Popa Tanda

Ioan Slavici
Părintele Trandafir, un om foarte învăţat, ajunge preot în satul natal, Butucani,
un sat cu oameni gospodari. Părintele nu rămâne nici doi ani aici din cauza
faptului că este prea direct cu oamenii. El le spune tot ce are pe inimă, astfel
că e mutat în satul Sărăceni. Acesta este un loc aflat între munţi, cu case
dărăpănate şi oameni săraci şi leneşi, iar biserica o ruină. Dorind să-i
îndrepte, părintele le ţine sărăcenenilor predici duminica şi le dă sfaturi.
Enoriaşii nu se schimbă, iar părintele recurge la batjocură şi ocară. Oamenii
încep să se fereascp din calea lui şi îl poreclesc "Popa Tanda". Ei se duc la
protopop, iar apoi la episcopie şiş cer un alt preot pentru satul lor. Episcopul îi
dă dreptate părintelui în cele din urmă. Inspirat de divinitate, părintele începe
să muncească din răsputeripentru a scoate din sărăcie satul. Se
concentrează asupra gospodăriei sale vopsind casa, schimbând acoperişul,
făcând gard şi punând răsaduri. Sărăcenenii îi privesc casa şi roadele din
grădină, spunând că e ceva necurat la mijloc. Încet-încet, aceştia îl copiază,
iar Sărăceni ajunge un sat prosper. După mulţi ani, preotul Trandafir ajunge
bătrân, înconjurat de nepoţi, într-un sat prosper în care oamenii se roagă
pentru sănătatea sa.
Personaje: Popa Tanda

Hagi Tudose
Barbu Stefanescu Delavrancea

Troițenii se mândresc cu biserica lor “Sfânta Troia”, numărând fără încetare minunile
săvârșite aici, dar fiecare în felul său, ceea ce duce adesea la ceartă.

Iar cei care au un cuvânt contra modului în care care sunt zugrăviți sfinții, sunt pe îndată
judecați.

II
Așa a pățit și naratorul care a fost luat în primire de patru inși, însă ctitorul era cel care
vorbea. Printre ceilalți trei se află și Hagi. Când ctitorul vorbește de judecata de apoi și de
adunarea de comori în cer, nu pe pământ, Hagi se face nevăzut. Atunci ctitorul
povestește cât este acesta de zgârcit și cum nu dă niciun ban bisericii, deși are mulți puși
deoparte.

III

Indiferent de cat de frig era Hagi nu facea foc nici iarna, nici porci nu tăia de Crăciun, nici ouă
nu vopsea de Paște, nici miel nu mânca, spre disperarea nepoatei sale Leana care suferea
odată cu el.

Spunea Hagi că lui, banii îi aduc adevărata bucurie.

Doar că, de la atâta economie, s-a îmbolnăvit. Stăpânul său l-a pus pe picioare, invitându-
l la masa lui. Apoi i-a propus să se însoare. Hagi, însă, a refuzat spunând că soția și copiii
înseamnă o cheltuială în plus.

IV

Într-un final, ajunge Hagi și se îndreaptă fericit spre casă. În pat începe să-l macine di-
verse gânduri, iar când candela a pocnit, s-a gândit numaidecât că e semn rău.

Hagi a dus o viață chinuită până la bătrânețe când a fost nevoit să vândă prăvălia.

Însă vorbele din biserică ale ctitorului îl chinuiau, astfel, s-a hotărât să vadă locurile sfinte.
Dar la întoarcere a început să facă negoț cu lemn sfânt.

VI

Ajuns la 80 de ani, într-o noapte geroasă se îmbolnăvește de friguri. Abia atunci cere să i
se facă foc și o ciorbă de găină. Dar imediat își dă seamă că acestea reprezintă aurul lui. Și
cere numaidecât să fie aruncate și să-și recupereze banii.

Într-un final, Leana îl găsește pe o grămadă de galbeni și-și dă duhul în fața ei, spunându-i
să nu se uite, căci ochii fură.
Hagi este înmormânt cu mare fast și o donație considerabilă este făcută bisericii. Încât,
cei din jur spun că dacă ar ști cum se cheltuie banii lui, Hagi ar muri.

Hanul Ancutei (rezumat)

de Mihail Sadoveanu

Opera “Hanul Ancutei” cuprinde povestiri structurate in 9 capitole.

