JURNALUL INTIM

Prof. Hagiu Alina

Beneficiile de a ține un jurnal intim

S-a vorbit și încă se vorbește mult despre beneficiul de a scrie într-un jurnal intim. Studii
elaborate au arătat în nenumărate rânduri cum practica aceasta are un impact major asupra
fericirii generale, cel mai mare beneficiu fiind obținut atunci când diaristul își prezintă
emoțiile într-un sens abstract – adică transformând sentimentele brute în poezii sau
versuri de cântece.
Un jurnal ajută în multe feluri: îți aduce aminte de momente din trecut atunci când
memoria îți joacă feste, te învață arta sincerității și a renunțării la masca pe care societatea
o impune, te acomodează cu solitudinea și îți dă sentimentul că ești ancorat în tine însuți
și că știi ce gândești și simți cu adevărat.

La rândul lor, și scriitorii au fost atrași de miracolul de a ține un jurnal, mai ales pentru
felul cum acesta le completează opera ficțională și viețile lor reale. Mulți dintre cei mai
mari scriitori ai lumii au fost adepții acestei arte și mulți au lăsat posterității adevărate
bijuterii diaristice, menite să informeze și să inspire. Iată ce credeau unii dintre ei despre
jurnal:

Cum arată un jurnal intim de scriitor

David Sedaris (autorul cărții Eu o să vorbește drăguț cândva) spunea: „Scriu într-un
jurnal de 33 de ani, de obicei de dimineață. În cea mai mare parte din el doar mă plâng de
diferite lucruri, dar uneori scriu și chestii pe care o să le folosesc mai târziu: o glumă, o
descriere, un citat. E de neprețuit atunci când vrei să câștigi dacă ai discuții aprinse cu
cineva. La un moment dat pot să zic cuiva: Nu ai zis asta pe 3 februarie 1996.”
Virginia Woolf: „Obiceiul de a scrie doar pentru propriii mei ochi e o practică foarte
bună. Deznoadă ligamentele.”
Anaïs Nin: „…în jurnal am scris despre ce mă interesa cu adevărat, despre toate
simțămintele puternice pe care le aveam într-un anume moment și am aflat că această
fervoare, acest entuziasm, producea o vivacitate care trecea și în munca mea formală.
Improvizația, asocierile libere, ascultarea stărilor, impulsul, toate aduceau înaintea mea
imagini nenumărate, portrete, descrieri, schițe impresioniste, experimente simfonistice în
care mă afundam oricând pentru a găsi material de scris.”
André Gide: „Un jurnal este folositor atunci când treci prin evoluții conștiente, plănuite
și dureroase. După aia vrei să știi cum stai… Un jurnal intim este interesant mai ales
atunci când înregistrează trezirea ideilor sau trezirea simțurilor la pubertate…”
Joan Didion: „Cei care țin jurnale private sunt o specie aparte, sunt oameni singuratici și
cei care rearanjează mereu lucrurile, nemulțumiții anxioși, copiii tulburați la naștere cu un
anume presentiment al pierderii.”
Franz Kafka: „În jurnal găsești dovada că, în situații pe care azi le-ai crede de
nesuportat, ai continuat să trăiești, să privești în jurul tău și să-ți notezi observațiile, că
această mână dreaptă se mișca atunci așa cum se mișcă azi, când ai putea fi mai înțelept
pentru că poți să te uiți înapoi la fosta ta condiție și să admiți curajul cu care ai întâmpinat
acea situație, chiar și dacă erai afundat într-o ignoranță pură.”
Susan Sontag: „Într-un jurnal nu numai că mă exprim pe mine însămi mai deschis decât
aș putea-o face în fața unei alte persoane, dar mă și creez pe mine însămi. Jurnalul este
vehiculul simțului individualității mele. Mă reprezintă ca fiind independentă emoțional și
spiritual. Astfel (vai!), nu doar că înregistrează lucruri din viața mea zilnică, dar și îmi
oferă o alternativă pentru ea.”
Anna Frank: „Pentru cineva ca mine, scrisul într-un jurnal este un obicei bizar. Nu
numai că n-am mai scris înainte, dar mai și cred că nici mie, nici altcuiva n-o să-i pese
vreodată de scrierile unei școlărițe de 13 ani.”
Oscar Wilde: „Nu călătoresc niciodată fără jurnalul meu. Un om trebuie să aibă mereu
ceva senzațional de citit în tren.”