Lucrarea 14

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE ÎNGRĂŞARE A TINERETULUI

TAURIN
Scopul lucrării:
- dezvoltarea gândirii tehnologice a studenţilor, astfel încât să cunoască diferitele
variante tehnologice de îngrăşare a tineretului taurin, să interpreteze corect diversitatea
variantelor tehnologice întâlnite în aceste ferme.

De reţinut!
Îngrăşarea tineretului taurin în sistem semiintensiv
- îngrăşarea de la 90-110 kg (4-5 luni) la 450 kg (20-24 luni);
- sporuri medii zilnice de 700-1000 g;
- afluirea materialului biologic presupune: condiţiile de preluare, transportul
respectând condiţiile de bunăstare animală, recepţia viţeilor, lotizarea şi
tratamentele profilactice;
- tehnologia de întreţinere:
o liberă în adăposturi închise, respectând principiul populării şi depopulării
totale;
o calculul spaţiilor de cazare pe faze tehnologice;
o boxe colective pe pardoseală din grătare de beton, dispuse pe două rânduri,
de-a lungul pereţilor longitudinali cu alee centrală de furajare;
o ventilaţie naturală organizată;
o adăpare: adăpători cu nivel constant;
o evacuarea dejecţiilor: hidraulică;
- tehnologia de hrănire este specifică fiecărei faze de îngrăşare, astfel:
o faza de pregătire (smz 600 g): 1,5 kg fân de lucernă, 3 kg siloz de porumb,
1,3 kg concentrate;
o faza de creştere (smz 800 g): 2,5 kg fân de lucernă, 6 kg siloz de porumb,
1,5 kg concentrate;
o faza de îngrăşare (smz 900 g): 3 kg fân de lucernă, 10 kg siloz de porumb,
2 kg concentrate;
o faza de finisare (smz 1000 g): 3 kg fân de lucernă, 7 kg siloz de porumb,
3,5 kg concentrate.
Îngrăşarea tineretului taurin în sistem mixt, pe păşune şi în stabulaţie:
- îngrăşarea de la 160 kg (6 luni) la 500 kg (23-24 luni) în două perioade de păşunat,
o perioadă de stabulaţie şi o fază de finisare;
- sporuri medii zilnice de 600-700 g;
- tehnologia de întreţinere:
o pe păşune – organizarea taberei de vară;
o în stabulaţie, în adăposturi închise cu întreţinere legată;
- tehnologia de furajare:
o păşunat I: 17 kg masă verde şi 1 kg tărâţe;
o stabulaţie: 20 kg siloz de porumb şi 2 kg fân;
o păşunat II: 37 kg masă verde şi 2 kg tărâţe;
o finisare: 19 kg siloz de porumb, 3,5 kg fân şi 3 kg concentrate.

1
 Norme de securitate şi sănătate în muncă
- Se vor respecta normele generale de securitate şi sănătate în muncă din fermele de
bovine descrise la Lucrarea 1, subcap. 1.1.2., normele de tehnica securităţii muncii specifice
activităţii cu taurii de reproducţie descrise în subcap. 1.1.4., precum şi normele de evitare a
apariţiei tulburărilor stării de sănătate referitoare la manipularea aparaturii electronice şi a altor
materiale didactice utilizate pentru atingerea scopului lucrării practice.
- În cazul deplasărilor de studiu se vor respecta normele generale de securitate şi
sănătate în muncă, precum şi normele specifice fiecărei ferme vizitate, prezentate înainte
de începerea vizitei de studiu.

Pentru îngrăşarea tineretului taurin, în prezent, se aplică 3 sisteme de îngrăşare,

fiecare dintre acestea fiind diferenţiat în numeroase variante de îngrăşare, în funcţie de
vârsta animalelor supuse îngrăşării, de sistemul de întreţinere şi furajele utilizate în
procesul îngrăşării.
În principiu, pentru clasificarea acestor metode şi sisteme de îngrăşare se iau în
considerare principalii indici tehnici şi economici care se realizează în procesul îngrăşării
(tabelul 14.1), astfel:
- vârsta şi masa corporală la valorificare;
- ritmul acumulărilor zilnice de masă;
- nivelul şi caracterul hrănirii;
- consumul specific;
- randamentul la sacrificare etc.

