Universitatea Dunărea de Jos din Galați,

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,

Specializarea Economia Comerțului Turismului și Serviciilor.

Proiect
pe tema:
Evoluția Transporturilor în
România.

Realizat de : Antonciuc Elena

Galați 2017
 Cuprins

Scurt Istoric ..................................................................................................

CAPITOLUL I – Aspescte generale privitoare la activitatea de transport ........
1.1 Notiuni generale .........................................................................................
1.2  Rolul si importanta transporturilor .........................................................
1.3 Clasificarea transporturilor..........................................................................
CAPITOLUL II – Analiza situatiei din 1990 pana in prezent ..............................
CAPITOLUL III – Transporturile si caile de comunicatie ...................................
3.1 Tipuri de transport.................... ...................................................................
3.2 Transportul feroviar ...................................................................................
3.3 Transportul aerian ......................................................................................
3.4 Transportul naval........................................................................................
CAPITOLUL IV - Infrastructura rutieră şi dezvoltarea turismului…………
4.1 Infrastructura de transport rutier la orizontul anului 2020……………………..
4.2 Analiza SWOT...............................................................................................
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................
 Scurt Istoric

Multa vreme omul a folosit pentru deplasare si pentru transportul greutatilor animalele pe
care le domesticise.Taind copacii pentru constructi,au observat ca trunchiurile puteau fi
transportate mai usor prin rostogolire.Probabil asa le-au venit ideea construirii rotii,nascocire
care a deschis drumul deplasarii terestre,caci de la roata la primele automobile n-a fost decat un
pas. 

Cele mai vechi informatii despre roata le avem din documente descoperite in Egipt si in
China.Primele roti imaginate si construite de om erau niste discuri de lemn, fixate pe o osie.Ele
erau plasate la carutele trase de boi,cai sau chiar de oameni.Tablitele de lut descoperite in Irak
ne vorbesc despre existenta carelor inca din anul 3500 I.HR.La inceput acestea erau scobite in
trunchiuri de copac; mai tirziu aratau ca niste roabe cu doua roti,cosurile fiind asezate direct pe
osii.O data cu dezvoltarea drumurilor, pentru a mari confortul calatorilor se construiesc trasuri,
diligente ,calesti (trasuri elegante cu capota).

Primul vehicul cu motor a fost construit in anul 1769, in Franta.Se deplasa prin forta
aburului si a fost denumit "Diavolul pufaitor". Dupa 1800 "Zeul automobil" se impune repede
in lumea intreaga. Constructorii au in vedere obtinerea unei viteze cat mai ridicate, marirea
confortului, reducerea poluarii, siguranta circulatiei. 
Romania s-a numarat printre primele 10 tari din lume posesoare de automobile. In anul
1898, in Bucuresti circula un Oldsmobile si mai multe automobile cu abur. In 1904 erau
inscrise in circulatie mai mult de 60 de asemenea "carute fara cai". Geniul romanesc si-a pus
amprenta si pe istoria automobilului. In 1923 un student pe nume Aurel Persu construieste
primul automobil cu forma aerodinamica din lume.Pe locul unde este astazi Uzina Aro
functiona ,inca din 1954 ,o fabrica ce realiza partile componente pentru un automobil. In
august 1968 a fost construit, la PItesti ,primul automobil romanesc: Dacia. Au trecut de atunci
37 ani timp in care s-au creat peste 2 milioane de automobile,cu diverse forme si imbunatatiri. 
Spre a se putea transporta mai multi pasageri, era nevoie de vehicule mai mari.Asa au fost
construite primele autobuze. Ele au circulat in Londra si aveau o capacitate necesara pentru 10
calatori. Astazi, in Londra circula autobuze supraetajate, iar Romania are o fabrica de autobuze
in Bucuresti. 
Cautandu-se solutii pentru realizarea unor mijloace de transport economice, a fost inventat
troleibuzul, vehicul pe roti care circula cu ajutorul curentului electric de la cabluri suspendate.
In 1955 troleibuzele au inceput sa circule in Timisoara si in Bucuresti. 