In primul capitol, intitulat “Iapa lui Voda”, comisul Ionita ajunge la han
calare pe un cal. Întâmplarea povestita face referire la iapa din care se trăgea
acest cal şi care se petrecuse pe vremea lui Mihai Vodă Sturza. Comisul se
intalneste cu un boier caruia ii relateaza ca are niste probleme cu un proces si ca
se duce la Voda ca sa-l ajute. Daca acesta nu va vrea, atunci il va pune sa ii pupe
iapa. Ajuns insa la curtea domneasca, acesta isi da seama ca boierul cu care a
vorbit era insusi Voda.
Al doilea capitol se numeste “Haralambie” . Aici se vorbeste despre un
haiduc care este ucis de catre fratele sau, Gheorghe. Oamenii aveau de suferit
din cauza lui Haralambie, dar nimeni nu-l putea prinde. Astfel, haiducul se
refugiaza in casa lui Gherman si afla ca acesta era chiar tatal sau. Dupa ce oamenii
lui Voda i-au inconjurat casa, Gheorghe l-a doborat si i-a dus lui Voda capul lui
Haralambie.
A treia povestire se intituleaza “Balaurul” . De data aceasta, mos Leonte
relateaza o istorisire de cand era tanar si vazuse un balaur. Este vorba despre un
boier care se casatorise de mai multe ori , iar sotiile murisera mai putin ultima.
Aceasta devenea pe zi ce trece mai frumoasa. Tatal lui Leonte i-a citit in zodii
boierului, dar acesta se temea sa nu o piarda. La un moment dat cerul s-a deschis
si a aparut un balaur care a luat-o pe fata. Si astfel s-a dus si ultima sotie a
barbatului boier.
Al patrulea capitol, “Fantana dintre plopi” , este o poveste de dragoste
dintre Neculai, prietenul comisului Ionita, si o fata de tigan. Aceasta il ademeneste
pe Neculai la fantana dintre plopi, pentru ca ceilalti tigani sa vina si sa-i fure banii.
Totusi, fata nu poate sa lase sa se intample asa ceva si ii spune, dar prea tarziu.
Dupa ce a fost fugarit de tigani, acesta ajunge la han, ranit, pierzandu-si un ochi.
In al cincilea capitol, numit “Cealalta Ancuta” , se prezinta o alta poveste de
dragoste, de data aceasta intre Todita Catana, un razes, si o fata de boier, numita
Varvara. Acesta era urmarit si urma sa fie prins la un pod. Insa, Ancuta l-a pacalit
pe tatal razesului, Costea, si a plecat cu cei doi in Ungaria.
Al saselea capitol, intitulat “Judet al sarmanilor” , prezinta viata ciobanului
Constantin Motoc. Acesta poposeste la hanul Ancutei si isi aduce aminte de un
prieten de-al sau, Raducan Chioru. Acesta ii fura sotia, dar Motoc reuseste sa se
razbune in ziua in care se intalneste cu el la biserica.
Al saptelea capitol se numeste “Negustor Lipscan” . In acest capitol, un
negustor care transporta marfa din Lipsca le povesteste Ancutei si oamenilor din
han, cum arata un tren, casele nemtesti si cum se imbraca oamenii din Germania.
In al optulea capitol, numit “Orb sarac” , este relatata povestea unui orb,
spusa de acesta si de batrana care il ingrijea. Intr-un final, Ancuta il recunoaste,
numele acestuia fiind Constandin.
Ultimul capitol, intitulat “Istorisirea Zahariei Fantanaru” , cuprinde o
poveste de dragoste. Istorisirea incepe cu dorinta unui boier de la Pastraveni, de a
crea o fantana in mijlocul unei paduri pentru Voda . Fata domnului Dimanchi se
indragosteste de Ilies Ursachi, dar tatal sau nu este de acord. La sfatul lui Zaharia
Fantanaru, acestia se ascund in coliba pregatita pentru domnitor. Dupa ce Voda
ajunge, acestia ii explica totul, astfel incat au fost in final binecuvantati.

Caracterizare Domnul Preda

Domnul Preda este personajul principal din povestea “Dacia Felix” scrisa de “Cezar Petrescu”
deoarece se afla in centrul actiunii, fiind caracterizat direct cat si indirect.

Inca de la inceputul textului Domnul Preda este caracterizat fizic in mod direct de catre narrator:
“Inalt si uscat”, “zgarcit la vorba si razand o data la luna” .Trasaturile morale reies in mod indirect din
faptele sale, dar si relatia sa cu alte personaje. “nimic nu-l tulbura din masura cu care isi cantarea
glasul”, “razand o data la luna” rezulta seriozitatea personajului. Naratorul indica faptul ca domnul Preda
era o persoana distanta: “Intre noi si dansul se punea un zid de netrecut” Fragment care arata
incapacitatea personaju lui de a-si exprima emotiile.
 In continuare se poate vedea ca domul Preda nu era doar un profesor oarecare, fiind capabil sa ii
captiveze pe elevi, la lectia epocii daco-romane”ne-a cucerit sufletele o jumatate de ceas, tinandu-ne
sub stapanirea unei emotii pe care nu i-o cunosteam, pe care nu ne-o cunosteam .

Domnul Preda reprezinta tipul profesorului Sever, care prin devotement fata de istorie ii
captiveaza pe elevi cu subiecte interesante.