Tabelul 14.1
Principalii indici tehnico-economici pe sisteme de îngrăşare
Vârsta de Masa corporală la Sporul mediu Consumul
Sistemul de îngrăşare valorificare valorificare zilnic realizat specific
(luni) (kg) (g) (UNC/kg spor)
Pentru “carne albă” 3 130-150 1200-1300 2,3-2,8
Intensiv 13-18 400-500 900-1200 5,2-6,8
Semiintensiv 18-24 450-500 700-900 7-10
24-30 500 500-700 8-11
Extensiv
30-36 550 400-500 11-14

14.1. ÎNGRĂŞAREA TINERETULUI TAURIN ÎN SISTEM

SEMIINTENSIV

În condiţiile ţări noastre, cel mai des întâlnit sistem de îngrăşare este cel semiintensiv.
Îngrăşarea se realizează în ferme sau în complexe de îngrăşare cu o capacitate de cazare
variabilă, cuprinsă între 300-1000 capete, sau chiar mai mare.
În cadrul acestui sistem de îngrăşare se întâlnesc o gamă largă de metode de îngrăşare
care vizează valorificarea tineretului taurin la vârsta de 20-24 de luni şi la greutăţi corporale
de peste 450 kg.
Regimul de hrănire se bazează pe folosirea la maximum a furajelor voluminoase
(fibroase, suculente, grosiere) sau a unor produse secundare rezultate în industria
alimentară (borhoturi, tăiţei de sfeclă etc.) la care se adaugă cantităţi moderate de
concentrate.
În complexele de îngrăşare se analizează: parametrii tehnico-economici realizaţi pe

2
faze de îngrăşare, afluirea materialului biologic, tehnologia de întreţinere şi furajare,
organizarea muncii.

14.1.1. Analiza parametrilor tehnico-economici

În cazul sistemului de îngrăşare de tip semiintensiv, tineretul taurin este preluat spre
îngrăşare la vârsta de 4-5 luni şi la o masă corporală de 90-110 kg.
Parametrii tehnico-economici realizaţi în cazul acestui sistem de îngrăşare sunt
prezentaţi în tabelul 14.2.
Din tabelul prezentat se poate constata că sporul mediu zilnic este diferit (între 700 şi
1000 g), în funcţie de faza de îngrăşare, iar pe întreaga durată a îngrăşării sporul mediu
zilnic este de 857 g. Durata îngrăşării este de cca. 490 zile iar greutatea animalelor la livrare
este de 520 kg.

Tabelul 14.2
Parametrii tehnico-economici la îngrăşarea tineretului taurin

Faza de îngrăşare
SPECIFICARE U.M. Creştere-
Pregătire Creştere Finisare TOTAL
îngrăşare
iniţială zile 120 141 273 550 120
Vârsta
finală zile 141 273 550 610 610
iniţială kg 100 114,7 220 460 100
Greutatea
finală kg 114,7 220 440 520 520
Sporul total kg 14,7 105,3 240 60 420
Sporul mediu zilnic g 700 800 866 1000 857
Nr. de zile furajate zile 21 132 277 60 490

14.1.1.1. Analiza afluirii materialului biologic

a). Graficul de afluire - respectiv mărimea loturilor şi intervalul de timp la care se

realizează afluirea trebuie să urmărească folosirea la maximum a spaţiilor de cazare, astfel
ca indicele de utilizare a spaţiilor de cazare să fie de peste 97 % şi să poată fi respectat
principiul populării şi depopulării totale.
b). Respectarea condiţiilor de preluare a viţeilor - animalele preluate trebuie să fie
sănătoase, să provină din unităţi indemne de boli infecto-contagioase şi parazitare, iar viţeii
să fie ecornaţi. Nerespectarea condiţiilor de preluare (animale neecornate, sau cu parazitoze
externe) atrage după sine penalizări la preţul de achiziţie al animalelor.
c). Transportul la îngrăşătorie - se realizează cu mijloace auto special destinate,
respectând prevederile legale cu privire la bunăstarea animalelor, la organizarea şi modul
de desfăşurare al transportului (suprafaţa alocată animalelor, factorii de microclimat care
trebuie asiguraţi, durata transportului etc.).
d). Recepţia viţeilor în ferma de îngrăşare - se face de către medicul veterinar care
examinează individual viţeii din punct de vedere clinic.
e). Efectuarea lotizărilor şi acţiunile profilactice - la sosirea în unitatea de îngrăşare
viţeii vor fi lotizaţi în loturi cât mai omogene, luând în considerare vârsta, rasa şi greutatea
acestora. În măsura în care este posibil, loturile odată formate se vor menţine ca atare până
la sfârşitul ciclului de îngrăşare. Nu este recomandat ca, într-un lot deja constituit, să se
introducă animale străine.