Si pe strazile orasului tau circula tramvaie?Te-ai gandit vreodata cand au aparut aceste
vehicule?Ei bine, primul tramvai a fost construit in 1775, era tras de doi cai, dar nu era folosit
in oras. S-a mutat aici dupa ce unui francez i-a venit ideea de a incastra șinele de tramvai in
pavaj. Primul oras din tara noastra in care s-a putut circula cu un asemenea mijloc de transport
in comun a fost Timisoara , in 1869. Trei ani mai tarziu, tramvaiul cu cai devine si atractia
Bucurestiului. Nu pentru multa vreme, deoarece in 1894 apar primele tramvaie electrice. 
In cadrul mijloacelor de transport terestru un loc aparte il ocupa bicicleta. Imaginea unei
biciclete apare pentru prima data pe peretele unui templu din Egipt, construit acum 3000 ani.
Schite ale unei astfel de vehicule apar si in desenele lui Leonardo da Vinci. Anul nasterii ei este
1813, cand un baron francez a construit-o pentru a se plimba in parcul sau imens. Era formata
din doua roti si un cadru de lemn. Ciclistul statea calare si, pentru a se deplasa , misca
picioarele pe pamant. Peste 10 ani, cand se realiza roata din fata mobila, se pastreaza acelasi
mod de inaintare.

Chiar si dupa inventarea pedalelor si a sistemului de franare pe roata din spate, calatoria
pe bicicleta, numita si "scuturator de oase", nu era prea placuta. 
Caile ferate au existat cu mult inaintea locomotivelor cu abur, Pe ele se transportau, cu ajutorul
cailor, pietre si carbuni. O data cu aparitia locomotivelor si a trenurilor s-a observat ca
transportul pe calea ferata era ieftin si rapid. Ca urmare,liniile ferate s-au extins foarte mult.
Cam in acelasi timp cu tranvaiul electric este data in folosinta si prima linie de cale ferata din
Romania:Bucuresti-Giurgiu. Imbarcarea in tren se facea de pe peronul primei gari din tara,
Gara Filaret. astazi, distante uriase sunt strabatute in tot mai putin timp cu trenuri moderne,
rapide si sigure. Este vorba de Intercity. O data cu dezvoltarea rapida a mijloacelor de
transport,strazile marilor orase au devenit tot mai aglomerate si mai greu de strabatut. Era
nevoie de un altfel de mijloc de deplasare iar solutia a fost... metroul!
Prima linie de metrou din lume a fost data in folosinta la Londra, in1879. Proiectul metroului
bucurestean a fost conceput de Dimitrie Leonida,in 1930. Au trecut aproape 50 de ani pana
cand acest proiect sa devina realitate. In 1979 se da in folosinta prima linie de metrou , avand 6
statii amplasate la o distanta de 6 km, intre Semanatoarea si Timpuri Noi. Metroul bucurestean
are acum 50 de trenuri care transporta, zilnic, peste 300.000 de calatori. 
 1.1 Notiuni generale

Transporturile reprezinta acel sector al economiei nationale care asigura deplasarea in

spatiu a marfurilor si a persoanelor. Ele sunt acel element fara de care nici o societate nu poate
sa se dezvolte si sa se imbogateasca, deoarece infrastructura este elementul care faciliteaza
comertul. 

Transportul nu reprezinta un scop in sine, ci este un mijloc de realizare a unor scopuri practice,
deplasarea unor bunuri sau a oamenilor depinzand exclusiv de scopul urmarit, de efectele
economico-sociale ce urmeaza sa se obtina.

Daca in vremurile stravechi, omul se deplasa dintr-un loc in altul in cautare de hrana si
protectie impotriva vicisitudinilor naturii; cu atat mai mult, viata moderna de astazi furnizeaza
extrem de multe motivatii privind deplasarea oa

Transportul este strans legat de societatea omeneasca; a aparut o data cu aceasta si s-a dezvoltat
din punct de vedere calitativ, cantitativ si structural concomitent cu dezvoltarea productiei,
stiintei si tehnicii, facilitand la randul sau, intr-un mod direct dezvoltarea productiei si a
schimbului, antrenand si conditionand cresterea economica pe plan mondial. menilor si a
marfurilor. 

