fetidă
-bacil cărbunos,<2%,sifilis
-poate fi şi secundară - scarlatine severe # febră tifoidă
E angina 3ud4ig (flegmonul planşeului bucal)
-usuasocieri bacteriene (streptococ,stafilococ,anaerobi)
-tumefierea regiunii sublinguale şi a g0tului
-deglutiţie dificilă,trismus,stridor 
F angină gangrenoasă - anaerobi (bacteroides,clostridium)
-complicaţii:
1. precoce
-otite
-sinuzite
-mastoidite
-flegmon periamigdalian
-limfadenite supurate
-tromboflebite
2. tardive
-reumatism articular acut
 -glomerulonefrită
-diagnostic pozitiv:
1. date epidemiologice
-scarlatină,difterie
-detectarea purtătorilor de streptococi sănătoşi
2. date clinice
. metode de la+orator
-stabilirea etiologiei:
-frotiuri din exudat nazal şi faringian
-&emoculturi - formele severe
-teste serologice
-titru ?!G
-1!H,fibrinogen,*%I 
-leucocitoză # neutrofilie
-tratament:
1. local
-ceai de muşeţel
-faringosept
2. simptomatic
-antipiretice
-analgezice
. etiologic
a) angine bacteriene
-penicilină " - milioane J/;zi
-penicilină 1 - milioane J/;zi
-penicilină de depozit după F-39 zile : 399999 J/ +oldamin la adult şi E99999
J/ la copil, 3 dată pe săptăm0nă
-macrolide:
-eritromicină 9-89 mg;.g;zi la copii4 g;zi la adult
-claritromicină sau roxitromicină de  ori;zi
-cefalosporine de generaţia /:
-cefalexina
-cefadoxil
b) angine virale
-aciclovir 
c) angine micotice - antifungice:
-nistatin -8 milioane J;zi F-39 zile
-fluconazol 89-399 mg;zi 3 priză

II. Scarlatina
-este o infecţie streptococică
-este apana$ul v0rstelor preşcolare şi şcolare (sub  ani copilul moşteneşte imunitatea de la
mamă)
-etiologie K streptococul beta &emolitic tip ?)
-sursa de infecţie:
 -persoanele bolnave de scarlatină
-purtătorii de streptococ
-transmitere:
-pe cale aerogenă
-alimente
-poarta de intrare:
- respiratorie
-perioada de incubaţie : -8 zile
-tablou clinic:
-debutul este brusc,cu febră,cefalee frontală,disfagie (angină)
-durează - &
-erupţia apare la nivelul g0tului,se extinde pe trunc&i şi membre
-este rugoasă la palpare
-nu este prezentă la nivelul feţei
-congestia pomeţilor # paloare perioronazală formează masca Lilatov
-la nivelul plicilor de flexiune apar peteşii,ec&imoze,linii ec&imotice form0nd
semnul lui *astia (datorită fragilităţii vasculare 5)
-semnul garoului pozitiv
-la nivelul cavităţii bucale:
-congestie faringiană # amigdaliană intensă
-ciclul limbii - limba este iniţial încărcată, ulterior procesul de depapilare, limba
MzmeurieN, proces de reepitelizare, limba MsticloasăN
-adenopatie latero-cervicală
-diagnostic sau examene paraclinice:
3 date epidemiologice - contact cu o persoană bolnavă de scarlatină sau purtător de
streptococ
2. date clinice
. date de la+orator
-secreţie faringiană
-frotiu de la nivelul porţii de intrare
-1!H 5
-leucocitoză
-neutrofile 5, la unii pacienţi moderată eozinofilie
-fibrinogen 5
-?!G 5
-complicaţii:
1. imediate
a) determinate de toxină
-miocardita toxică
-meningita toxică
-adenite
-sinuzite
-otite
-otomastoidite
-septicemii
2. tardive
 . encefalite
5. miocardită
. suprainfectarea
-tratament:
#i6olarea +olnavului
#tratament igieno#dietetic - multe lic&ide (ceaiuri)
#tratament simptomatic7
-antipiretice
-combaterea tusei
-nu există tratament etiologic
-la copii - antibiotice de protecţie - penicilină,ampicilină
-suprainfectare - antibiotice