3
 14.1.1.2. Analiza tehnologiei de întreţinere

În complexele de îngrăşare se practică sistemul de întreţinere nelegată, în adăposturi

închise. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului de îngrăşare, având în vedere
aplicarea obligatorie a principiului populării şi depopulării totale, se impune existenţa unor
corelaţii corespunzătoare a spaţiilor de cazare pe faze de îngrăşare.

Exemplu de calcul pentru un complex de îngrăşare având capacitatea de cazare de

4000 locuri:
a). Durata îngrăşării se stabileşte după relaţia:

- T = timpul de staţionare în îngrăşătorie (zile)

T[zile] = x / y în care: - x = sporul total (kg);
- y = sporul mediu zilnic planificat (kg).

În cazul de faţă: T = 420 / 0,857 = 490,08 zile

b). Capacitatea de cazare pe faze:

- faza de pregătire + creştere cu o durată de 21 zile + 132 zile = 153 zile (la care se
adaugă 5 zile pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare), ceea ce reprezintă 31,7% din
durata totală a staţionării, respectiv pentru complexul cu o capacitate de 4000 locuri pentru
această fază revin 1268 locuri.
- faza de creştere-îngrăşare + finisare are o durată de 277 zile + 60 zile = 337 zile (la care
se adaugă 3 zile pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare) ceea ce reprezintă 68,3% din durata
totală de staţionare, revenind pentru această fază 2732 locuri.
În organizarea acestui sistem de îngrăşare se disting următoarele faze tehnologice:
- faza de pregătire-creştere are o durată de 21 + 132 zile şi are drept scop
carantinizarea animalelor şi obişnuirea viţeilor cu furajele ce vor fi utilizate la îngrăşare.
La sosirea în unitate, viţeii se cântăresc şi se lotizează în loturi cât mai omogene sub
raportul vârstei şi greutăţii corporale.
Viţeii sunt cazaţi în adăposturi cu întreţinere liberă, în cu boxe colective plasate pe
centrul adăpostului, având pardoseală de tip grătar (fig. 14.1a). Evacuarea dejecţiilor se face
hidraulic prin intermediul canalelor de colectare a dejecţiilor.
Aleile de furajare şi jgheabul de furajare sunt amplasate de-a lungul pereţilor
longitudinali. Furajarea se efectuează cu ajutorul remorcilor tehnologice.
Ventilaţia este naturală şi se realizează prin ferestre cu panouri basculante (admisia
aerului proaspăt) şi şedul aflat pe coama acoperişului (evacuarea aerului viciat). Adăparea
se face prin adăpători cu nivel constant.
Capacitatea de cazare a unui adăpost este de 320 locuri, asigurându-se pentru fiecare
animal o suprafaţă de cazare de 1,8 mp. În cazul de faţă sunt necesare 4 adăposturi.
Faza de creştere-îngrăşare + finisare are o durată de 270-280 zile+60 zile. Animalele care
au parcurs perioada de pregătire-creştere şi au atins greutatea medie de 210-230 kg, sunt
transferate şi cazate în adăposturi închise cu boxe colective de cazare (fig. 14.1b).

4
 Fig. 14.1. Schema adăposturilor pentru îngrăşarea tineretului taurine:
a) - adăpost pentru faza pregătire-creştere: 1 - alei de furajare; 2 - boxe colective; 3 - aerotermă; 4 -
canale pentru dejecţii; 5 - adăpători N.C.; 6 - jgheab furajare; b) - adăpost pentru faza creştere-
îngrăşare-finisare: 1 - alee centrală de furajare; 2 - boxe colective; 3 - padocuri; 4 - canale pentru
dejecţii; 5 - adăpători N.C.; 6 - jgheab furajare