Astfel, se poate concluziona ca transporturile reprezinta acea ramura a economiei nationale

care da vitalitate societatii; sunt acele artere si mijloace care mentin in viata orasele—centre
industriale si de civilizatie. In acelasi timp, infrastructura concretizata in sosele, cai ferate,
porturi, aeroporturi, cai de navigatie interioara reprezinta organele de miscare ale oricarui stat,
existenta lor asigurandu-i vitalitate, putere si progres.

1.2 Rolul si importanta transporturilor

Avand in vedere necesitatea realizarii legaturilor dintre productie si consum, transporturile

sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute in celelate ramuri ale productiei materiale din
locul in care au fost produse la cel in care urmeaza a fi consumate in cadrul pietei interne si
internationale.

Obiectul activitatii de transport il constituie deplasarea in spatiu a calatorilor si

marfurilor.

Insa nu toate deplasarile in spatiu constituie obiectul activitatii de transport supuse

contractului de transport. Astfel, transportul informational, transportul de lichide si gaze prin
conducte si alte activitati asemanatoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste
activitati se realizeaza prin instalatii proprii si nu necesita operatiunile specifice pe care le
presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de catre transportator a marfurilor,
obligatia de paza si preluare a lor la destinatie.
 Considerata sub aspectul continutului sau economic, activitatea de transport
constituie mijlocul prin care se inlesneste schimbul de bunuri si deplasarea oamenilor,
spre deosebire de deplasarea gandirii (transportul corespondentei, faxul, transmisiunile
telefonice), transport ce este supus altor reguli.

De asemenea, ramane in afara sferei noastre de preocupare transportul postal care, desi
se realizeaza pe baza unor raporturi juridice intre transportator si unitatea de posta, nu se
integreaza in contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legaturi
juridice cu unitatea de transport ce realizeaza activitatea de corespondenta.

Astfel, activitatea de transport poate fi definita ca actiunile prin care se organizeaza

si se realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor in spatiu si timp.

Un rol important il are transportul in sfera productiei unde, printr-o mai buna
organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de productie, accelerarea vitezei de rotatie a
mijloacelor circulante, imbunatatirea indicatorilor economico-financiari.

Productia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci si de

transportul care realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelate intreprinderi si cu intreaga
economie nationala.

De aici decurge functia importanta a transporturilor de a sustine legaturile de

productie intre intreprinderi, comunicatiile intre marile centre industriale, intre cele
industriale si agricole, etc. Acest rol este indeplinit de transporturile de utilitate publica, in
componenta carora intra: caile ferate, fluviale si maritime, rutiere, transportul aerian si
transportul de calatori. Acesta din urma deserveste procesul de productie prin deplasarea
muncitorilor la si de la locul de munca.

Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurandu-se procesul de

productie cu mijloace de productie si forta de munca.

Importanta transporturilor consta nu numai in functia pe care o au in dezvoltarea

complexului socio-economic national, ci si in rolul important exercitat asupra amplificarii
relatiilor dintre state. Astfel, transporturile internationale reprezinta mijlocul material ce sta la
baza relatiilor economice cu celelate tari ale lumii. Acestea continua procesul de productie in
sfera circuitului economic mondial si reprezinta un sistem tehnico-economic complex prin
intermediul caruia o parte din produsul social este realizat pe pietele externe in schimbul unor
marfuri necesare economiei nationale, contribuind astfel la modificari de structura, calitate si
cantitate in produsul intern brut, produsul national brut si produsul national net.

ASPECTELE ECONOMICE ale activitatii membrilor societatii se refera la relatiile acestora

cu natura si societatea in care traiesc si muncesc. Orice activitate economica are la baza
anumite resurse primare sau derivate si productia bunurilor materiale necesare existentei
oamenilor si a cresterii nivelului lor de trai se indreapta catre deprinderea anumitor bunuri din
mediul lor natural si prelucrarea si transformarea acestora in diverse bunuri care sunt destinate
satisfacerii trebuintelor oamenilor. Dar resursele naturale nu sunt repartizate in mod uniform pe
teritoriul unei tari si nici pe Terra. De exemplu zacamintele de petrol sunt abundente in anumite
arii geografice ( zona Marii Caspice, a Orientului Mijlociu, sudul U.S.A.) si lipsesc in alte
zone. Unele zone pot avea resurse naturale care sa satisfaca principalele trebuinte ale omului in
materie de hrana, dar pot lipsi in ariile respective celelalte resurse necesare altor activitati de
productie.