IV. Rubeola
-este o boală infecţioasă care are ca şi etiologie virusul rubeolic
-se transmite pe cale aeriană
-sursa - omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă
-transmitere:
-ori6ontală - de la o persoană la alta pe cale aeriană
-verticală - de la mamă la făt
Clasificare7
1. ru+eola postnatală
-clinic:
-incubaţie lungă 7 3 zile
-debut - subfebrilităţi,febră (maxim C%), uşor catar oculo-nazal
-primul semn şi ultimul care dispare 7 adenopatia occipitală, retroauriculară,
laterocervicală
-elemente eruptive - exantem generaliza, durează maxim  zile, nu lasă zone de
 pigmentar 
-diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
• anc&eta epidemiologică
• date clinice
• date paraclinice
-1!H normal, leucocite normale
-limfocitoză, 8-E @ plasmocite (monocite tinere,cu citoplasma bazofilă,nucleu
excentric)
-imunofluorescenţă - evidenţierea virusului din s0nge,secreţia nazo-faringiană
-atc/g+ specifici
-reacţii de aglutinare
-complicaţii:
-artrita rubeolică
-pneumonia interstiţială
-encefalită
-trombocitopenii
-tratament:
-izolarea bolnavului
 -?/!
-antialgice-Odureri articulare
2. ru+eola congenitală
-clinic:
-nou-născuţi &ipoponderali
-purpură trombocitopenică
-&epatosplenomegalie
-deficite ale dezvoltării oaselor 
-malformaţii congenitale:
-oculare:
-microftalmie
-cataractă
-glaucom
-retinopatie
-cardio-vasculare:
-persistenţa orificiului 2otallo
-tetralogia Lallot
-stenoză aortică
-focomielie
-microcefalie
-malformaţii renale
-tratament:
-recomandarea întreruperii sarcinii în primul trimestru de sarcină
-profilaxie - vaccin antirubeolic

V. Varicela şi zona Zooster 

-determinate de virusul varicelo-zoosterian
-varicela este una dintre cele mai contagioase boli eruptive
-sursa - om bolnav manifest clinic sau inaparent
-transmitere - cale aeriană
-poartă de intrare - respiratorie
1. varicelă
-clinic:
-incubaţia 7 3 zile
-debut - febră, alterarea stării generale, mialgii, discretă tuse
-elemente eruptive : maculă în faza iniţială K papulă K veziculă - secreţie asemănătoare
Mpicăturii de rouă pe petalele de trandafirN
-lic&idul la început este clar apoi tulbure (vezicule invadate de leucocite), K 
crustă, - detaşare
-elementele eruptive apar în valuri, fiecare val fiind însoţit de un croşet febril
-au caracter polimorf 
-erupţie generalizată inclusiv pe pielea păroasă a capului
-erupţie foarte pruriginoasă
-erupţia apare şi la nivelul mucoaselor
-micropoliadenopatii
-diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
 -anc&etă epidemiologică
-date clinice
-date paraclinice:
-1!H normal
-leucocite normale
-limfocitoză
-punerea în evidenţă a virusului prin imunofluorescenţă
-determinarea atcspecifici
-cultivarea virusului pe celule
-complicaţii:
-pneumonie interstiţială, bron&opneumonii, abcese pulmonare
-glomerulonefrită
-zona Pooster 
-suprainfectare tegumentară
-tratament:
-izolarea bolnavilor 
-regim alimentar - suplimentare de lic&ide
-antipiretice
-antipruriginoase - anti&istaminice, alcool mentolat, talc mentolat
-medicamente locale - unguente de ac'clovir 
-ac'clovir in$ectabil sau po
-?/!
2. 6ona 8ooster
-clinic:
-incubaţia nedefinită
-durere în zona unde urmează să apară erupţia, foarte intensă
-elemente eruptive pe metamerul tributar neuronului senzitiv şi terminaţiile nervoase,
asemănătoare cu varicela
-erupţia se opreşte la linia mediană
-localizare:
-zona oftalmică - traiectul nervului oftalmic
-zona facială # prinderea pavilionului urec&ii - zona Iamsa'-Hunt
-zona intercostală
-zona fesieră
-coapsă
-complicaţii:
-suprainfectare
-mielită,radiculonevrită,encefalită
-generalizarea elementelor eruptive
-tratament:
-combaterea durerii : antialgice minore, ma$ore
-local - ac'clovir unguent
-ac'clovir po sau in$ (F-39 zile)
-vitaminoterapie (grup 2),
- ?/!
VI. Mononucleoza infecţioasă
-este o boală infecţioasă av0nd ca şi etiologie virusul Dbstein-2arr (D21)
-caracteristică v0rstelor tinere (38-8 ani)
-sursa de infecţie - persoanele cu boala manifestă clinic sau inaparentă
-calea de transmitere:
-salivară (Mboala sărutuluiN)
-alimentaţie, obiecte contaminate
- tablou clinic:
-incubaţia : -E săptăm0ni
-debutul poate fi brusc sau insidios cu:
-febră
-frisoane
-alterarea stării generale
-cefalee
-mialgii
-adenopatie generalizată, predomină cea latero-cervicală, dar este prezentă şi în
zona axilară, ing&inală, occipitală
-splenomegalie, &epatomegalie
-afectare &epatică:
-transaminaze 5
-bilirubină 5
- examene paraclinice:
-1!H normal
- leucocitoză (p0nă la 9-9999;mm)
- monocite 5 p0nă la 9@
- limfocitelor < 5
- /g+ 5 (atcde fază acută)
  -tratament:
-antipiretice
-izolare # repaus
-tratamentul suprainfecţiilor 
-afectare &epatică: &epatoprotectoare
-elemente eruptive:
-anti&istaminice
-cortizon
-?/!
-vitaminoterapie
-evitarea cel puţin E luni a efortului fizic