Boxele sunt plasate de-a lungul pereţilor longitudinali şi comunică cu padocurile

aflate de o parte şi de alta a adăpostului.
Aleea de furajare este plasată pe centru adăpostului. Furajarea se efectuează cu
ajutorul remorcilor tehnologice.
Pardoseala boxelor colective şi a padocurilor este de tip discontinuu (grătar), iar
evacuarea dejecţiilor se face hidraulic prin intermediul canalelor de colectare şi evacuare a
dejecţiilor.
Adăparea se face din adăpători cu nivel constant, plasate atât în boxele colective din
adăpost, cât şi în padocuri.
Ventilaţia adăpostului este naturală şi se realizează prin intermediul ferestrelor
(admisia aerului proaspăt) şi a şedului de pe coama acoperişului (evacuarea aerului viciat).
Capacitatea de cazare a unui adăpost este de 450 locuri, asigurându-se pentru fiecare
animal o suprafaţă de cazare de 2,1 mp. În cazul de faţă sunt necesare 6 adăposturi.
În tabelul 14.3 sunt prezentaţi parametrii de confort tehnologic în adăposturile de
îngrăşare a tineretului taurin pe faze de îngrăşare.
Se vor analiza condiţiile de confort tehnologic asigurate, modul de efectuare al
lucrărilor de pregătire a adăposturilor pentru populare (reparaţii şi întreţineri curente,
curăţarea mecanică, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea acestora).

5
 Tabelul 14.3
Parametrii de confort tehnologic în adăposturile de îngrăşare
a tineretului taurin

Faza tehnologică
SPECIFICARE U.M. Pregătire- Creştere-îngrăşare
creştere + finisare
Număr animale /boxă cap. 28 24
Suprafaţa de cazare mp. / cap. 1,8 2,1
Front de furajare (furajare la discreţie) cm. 25 30
Lăţime iesle cm. 70 80
Nr. animale pe adăpătoare cap. 15-20 15-20
minimă º
C 8 8
Temperatura în adăpost optimă º
C 12 10
maximă º
C 24 24
Umiditatea relativă a aerului % 75 75
CO2 % 0,3 0,3
Concentraţia maximă NH3 % 0,026 0,026
H2S % 0,01 0,01
Viteza curenţilor de aer m/sec. 0,3 0,3
Indice de iluminare x 1/20 1/20

14.1.1.3. Analiza tehnologiei de hrănire şi aprovizionarea cu furaje

Se vor analiza sortimentele de furaje care alcătuiesc raţiile furajere, pe faze de

îngrăşare, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, urmărind modul de asigurare al
necesarului în principii nutritivi ai raţiei.
Raţiile administrate trebuie să corespundă fazelor tehnologice de îngrăşare pentru
realizarea sporurilor medii zilnice planificate prin planul de creştere şi de furajare.
În tabelele 14.4, 14,5 și 14.6, sunt redate cerinţele de substanţe nutritive pentru
tineretul taurin supus îngrăşării, în cele trei sisteme de îngrășare, respectiv intensiv,
semiintensiv și extensiv, iar în tabelul 14.7 este prezentată structura raţiilor furajere pe faze
tehnologice şi pe întregul ciclu de îngrăşare.
Furajul de bază utilizat la îngrăşarea semiintensivă este porumbul însilozat. La
recoltarea culturilor de porumb pentru însilozare se vor utiliza maşini agricole performante,
astfel încât tulpinile de porumb să fie tocate şi defibrate la dimensiuni care să determine
reducerea risipei şi valorificarea eficientă a masei vegetative. În acelaşi timp, boabele de
porumb aflate în faza de pârgă sunt sparte în particule relativ mici, astfel că acestea sunt
mai bine valorificate de către animale. La furajul de bază, pentru echilibrarea raportului
energo-proteic, se poate adăuga (în funcţie de faza de îngrăşare) semifân de lucernă.