Dezvoltarea transporturilor, aparitia de noi cai de comunicatie terestra, aeriana sau maritima,
precum si aparitia de mijloace de transport tot mai perfectionate si specializate au permis
eliminarea izolarii economice, au facilitat specializarea si schimbul de activitati, au favorizat
diviziunea internationala a muncii precum si dezvoltarea comertului la scara nationala, dar si a
comertului international, transporturile si telecomunicatiile constituind baza relatiilor
economice, politice si sociale dintre natiunile lumii.

Transportul a facut posibila exploatarea mai completa si mai eficienta a resurselor  naturale ale
planetei, asigurand progresul economico-social al statelor lumii; astazi, schimbul de
produse  este atat de dezvoltat, incat sunt extrem de putine zonele care sa depinda exclusiv de
ceea ce se obtine pe plan local.

Aspecte economice mai importante:

¨      fara transport posibilitatile de a face comert ar fi fost strict limitate pe piata locala; pe

masura dezvoltarii si perfectionarii mijloacelor de transport, piata a putut fi extinsa si
capacitatea de absorbtie a acesteia a crescut;

¨      transportul face posibil un echilibru mai bun intre cererea si oferta de diverse

marfuri pe plan national si international, excedentul de produse din anumite zone se
poate indrepta acum catre acele zone in care exista deficit la acestea;

Pe plan social, transporturile favorizeaza:

¨      deplasarea oamenilor favorizand schimbul de idei si experienta, contribuind la

imbogatirea tezaurului cunoasterii umane;

¨      pe masura dezvoltarii si perfectionarii transporturilor s-a extins si activitatea

de turism (de odihna, recreere, in scopuri terapeutice) pe plan intern si pe plan
international. Existenta mijloacelor de transport rapide (aeronavele), precum si a
preturilor rezonabile ale transportului la orice distanta constituie un factor stimulent care
stimuleaza dezvoltarea turismului international, favorizand valorificarea potentialului
turistic la un nivel superior;

¨      existenta facilitatilor de transport favorizeaza invatamantul, care dispune astfel de

posibilitati reale de perfectionare prin schimbul de cadre didactice/studenti din diverse
tari;
 ¨      locuitorii din zonele in care nu exista centre care sa le asigure servicii de natura
medicala (spitale, puncte sanitare), pot sa beneficieze de aceste servicii, prin deplasarea
cadrelor medicale in aceste zone (in cazul unor afectiuni mai usoare) sau prin
transportarea bolnavului catre spitalele centrale (in cazul in care situatia impune acest
lucru);

¨      transporturile favorizeaza activitatile recreative, sportive, culturale si stiintifice, toate

acestea contribuind la o mai buna intelegere a altor oameni care provin din culturi
diferite si indemnand la o convietuire pasnica.

Pe langa importanta pe care o au transporturile asupra economiei si sferei sociale, acestea

sunt de o importanta capitala pentru orice stat din punct de vedere politic; din acest punct de
vedere importanta lor este una strategica, acestea avand rolul de a asigura atat legaturile cu
restul lumii, cat si centralizarea statului in care ele exista.

Astfel, transporturile asigura:

¨      intarirea economiei nationale prin inlaturarea limitelor impuse de distanta dintre

centrele economico-sociale;

¨      implementarea politicii de amplasare a fortelor de productie in interiorul unei tari;

¨      intarirea capacitatii de aparare a tarii impotriva oricarei agresiuni.

 1.3 Clasificarea transporturilor

Datorita aspectelor prezentate anterior,transporturile se pot clasifica in functie de mai

multe categorii:

a)dupa obiectul activitatii:

   -transporturi de persoane;

   -transporturi de marfuri;

b)in raport cu productia si consumul:

   -transporturi de aprovizionare;

   -transporturi de distributie;

   -deplasari de afaceri;

   -deplasari de la domiciliu la locul de munca;

   -deplasari de agrement;

   -deplasari in cadrul unor proiecte speciale;

c)in raport cu aria geografica:

   -transport urban,comunal,satesc;

   -transport interurban;

   -transport interregional;