VII. Infecţia urliană !aroti"ita e!i"e#ică$oreionul%

-etiologie - vurlian
-sursa de infectare - omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă
-transmitere - cale aerogenă
-tablou clinic:
-incubaţie  săptăm0ni
-debut:
-febră
-frisoane
-alterarea stării generale
-cefalee moderată
-dureri moderate în lo$a parotidiană
-durere în lo$a parotidiană la masticaţie
-ştergerea şanţului în lo$a parotidiană
-sensibilitate moderată la palpare
-în evoluţie: prinderea parotidei opuse
-vărsături explozive,în $et,de tip central
-poziţie de Mcocoş de puşcăN
-stare generală alterată
-durere în zona pancreatică
-greţuri,vărsături
-sensibilitate la palpare în zona pancreatică
-examinări de laborator:
-amilazemie,amilazurie 555
-dureri intense în zona scrotală
-zona scrotală edemaţiată
-sensibilitate în zona ovarelor 
-diagnostic pozitiv, examene paraclinice:
1. anc$eta epidemiologică
2. date clinice
. date paraclinice
-leucopenie,limfocitoză
-în caz de or&ită, meningită - 1!H 5 reacţional, leucocitoză
-în caz de pancreatită (amilazemie, amilazurie 555)
-izolarea virusului din salivă, urină, edemul scrotal, s0nge prin imunofluorescenţă
-determinare de /g+ specifice
-complicaţii:
-suprainfectare bacteriană
-compresiune nervoasă - surditate
-QP
-sterilitate
-&ipotiroidism
-miocardită
-encefalită
-tratament:
-nu există tratament etiologic
-regim igieno-dietetic, cel puţin 39-3 zile după externare:
 -izolare
-repaus
-regim alimentar: -&idric, -&ipoglucidic, -&ipolipidic, cel puţin 39-3 zile după
externare
-?/!
-vitamine din grupul 2
-cortizon parenteral
-antialgice
-reec&ilibrare &idro-electrolitică şi acido-bazică
-virusul urlian dă imunitate

VII. &usea con'ulsi'ă
-este o boală caracteristică v0rstelor mici
-etiologie:2ordetella pertusis
-sursa - om bolnav;purtător 
-transmitere - cale aerogenă
-tablou clinic:
-incubaţie 7 3- săptăm0ni
-prima fază - etapa catarală (aprox săptăm0ni)
-tuse
-agitaţie
-subfebrilităţi
-a - a fază - fa6a de stare (- săptăm0ni)
-accese tipice de tuse convulsivă
-bolnavul îşi pregăteşte tusea - expir sacadat - inspir zgomotos (cianoză,
agitaţie) - expir sacadat - perioadă de linişte
-ciclul se repetă de:
-39-9 ori;zi
-accesele sunt mai frecvente noaptea
-accesele sunt urmate de vărsături alimentare sau expectoraţie de secreţie mucoasă
-a -a fază - fa6a de declin (- săptăm0ni)
-accesele de tuse se răresc
-a -a fază - fa6a de convalescen!ă
-diagnostic pozitiv, examen paraclinic
1. anc$eta epidemiologică
2. date clinice
. date paraclinice
-leucocitoză # limfocitoză
-identificarea bacteriei K prin imunofluorescenţă,cultivare
-determinarea /g+ specifice
-complicaţii:
-&emoragii con$unctivale
-rupturi vasculare intracraniene
-pneumotorax
-&ernii ombilicale;ing&inale
 ;3<B D% 9B&)9I9)%