6
 Tabelul 14.4
Necesarul de substanţe nutritive pentru tineretul taurin
supus îngrășării în sistem intensiv

G s.m.z. SU UFC UN PD PDI Ca P Sare Caroten UIDB

(kg) g kg g g g g g mg
1000 4,1 6,1 550-610 380 26 13 20 40 4,2
150 3-4
1200 4,6 6,9 620-690 425 30 15 25 45 4,2
1000 4,9 6,5 585-650 425 30 16 25 40 4,9
200 4-5
1200 5,4 7,4 665-740 470 34 18 30 45 4,9
1000 5,5 7,0 595-700 465 35 20 30 50 5,6
250 5-6
1200 6,0 7,8 670-755 510 39 22 35 55 5,6
1000 6,1 7,4 605-705 505 40 22 35 60 6,3
300 6-7
1200 6,8 8,2 675-780 550 44 24 40 65 6,3
1000 6,8 7,7 615-710 540 42 24 40 70 6,9
350 7-8
1200 7,5 8,5 680-780 585 46 26 45 80 6,9
1000 7,5 8,1 625-715 580 44 24 45 80 7,5
400 8-10
1200 8,2 8,9 685-780 620 48 26 50 90 7,5
1000 8,2 8,4 630-720 615 50 27 50 90 8,0
450 9-11
1200 8,9 9,2 690-785 655 55 29 55 100 8,0
1000 8,8 8,7 650-740 650 55 30 55 100 8,6
500 10-12
1200 9,8 9,5 710-805 685 60 33 60 110 8,6

Tabelul 14.5
Necesarul de substanţe nutritive pentru tineretul taurin
supus îngrășării în sistem semiintensiv

G s.m.z. SU UFC UN PD PDI Ca P Sare Caroten UIDB

(kg) g kg g g g g g mg
700 3,6 3,4 347 320 20 12 14 35 4,4
150 3,6-4
800 3,8 3,7 380 340 23 14 16 35 4,4
700 4,5 4,2 387 365 20 14 18 35 5,3
200 4,3-5,7
800 4,7 4,5 420 385 23 15 20 35 5,3
700 5,2 4,7 425 400 22 15 20 35 6,0
250 5,3-6,2
800 5,4 5,0 460 420 24 16 24 55 6,0
700 6,0 5,4 460 445 25 18 28 55 6,7
300 6,2-7,2
800 6,3 5,7 495 465 27 19 30 55 6,7
700 6,7 5,9 495 480 27 20 37 70 7,4
350 7,0-8,2
800 7,0 6,3 530 500 29 21 40 70 7,4
700 7,4 6,6 522 515 29 23 42 90 8,0
400 9,0-10,5
800 7,7 7,0 560 535 31 24 44 90 8,0
700 8,1 6,9 550 555 32 26 45 90 8,6
450 8,6-10,3
800 8,5 7,4 585 575 35 27 48 90 8,6
700 8,8 7,8 575 605 34 28 50 90 9,1
500 9,3-10,5
800 9,2 8,3 610 625 36 29 52 100 9,1

Tabelul 14.6

7
 Necesarul de substanţe nutritive pentru tineretul taurin
supus îngrășării în sistem extensiv

G s.m.z. SU UFC UN PD PDI Ca P Sare Caroten UIDB

(kg) g kg g g g g g mg
500 3,3 2,8 283 280 16 10 14 35 4,4
150 3,6-4,0
600 3,5 3,1 315 300 17 11 16 35 4,4
500 4,1 3,6 323 325 17 12 18 35 4,3
200 4,3-5,7
600 4,3 3,9 355 345 18 13 20 35 5,3
500 4,7 4,1 355 360 19 13 20 35 6,0
250 5,3-6,2
600 4,9 4,4 390 380 20 14 24 55 6,0
500 5,4 4,8 391 405 23 16 28 55 6,7
300 6,2-7,2
600 5,7 5,1 425 425 24 17 30 55 6,7
500 6,2 5,1 421 440 25 18 37 70 7,4
350 7,0-8,2
600 6,4 5,5 460 460 26 19 40 70 7,4
500 6,7 6,0 450 465 26 22 42 90 8,0
400 9,0-10,5
600 7,1 6,3 485 485 27 23 44 90 8,0
500 7,4 6,1 476 515 28 25 45 90 8,6
450 8,6-10,3
600 7,7 6,5 515 535 29 26 48 90 8,6
500 8,0 6,8 500 515 31 26 50 90 9,1
500 9,3-10,5
600 8,4 7,3 540 545 32 27 52 100 9,1

Tabelul 14.7

Structura raţiilor pe faze tehnologice pentru

tineretul taurin destinat îngrăşării

Ponderea din valoarea nutritivă a raţiei (%)

Subperioada de îngrăşare
Specificare
Creştere-
Pregătire-creştere Finisare
îngrăşare
Furaj de bază 40 55 30
Concentrate (amestec) 30 25 50
Fibroase 30 20 20