   -transport international;
CAPITOLUL II – Analiza situatiei din 1990 pana in prezent
__________________________________________
file:///C:/Users/Nicoleta/AppData/Roaming/Skype/My%20Skype%20Received
%20Files/strategie_dezvoltare_durabila_noua_ultima_forma.pdf
 Infrastructura de transport a unei natiuni reprezinta cel mai relevant barometru al gradului
de dezvoltare economica.Din pacate infrastructura de transport din Romania este la pamant.
In prezent avem doar 747 km de autostrada,cu 70 de km mai mult decat Bulgaria si cu 600
km mai putin decat Ungaria sau Polonia.In 1992 Romania avea mai putin de 200 km de
autostrada.Tot atat avea si China.Azi noi avem in jur de 750 de km,China peste 91000 km! 
Avem in jur de 11000 km de cale ferate,a opta din Europa,dar in Romania se circula cu o
viteza medie de 30 km/ora precum in perioada interbelica.Cauza,lipsa de investitii in
infrastructura de transport feroviar si gradul redus de electrificare a liniilor,doar 37%  fata de o
medie europeana de 60%.
In 1990 aveam 311 nave de transport maritim si alte 80 in diverse stadii de
constructie.Eram a patra flota comerciala a Europei. Azi nu mai avem nicio nava sub pavilion
romanesc.
In ceea ce priveste transportul fluvial pe Dunare in jur de 25 milioane tone marfuri, in continua
scadere. In 2010 aveam 32 milioane tone transportate. Cauza, lipsa investitiilor in dragare si
amenajarea senalului navigabil. In lunile de vara adancimea apei scade la 1 m fata de 2.5 m
adancime minima conform reglementarilor internationale.
Tarom,o companie identitara Romaniei inregistreza sute de milioane de lei pierdere in
fiecare an si o pierdere semnificativa a cotei de piata.Din 15 milioane pasageri inregistrati in 
2016 Tarom a trasportat doar 2.5 milioane fata de 5.5 milioane pasageri pe Wizzair sau 3.5
milioane pe Blue Air.Cauza lipsa investitiilor,prostul management si cedarea unor rute
profitabile.

Surs: https://www.curierulnational.ro/Politic/2017-10-
04/Infrastructura+de+transport+din+Romania+un+dezastru
 CAPITOLUL III – Transporturile si caile de comunicatie

1. Transportul feroviar efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu

ajutorul mijloacelor de tractiune (locomotivele) si a mijloacelor tractate (vagoanele) care
circula pe trasee fixe si pe cai ferate.

Transportul feroviar se caracterizeaza prin:

·       regularitatea efectuarii circulatiei in toate anotimpurile, ziua si noaptea, aproape

independent de vreme;

·       mijloacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate in raport cu cele

auto si aeriene;

·       din punct de vedere economic se remarca costul mai ridicat al transportului

feroviar in comparatie cu cel fluvial, maritim si prin conducte si, de regula, mai
mic fata de cel auto si aerian. Transportul pe calea ferata necesita investitii mari
comparativ cu cel auto. Astfel, investitiile pentru constructia unei cai ferate sunt de 3
ori mai mari decat cele pentru constructia unei sosele. De asemenea, si investitiile
necesare pentru achizitionarea materialului rulant sunt ridicate. La fel, si costul
intretinerii mijloacelor de transport feroviar si al liniilor se situeaza la un nivel
superior in comparatie cu cel auto sau naval.

2.             Transportul rutier efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor

cu ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate.

Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarca faptul ca dispun de o mare

mobilitate, putand fi intrebuintate, in functie de vreme, pe orice fel de drum. Transportul auto
ofera posibilitatea incarcarii marfii direct de la punctul de expediere si descarcarea ei direct la
punctul de destinatie, fara a fi necesare transbordari si manipulari suplimentare.

Mijloacele de transport auto se deplaseaza cu viteze mari ca urmare a vitezei

comerciale mari si a simplitatii operatiunilor tehnologice de incarcare si descarcare. Ele se pot
pregati rapid si usor in vederea efectuarii transportului, necesitandcheltuieli reduse in acest
scop.

Transportul auto ofera cea mai mare eficienta pe distante scurte.

