www.referat.

ro

Hanul Ancutei - Fisa de lectura

Opera: Hanul Ancutei Autor: Mihail Sadoveanu Informatii despre autor:

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pascani - d. 19 octombrie 1961, Bucuresti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic roman. Este considerat unul dintre cei mai importanti prozatori romani din prima jumatate a secolului XX. Opera sa se poate grupa in cateva faze care corespund unor directii sau curente literare dominante intr-o anumita epoca: o prima etapa samanatorista, cea de inceput, a primelor incercari, nuvele si povestiri, o a doua mitico-simbolica, din perioada interbelica (reflectata in romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum si o ultima faza care corespunde realismului socialist, in acord cu perioada socialist-comunista la care Sadoveanu va adera ideologic. Hanu-Ancutei este un volum de noua povestiri scrise de Mihail Sadoveanu, volum publicat in 1928. Informatii despre textul citit:

Este un volum ce cuprinde noua povestiri, care a aparut datorita inspiratiei si iubiri fata de natura si sat a lui Mihail Sadoveanu. Textul este integral si este de tip epic in care eul povesteste intamplari traite de el sau de altcineva. Este un text inspirat din viata de taran, viata in natura cu toate placerile si neplacerile ei. Mihail Sadoveanu nu a cuprins numai frumusetea vietii la tara, ci si partile mai neplacute ale ei. Ce se povesteste (locul, timpul desfasurarii actiunii, etapele actiunii, personajele)

Locul in care sunt relatate toate intamplarile este Hanul Ancutei, timpul nu este bine precizat nici in povestirea cadru si nici in povestirile propriuzise, personajele principale sunt Ancuta, Mos Leonte, Ionita comisul, calugarul de la munte pe nume Gherman. In fiecare povestire apar noi personaje episodice. Rezumat la povestirea Haralambie

Dupa povestirea cu Iapa lui Voda, Ionita comisul se pregatea de inceperea altei povesti, dar calugarul venit de la munte pe nume Gherman s-a ridicat din coltul unde statea, s-a prezentat si a inceput sa le povesteasca oamenilor din jur cine era Haralambie. Dupa cum povestea calugarul Gherman Haralambie era un slujitor inarmat domnesc care omora si fura oameni. Satul de aceste ispravi, Voda a cerut sa fie gasit si omorat. Un vrednic de la curte l-a indemnat pe Voda sa il puna pe Gheorghie, fratele lui Haralambie, sa il prinda pe acesta si sa il omoare. Intr-un final Gheorghie reuseste sa isi prinda fratele si sa il omoare, iar capul i-l duce lui Voda. Asa calugarul a fost jurat schitului Durau si se ruga tot timpul pentru tatal sau, Haralambie. In aceasta povestire apar ca personaje episodice Haralambie, fratele sau, Gheorghie si mama lui Gherman. Se intelege ca naratorul era calugarul Gherman. Rezumat la povestirea Balaurul

Era si timpul lui mos Leonte Zodierul, sa povesteasca o intamplare de-a lui. Si incepe sa povesteasca despre un boier, Nastasa Bolomir, foarte mare si fudul care isi batea sotiile si era violent cu ele. Intr-o zi s-a dus repede vorba ca boierul se insoara iar. Asa si a fost acesta s-a casatorit cu o fetiscana de cam saptesprezece ani, dar acea il parasi. Mos Leonte povesteste cum si tatal sau, Ifrim, era zodier si boierul a venit la el ca sa vada de ce nu ii merge bine cu nici-o femeie, zodierul i-a zis ca trebuia sa se casatoreasca in luna Taurului si de aceia lucrurile nu mergeau asa cum se dorea. Ifrim il atentioneaza pe Alixandrel ca este in primejdie si sa nu continue drumul, dar din tufisuri iese boierul care era foarte nervos si le-a poruncit celor ce erau cu el sa il jupe de viu pe tatal lui Leonte si pe Alixandrel, iar cuconita a tipat la boier spunandu-i ca nu mai vrea sa il vada niciodata. La un moment dat a venit un balaur si l-a impins pe boier intr-o prapastie, a murit, iar oamenii lui s-au speriat si au plecat si asa au scapat cei doi barbati de jupuiala. In aceasta povestire apar ca personaje episodice Nastasa Bolomir, Ifrim, Alixandrel si cuconita Irinuta. Se subintelege ca naratorul este mos Leonte. Rezumat la povestirea Fantana dintre plopi

Intr-o dimineata pe cal se apropia un om, ajungand acolo se da jos de pe cal, iar comisul Ionita isi da seama ca il cunoaste pe calaret, acesta era chiar un bun prieten de-al lui pe nume Neculai Isac. Ionita comisul observa ca nu mai are n ochi si il roaga pe prietenul sau din tinerete sa ii povesteasca ce a mai facut de cand nu s-au mai vazut. Neculai incepe sa ii povesteasca cum intr-o toamna ducea vin al Suceava si pe drum vede niste tigan la pescuit, seful grupului se apropie si il roaga sa ii dea si lui niste vin si vede o fetiscana care se tot invartea pe acolo si radea. Plecand vede o fantana intre niste plopi langa care statea tigancusa, Magda, de care Isac s-a indragostit. S-au intalnit ei, dar intr-o seara Magda ii spune ca tiganii vor sa il omoare si sa ii fure bani care i-a luat pe vin, atunci el mai sta putin cu tigancusa si cand apar tiganii el se urca e cal si incearca sa scape de ei, dar in timpul luptei unul dintre tigani l-a lovit in ochi si a ramas fara el. Personajele episodice aparute sunt Neculai Isac, Magda si tiganii. In aceasta povestire naratorul este Isac. Rezumatul la povestirea Cealalta Ancuta