Faza de pregătire-creştere:
- Faza de pregătire are o durată de 21 zile, perioadă în care se realizează carantinizarea
şi obişnuirea animalelor cu furajele ce vor fi utilizate pentru îngrăşare. La sosirea în
unitatea de îngrăşare animalele vor fi cazate în adăposturi specifice, iar după un repaus de
2-3 ore animalelor li se va administra fân de bună calitate (la discreţie), pentru ca după 24
ore, în raţie să fie introduse şi furajele concentrate. În primele zile, animalelor li se
administrează fân şi cantităţi moderate de concentrate, urmând ca după 4-5 zile să se
înceapă obişnuirea animalelor cu furajele de volum pe baza cărora se va realiza îngrăşarea.

După perioada de pregătire, animalele vor fi hrănite în continuare cu o raţie furajeră

formată din furajul voluminos de bază, fân şi furaje concentrate, până la atingerea unei
greutăţi corporale de 210-230 kg (la vârsta de cca. 270-275 zile). Faza de pregătire-creştere

8
are o durată totală de 132 zile, timp în care animalele realizează un spor total de 105 kg, cu
un spor mediu zilnic de cca. 800 g.
Animalele aflate în perioada de pregătire-creştere, cu o durată de 21+132 zile, sunt
întreţinute în acelaşi adăpost (fig. 14.1a), diferenţierea sub-perioadelor făcându-se prin
furajare (nivelul şi structura raţiei).
Faza de creştere - îngrăşare, are o durată de 270-280 zile. Baza raţiei o constituie
furajul de volum de bază (porumb însilozat) care reprezintă peste 55% din valoarea
nutritivă a raţiei.
Ponderea furajului de bază se reduce spre sfârşitul perioadei la 45-50%. În această
perioadă, animalele realizează un spor total de 240 kg cu un spor mediu zilnic de 850-900
g.
Faza de finisare are o durată de 60 zile şi are drept scop îmbunătăţirea calităţii cărnii.
Pentru realizarea acestui deziderat în structura raţiei creşte ponderea furajelor concentrate,
care trebuie să asigure 45-55% din valoarea nutritivă a raţiei.
Sporul total realizat în această perioadă este de 48-50 kg cu un spor mediu zilnic de
cca. 800 g.
Menţionăm că faza de creştere-îngrăşare şi faza de finisare se realizează în acelaşi
adăpost (fig. 14.1b), diferenţierea între sub-perioade realizându-se prin nivelul şi structura
raţiei.
În tabelul 14.8, se prezintă o rație pentru un tăuraş de 300 kg supus îngrăşării în sistem
semiintensiv (smz 800 g), pe bază de siloz de porumb (11 kg) şi 5 kg de amestec furajer
(tabelul 14.9), alcătuit din: 20% fân de golomăț, 20% coceni de porumb, 30% tăiâei de
sfeclă, 25,4% porumb, uree 1%, substanțe minerale și premix.

Tabelul 14.8

Raţie pentru un tăuraş de 300 kg supus îngrăşării în sistem semiintensiv (smz 800 g)
pe bază de siloz şi amestec furajer (AF)

Specificare kg SU UFC PDIN PDIE Ca P Sare UIDB

(kg) (g) (g) (g) (g) (g)
Necesar 6,2- 6,3 445 445 27 19 30 6,7
7,2
Siloz de porumb 11 3,9 2,99 176 220 11 7,7 3,93
AF 5 3,1 3,30 280 285 33 19,5 30 2,35
TOTAL 7,0 6,29 456 505 44 27,2 30 6,28

Structura raţiei:
- siloz de porumb: - 68,75%
- amestec furajer :- 31,25%

Tabelul 14.9

Amestec furajer (AF)

9
 Specificare % SU UFC PDIN PDIE Ca P Sare UIDB
(kg) (g) (g) (g) (g) (g)
Fân de golomăţ 20 17,0 14,6 1460 1480 52 42 17,85
Coceni de porumb 20 17,2 13,8 520 1040 122 46 22,02
Tăiţei de sfeclă 30 6,6 7,6 390 540 84 6 6,93
Porumb 25,4 23 29,4 1820 2678 7,8 78
Sare 0,6 600
Cretă furajeră 1 390
Fosfat disodic 1 218
Uree 1 1442
Premix 1
TOTAL 100 63,1 65,4 5632 5738 655,8 390 6 46,8
Revine la 1 kg 0,63 0,65 56,32 57,38 6,56 3,90 0,06 0,47