3.             Transportul naval efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor

cu ajutorul navelor.
 Transportul naval se caracterizeaza prin marea capacitate de incarcare insa, in
comparatie cu celelalte modalitati de transport, chiar si cele mai moderne nave auviteza de
deplasare relativ redusa, desi trebuie sa parcurga distante foarte mari.

Navigatia maritima si fluviala realizeaza legaturi dintre porturi diferite de pe  glob,

in conditii de eficienta ridicata, investitiile fiind relativ reduse in raport cu transportul
terestru.

Transportul naval este adecvat pentru bunurile de masa cu valoare redusa, unde nivelul
cheltuielilor de transport prevaleaza asupra duratei transportului.

Avantajul transportului pe apa, din punct de vedere al costului, este mai evident pe

distante mari, transoceanice.

4.             Transportul aerian efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor

cu ajutorul aeronavelor.

Printre particularitatile tehnico-economice ale transportului aerian se numara:

·       rapiditatea - este caracteristica esentiala a transportului aerian. Aceasta este

evidentiata de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalata de nici
un alt mijloc de transport;

·       regularitatea - consta in aceea ca transportul aerian se efectueaza dupa un program

precis in orice perioada a anului, atat ziua, cat si noaptea;

·       oportunitatea – se refera la faptul ca acest mod de transport pune la dispozitia celor

interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc
de transport.

5.             Transporturile speciale sunt transporturi neconventionale, a caror pondere a

crescut substantial in ansamblul transporturilor si care se efectueaza cu mijloace total diferite
de cele clasice.

Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt utilizate pentru deplasarea unor

marfuri de masa lichide, in flux continuu, in relatiii de transport stabile. Acest mod de
transport: prezinta un cost scazut, pierderi minime de manipulare, nu este influentat de
conditiile atmosferice, nu afecteaza mediul inconjurator, necesita personal de deservire redus,
prezinta regularitate si se efectueaza fara cursa goala.

TRANSPORTUL FEROVIAR

Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalitati de transport, ocupand in
traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de marfuri transportate.
 Societatile feroviare au depus eforturi sustinute in dezvoltarea si perfectionarea
materialului rulant, precum si in organizarea si expedierea marfurilor, in vederea reducerii
duratei de transport si a micsorarii pretului de transport.

Transporturile feroviare au pastrat avantajele detinute fata de celelate modalitati de

transport:

1.   asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmica;

2.   obtinerea unei anumite regularitati din punctul de vedere al timpului de

transport, datorita modului de organizare si independentei fata de conditiile
atmosferice;

3.   realizarea unei integritati mai mari a marfurilor in timpul transportului, pentru

ca riscul de avariere este mai mic in comparatie cu alte modalitati de transport;

4.   incasarea mult mai rapida a contravalorii marfurilor transportate, pentru ca

incarcarea se face cand marfa a fost predata, iar negocierea documentelor se face
dupa expedierea fiecarui vagon;

5.   o anumita siguranta in privinta primirii marfurilor de catre cumparator,

deoarece societatile de transport feroviar sunt, in mare parte, intreprinderi de stat;

6.   simplitatea expedierii marfurilor si cunoasterea din timp a tarifelor, ce permite

expedierea marfurilor fara o pregatire prealabila deosebita si cunoasterea
cheltuielilor inca inainte de efectuarea transportului;

7.   cheltuielile si consumurile de materiale pentru ambalare sunt mult mai mici,

pentru ca manipularea si fixarea se face direct de catre producator, cu personal
specializat si cu utilaje specifice operatiunilor de incarcare si descarcare.

