Haralambie

de Mihail Sadoveanu

Rezumat

Călugărul Gherman a poposit în drumul sau spre mănăstirea

„Haralambie”, din Iași, la hanul Ancuței. Acolo a întâlnit mai mulți
drumeți printre care și pe comisul Ioniț ă. Comisul Ioniță se
pregătea să spună o povestire când, călugărul Gherman s-a ridicat
în picioare și a închinat pentru fiecare dintre drumeți oala cu vin.
Comisul Ioniță l-a întrebat pe părinte de ce merge la mănăstirea
„Haralambie” și cine este acesta, atunci călugărul a început să
povestească despre Haralambie că a fost un slujitor de-al lui Vodă
Ipsilant care a plecat de la curtea domnească în codru și a devenit
haiduc. Haralambie îi jefuia pe cei bogați și îi ajuta pe cei săraci.
Într-o zi i s-au plâns lui Vodă că Haralambie le fură averile și
controla anumite drumuri și trecători. Domnitorul a trimis atunci
soldații să-l omoare însă aceștia au dat greș. În data de 15 august,
marele vornic l-a sfătuit pe Vodă Ipsilant că singurul om care l-ar
putea învinge pe Haralambie era fratele sau, Gheorghie Leondari,
tufecci-bașa. Vodă era de aceeași părere, astfel l-a chemat pe
Gheorghie, iar acesta a acceptat cu greu sarcina și a plecat pe
urmele fratelui său. În a 8-a zi l-a prins la casa călugărului, cerând
de mâncare căci nu mai mâncase de când era urmărit. Gheorghie a
adus capul însângerat al fratelui său la curte, având lacrimi pe
obraz și i-a spus lui Vodă că i-a împlinit dorința și că îl roagă să îl
lase să meargă înapoi acasă. Gheorghie a plecat și a construit
pentru iertarea păcatelor sale și ale fratelui său, biserica din Iași:
Haralambie. De aceea, a spus călugărul, că trebuie să meargă acolo
să se roage. Drumeții de la han rămân uimiți de povestirea spusă de
călugăr și în sală se așterne o liniște tristă.