Incepu si coropcarul sa povesteasca din vremea cand era el mai tanar cum un arnaut pe nume Costea Caruntu care a prins un razes nebun, Todirita Catana, care a fugit cu duduca Varvara, sora vornicului Bobeica. Boierul decide sa o trimita pe duduca la Manastirea Agapia, iar pe razes sa il inchida in turnul Goliei si sa stea acolo pana la decizia lui Voda. Dar intr-o zi Todirita a scapat din turn si Costea a trimis oameni sa il gaseasca si sa i-l aduca mort, dar mai era ceva, se banuia ca el ar fi luat-o pe drumul pe care mergea si duduca. Mergand el a ajuns la Hanul Ancutei, iar aceasta l-a indemnat sa nu mai continue drumul, dar el a spus ca pentru dragoste face orice si a cazut prada arnautilor. Personajele episodice aparute sunt Costea Caruntu, Todirita Catana si duduca Varvara. Naratorul este coropcarul. Referat la povestirea Judet al sarmanilor

Un cioban care pana atunci a ascultat povestile celorlalti a socotit ca e si randul lui sa zica ceva si a inceput sa povesteasca despre un prieten de-al lui care era vaduv, dar se mai insurase. Intr-o zi acest prieten a aflat ca Ilinca, sotia lui, se ducea tot timpul la boierul care le era vecin si s-a suparat rau. S-a dus acasa si a intrebat-o unde a fost, dar femeia il mintea ca nu a fost niciunde si cand a plecat iar de acasa prietenul ciobanului aceasta s-a dus iar la boier. Boierul o vroia pe femeie si l-a torturat pe prietenul ciobanului mult timp ca sa nu se mai impotriveasca boierului. Acest prieten era si el cioban si s-a dus sus in munti, iar intr-o seara a venit un hot pe nume Vasile cel Mare care l-a ajutat pe cioban sa il tortureze si sa il omoare pe boier. Personajele episodice aparute in aceasta povestire sunt boierul, prietenul ciobanului, Ilinca si Vasile ce Mare, hotul. Naratorul este ciobanul.

Rezumat la povestirea Negustor lipscan

La hanul Ancutei au venit un negustor cu niste carausi. Intrand in han Ancuta l-a recunoscut, pe acest negustor il chema Damain Cristisor.

Band vin Damain a inceput a povesti cum e viata nemtilor, ei aveau trenuri pe care negustorul le-a descris ca niste carute fara cai care merg pe niste sine singure, doar cu foc. Barbatilor le-a placut ideea, dar singurul care nu credea era ciobanul, venit de la munte nu prea stia el despre trenuri sau ca la nemti se bea bere si ca si fete si baieti merg la scoala. Acest negustor aducea bijuterii pentru femei si la un moment dat s-a dus la Ancuta si i-a legat de gat un lant cu margaritare, iar hangita isteata s-a strecurat prin mainile lui si a alergat spre han. Personajul principal episodic este negustorul, care de asemenea este naratorul aceste povestiri. Rezumat la povestirea Orb sarac

Un mosneag orb se apropie de masa unde stateau barbatii si incepe sa vorbeasca despre cum a ramas el orb. Incepand sa povesteasca barbatii au ramas uimiti ca batranul era orb dar putea sa cante la cimpoi. Ciobanul i-a spus sa cante si orbul a inceput a canta din cimpoi si din voce. Dupa ce a terminat cantecul, ceilalti erau curiosi sa afle din ce cauza nu mai vedea de cand era mic batranul. El le-a povestit cum s-a invatat tot timpul sa cerseasca si cand era mic cum era un om care nu era orb, dar se prefacea ca sa faca si el rost de niste bani, dar macar era credincios si se ducea tot timpul la biserica si asa ii erau iertate pacatele. A spus mai multe orbul sarac de i-a mirat pe toti care il ascultau Personajul episodic principal care este si narator este orbul. Rezumat la povestirea Istoria Zahariei Fantanarul

Matusa Salomie avea grija de orb si s-a luat si ea in vorba cu ei si au inceput sa vorbeasca despre un fantanar pe nume Zaharia si despre intamplare de-a lui. l-au chemat sipe badica Zaharie sa povesteasca o intamplare de cand era el tanar, care s-a petrecut la o padure de peste o apa, la Pastraveni. Intr-o zi fantanarul Zaharie a fost chemat de un boier sa gaseasca apa si sa faca o fantana intr-o poiana. Si le-a povestit cum a reusit el sa gaseasca apa cu ajutorul unei cumpene care nu dadea gresi niciodata. Mai povestea si matusa Salomie cum intr-o zi a venit Voda de la vanat si boierul avea o fata frumoasa si subtirica pe nume Aglaita, care plangea tot timpul dupa un fecior, dar pentru ca nu putea sa fie cu el, fata a decis ca o sa se arunce in fantana, dar Zaharia impreuna cu Voda au ajutat-o sa se marite cu feciorul si asa au povestit cei doi toate cele intamplate. Dar in timp ce povesteau a intrat un demon, iar lita Salomia il goni. Personajele principale episodice si naratorii sunt Zaharia si matusa Salomie.