Infrastructura rutieră şi dezvoltarea turismului

Una din premisele esențiale pentru dezvoltarea turismului este asigurarea accesului spre obiectivele și
zonele de importanță turistică. România pierde anual milioane de turiști români și străini din cauza proastei
infrastructuri de transport.
Cu o natură extrem de generoasă şi un patrimoniu cultural de o mare valoare, Regiunea Centru este a doua
regiune turistică a țării, după Regiunea Sud - Est, reușind să atragă 1,1 milioane de turiști cazați în anul 200916 .
Principalele forme de turism practicate în Regiunea Centru sunt turismul montan, turismul balnear, turismul
cultural și agroturismul.
Arealele cu cea mai mare intensitate a turismului sunt marile orașe ale regiunii, stațiunile turistice din
zonele montane și stațiunile balneare, zonele cu agroturism (Mărginimea Sibiului, zona BranMoeciu,valea
Arieșului, anumite localități din Secuime), majoritatea zonelor montane precum și anumite zone cu obiective
turistice și culturale dispersate (biserici fortificate săsești, cetăți țărănești etc) .
Dacă accesul spre marile orașe este asigurat prin rețeaua de drumuri europene sau naționale modernizate,
infrastructura rutieră din celelalte zone turistice este reprezentată preponderent de drumurile județene sau de cele
naționale secundare.

Principalele zone turistice din Regiunea Centru (cu excepția orașelor de

importanță turistică) și infrastructura rutieră aferentă:
 zona Munților Apuseni, zonă turistică din județul Alba cu resurse turistice variate (fenomene carstice
deosebite, stațiune de schi, agroturism, turism cultural). Drumuri principale: DN74, DN75, DJ762,
DJ750 DJ108, DJ107K, DJ 750C, DJ107M
 Podișul și văile Târnavelor (zonă cu obiective turistice de ordin cultural - bisericile fortificate și cetățile
țărănești, castele, regiune cu vititurism, stațiune balneară: Bazna). Drumuri principale:DN 14B, DN14
și DJ 107.
 Zona montană din sudul județului Alba (turism montan, în principal, stațiune de iarnă în curs de
realizare). Drumuri principale: DN67C (Sebeș - Novaci –Transalpina, șoseaua care urcă la cea mai
mare altitudine din țară : 2145 m, DJ 705F
 Zona adiacentă municipiului Sibiu: Mărginimea Sibiului, zona Cisnădiei (agroturism de tradiție, turism
montan, stațiune pentru sporturi de iarnă, turism cultural). Drumuri principale: DJ106A, DJ106C
DJ106D, DJ106G, DJ106M, DJ106N, DJ106A, DJ105G; spre stațiunea Ocna Sibiului: DJ 106B
 Zona Munților Făgăraș (turism montan, stațiuni de iarnă: Bâlea, Sâmbăta de Sus). Drumuri principale:
DJ 105B, DN7C – Transfăgărășanul - cel mai spectaculos traseu rutier din România. o Masivul Piatra
Craiului, Culoarul Rucăr-Bran, Munții Bucegi (turism montan, parc național, stațiuni de iarnă,
agroturism). Drumuri principale: DN 73, DN73A, DJ112A, DN1.
 Masivul Ciucaș și Munții Întorsurii (turism montan). Drumuri principale: DN1A, DN10. o Zona
montană estică (turism montan, parcuri naționale – Cheile Bicazului - Hășmaș, Defileul Mureșului,
Călimani, stațiuni balneare și pentru sporturi de iarnă). Drumuri principale: DN 12, DN12C, DN15,
DN70, DJ 121, DJ123, DJ125, DJ127
 Zona de sud-vest a județului Harghita și estul județului Mureș (turism de sănătate – Sovata, Praid,
agroturism – Corund etc). Drumuri principale:DN13A, DN13B, DJ132, DJ 138.

__________________________________________
INS, Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în anul 2009
Analiza SWOT
 Bibliografie

http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001071/fn1ks_Analiza%20infrastructura
%20rutiera.pdf

https://newpartsauto.wordpress.com/2013/01/16/rolul-si-importanta-transporturilor/

http://www.scritub.com/economie/transporturi/TRANSPORTURILE-SI-IMPORTANTA-A54436.php

http://www.scritub.com/economie/transporturi/LOCUL-SI-ROLUL-ACTIVITATII-DE-72266.php

http://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/Importanta-transportului-in-so99.php

http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/03/A11_rrss_03_2017.pdf

http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001071/fn1ks_Analiza%20infrastructura
%20rutiera.pdf

http://www.e-birouvirtual.ro/sites/default/files/articole_bv/studiul_untrr_lege_transporturi_0.pdf
http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/romania-codasa-europei-la-capitolul-infrastructura-989880
https://www.curierulnational.ro/Politic/2017-10-04/Infrastructura+de+transport+din+Romania+un+dezastru