B%>9 D9<&BGT9C =9%CT9>% 9BT%)>%BT99 9BT%)>%BT9 %><3F<)%

AFBD<E%BT<3 D% <FTBE% 9 D%3%&<T%
% 9B&)9I9)%
1.B%>9< D% <# H/*DI<DI+/D *?%/D<JG !? ?!/"JI J !?G ?Q+//!<ID QJ*? H
G9 E%BT9B% Q/ %?JP? *IDP/<D %JI?< ?DI/!/< P G? *?%/D<?
T%E;%)<TF)< *I%D!JGJ/ <D+*DI?<JI  ?*G/% %+*ID!D /Q/%?</? D!<D
C);F3F9 9B /LD%</! ? %I*JGJ/ ID%/ *D LIJ<D +DQ/%JGJ/ ?LD2I/G?
39E9T% / G/+/<D ,<I?%D <I?<?+D<
B)E<3%  I+?GD / %?P QD %J
LI/!?D !D ?</<DI+/%
?%*DI? D
*?%/D<JG %J - /2J*ILD
*?<JI/ ?!*/I/?
2.B%>9< D% < *?I?%D<?+
)%G;9)< G9 < Q/L/%JG<?<D *?%/D<JG !? G
<>%<  =FB< QD ? ID!*/I? ID1/? G?  QJ*?  H
C9)CF3<T9% Q/ %?JP? ID!*/I?</D J+/Q/L/%?ID? *?%/D<?
2IH!*?!+  I+?G? ?DIJGJ/ Q/ ?Q+//!<I? ID!*/I?
-JGJ/ !?G *I/ ID?  I+?G
+?/LD!<?< ?!DP?ID? QD +DQ/%?+D
*I/ <J!D !/ 1?!D %J ?*? *D <DGI 
*G/*DD %?GI/LDI  *ID!%I/!D
H/QI?<?ID? QD
*?%/D<JGJ/ %J +DQ/%:I/
G/%H/QD !D*<,
L?I/"!D*
<
B%>9< D% < G% ?</<J!/1D:
<39E%BT< G9 %QD/?
J9D)<T< !? L/D L!L?< X3
D%H/G/2I?< <2;P/
QD!H/QI?<?ID H/QIDGD%<I  ?<//LG?+
Q/ %?JP? /% ?<?ID:
LD2ID/,1?I!?< !D LDI? HH%
JI/,<I? *?%/D<JGJ/ 399+";P/
!*/I?<// G/%H/QD / !<?ID?
LD2I/G?
?Q+//!/<I?<D %J
!<?IJ/<? !/
"I/W? / LJ%</D
QD <GDI?<?
"?!<I/%?
B%>9< D% < A9 ?G<DI?ID? *?%/D<JG !*?G? %H// 
CF)<T ?<#G9 /<D"I/<?</ !? *IDP/<D 2G?1JGJ/ QD 3- I/
;)T%I< <D"J+D<DGI  <D"J+D<D *D P/ %J %D?/ +J!D<DG
T%&FE%BT%3% !/ +J%?!DGI  !/ +J%?!D /QD*?I<?ID?
%JI?<D !/ !D%ID<//GI ?P?GD !/
/<D"ID *I<DWD?P? ?I/DGD
*I/ ?*G/%?</D QD
%ID+D !/+*GD
%?1/<?<D? 2J%?G?
<ID2J/D
%JI?<?<?,/<ID</J<?
!%H/+2?ID? GDWDI/D/
QD %I* Q/ QD *?< I/
QD %?<D I/ D!<D
 D1/D
 =i+liografie

3 + 1oiculescu K Y2oli infecţioaseN, vol //, Dd +edicală, 2ucureşti, 3BE9

 + %&iotan K Y2oli infecţioaseN, Dd aţional, 3BBB
 I? Hope, W+ Gongmore, <! Hodgetts, *! Iamra.&a K M+anual de medicină
clinicăN, Dd a ///-a, Dd +edicală, 2ucureşti, 3BB8
 ?urel /van K Y<ratat de epidemiologie a bolilor transmisibileN, Dd *olirom, /aşi, 99