14.1.2. Organizarea activităţii în complexele de îngrăşare a tineretului taurin

Activităţile zilnice sunt prevăzute în programul de lucru şi sunt defalcate pe grupe şi

echipe de lucrători. Echipa pentru prepararea şi administrarea furajelor asigură alimentarea
utilajelor pentru preparat furaje, realizează amestecul furajelor respectând reţetele de
alcătuire a raţiilor pe faze tehnologice şi participă la administrarea furajelor. Echipa pentru
evacuarea dejecţiilor, dezinfecţie şi deratizare procedează la verificarea şi, după caz, la
evacuarea canalelor şi foselor de colectare a dejecţiilor şi participă la igienizarea
adăposturilor în vederea repopulării lor.

14.2. ÎNGRĂŞAREA TINERETULUI TAURIN ÎN SISTEM MIXT, PE

PĂŞUNE ŞI ÎN STABULAŢIE

Această variantă tehnologică poate fi practicată în cazul fermelor care dispun de

suprafeţe suficiente de pajişti naturale de bună calitate, care să permită o încărcătură de 2-
3 capete / ha şi să asigure obţinerea a 250-300 kg acumulare de masă corporală, în viu pe
hectar. Utilizarea păşunatului pentru tineretul taurin supus îngrăşării pe o perioadă
corespunzătoare a anului (în funcţie de zonă şi condiţii pedoclimatice) are o serie de
avantaje economice legate de reducerea consumului de furaje concentrate, de eliminarea
unor lucrări privind recoltarea, transportul şi administrarea furajelor, eliminarea acţiunilor
legate de evacuarea dejecţiilor etc.
În fermele de îngrăşare se analizează: parametrii tehnici şi economici realizaţi pe faze
de îngrăşare, afluirea materialului biologic, tehnologia de întreţinere şi furajare,
organizarea păşunatului.

14.2.1. Analiza parametrilor tehnico-economici

În continuare va fi prezentată o variantă de îngrăşare a tineretului taurin pentru o

fermă având capacitatea de 10 capete. Îngrăşarea se desfăşoară pe parcursul a 2 sezoane de
păşunat şi un sezon de stabulaţie, urmată de o scurtă perioadă (30 zile) de finisare (păşunat
I + stabulaţie + păşunat II + finisare).

14.2.1.1. Analiza afluirii materialului biologic

10
 În tabelul 14.10 sunt prezentaţi parametrii tehnici şi economici realizaţi în cadrul
acestui sistem de îngrăşare.
Realizarea parametrilor tehnico-economici mai sus menţionaţi presupune organizarea
preluării viţeilor de la alţi crescători prin achiziţii (sau, după caz, gruparea fătărilor la vacile
din ferma proprie în sezonul de iarnă) astfel ca la scoaterea pe păşune tineretul taurin să
aibă greutatea corporală de cca. 160 kg şi vârsta de 5-7 luni.
Viţeii şi tineretul taurin care vor fi scoşi pe păşune trebuie să fie sănătoşi. Respectarea
protocolului sanitar-veterinar are o importanţă deosebită, mai ales acţiunile profilactice
pentru: antrax, cărbune emfizematos, pasteureloză şi combaterea bolilor parazitare
(dictiocauloză, fascioloză, hipodermoză).

Tabelul 14.10
Parametrii tehnico-economici la îngrăşarea mixtă a tineretului taurin
(păşunat + stabulaţie + păşunat + finisare)

FAZA
Specificare U.M. Stabulaţie Păşunat TOTAL
Păşunat I Finisare
I II
iniţială zile 180 330 510 660 180
Vârsta
finală zile 330 510 660 690 690
Masa iniţială kg 160 235 343 463 160
corporală finală kg 235 343 463 493 493
Sporul total kg 75 108 120 30 333
s.m.z. g 500 600 800 1000 650
Zile furajate zile 150 180 150 30 510

15.2.1.2. Analiza tehnologiei de întreţinere

În cazul acestei variante tehnologice sistemul de întreţinere este mixt, respectiv: pe

păşune şi în stabulaţie.
a). Întreţinerea pe păşune
Presupune existenţa unor suprafeţe de pajişti îmbunătăţite (naturale sau cultivate) şi
care trebuie utilizate raţional. Dacă păşunea se află în apropierea fermei nu este necesară
organizarea taberei de vară (situaţia optimă). În această situaţie, animalele sunt scoase pe
păşune pe timpul zilei, iar seara sunt aduse în fermă şi întreţinute în padocurile existente,
unde există condiţii de protecţie la intemperii, adăpare, furajare etc. Dacă pajiştile sunt
amplasate la distanţe ce nu permit scoaterea zilnică a animalelor la păşune se impune
organizarea taberelor de vară.
Amplasarea şi organizarea taberelor de vară a fost prezentată în Lucrarea 13. În
incinta taberei de vară se va amenaja un adăpost simplu (tip şopron), din materiale locale
în care se vor asigura pentru fiecare animal 2,2 - 2,5 mp, prevăzut cu un padoc a cărei
suprafaţă trebuie să asigure 4-6 mp pe animal. În padoc se va amenaja un jgheab de
furajare, folosit pentru completarea raţiei cu nutreţuri concentrate şi furajarea cu nutreţuri
fibroase din stocuri special constituite pentru perioadele nefavorabile păşunatului
(intemperii etc.).

De asemenea, în padocuri vor fi amenajate jgheaburi de adăpare şi suporţi pentru

bulgării de sare sau pentru brichete minerale. Recomandabil este ca “zona de furajare” a

11
padocului să fie betonată şi protejată de o copertină.
Obţinerea unor rezultate bune la îngrăşarea pe păşune presupune parcelarea păşunii
în vederea raţionalizării păşunatului. Îngrădirea păşunii se poate face cu diferite materiale,
iar organizarea raţională a păşunatului se poate realiza prin utilizarea “păstorului electric”
(fig. 14.2).
Pregătirea pajiştei presupune şi efectuarea unor lucrări agrotehnice specifice:
distrugerea muşuroaielor, fertilizări, supraînsămânţări, curăţirea de buruieni și mușuroaie
etc.

Fig. 14.2. Schema păşunatului dozat

b). Întreţinerea în stabulaţie

După perioada de păşunat I şi până la următorul sezon de păşunat (II), respectiv în
perioada de finisare, tineretul taurin este întreţinut în adăposturi închise, în stabulaţie legată.
În fig. 14.3 este prezentat, schematic, standul pentru tineretul taurin mascul. Soluţiile
constructive trebuie adaptate posibilităţilor locale, astfel încât economicitatea construcţiei să
se îmbine cu funcţionalitatea adăpostului şi a standului.

Fig. 14.3. Schema standului pentru tineretul taurin mascul

Adăpostul destinat stabulaţiei tineretului taurin supus îngrăşării poate fi separat sau
se amenajează numărul de standuri necesare (10) la capătul adăpostului în care sunt cazate

12
şi exploatate vacile pentru lapte.
În primul caz, având în vedere numărul mic de animale, standurile vor fi aşezate pe
un singur rând (eventual cu ieslea construită de-a lungul peretelui longitudinal).
Dacă îngrăşarea se face în adăposturile în care sunt şi vacile de lapte, cele 10 standuri
necesare tăuraşilor vor fi modificate în sensul construirii rigolei de colectare a urinei
(aproximativ la jumătatea standului).
Evacuarea gunoiului, în funcţie de soluţia constructivă concret adoptată şi eefctivul
de animale, se va face mecanic (cu racleţi batanţi) sau manual.
Ventilaţia este naturală, prin intermediul ferestrelor şi a coşurilor de ventilaţie.
Mai rară, dar nu este exclusă nici varianta întreţinerii nelegate (o singură boxă
colectivă) cu padoc. Atât în acest caz, cât şi în cazul întreţinerii legate, drept aşternut se pot
folosi paiele de cereale.

14.2.1.3. Analiza tehnologiei de furajare şi asigurarea cu furaje

În timpul sezonului cald, furajul de bază îl constituie nutreţul verde de pe păşune, la
care se pot adăuga cantităţi moderate de fân şi cantităţi reduse de furaje concentrate.
Suplimentarea cu fân (şi, eventual, cu furaje concentrate) se impune mai ales în
perioadele în care, în mod obişnuit, productivitatea naturală a pajiştei scade mult (din cauza
regimului redus de precipitaţii din lunile iulie şi august).
Asigurarea apei la discreţie condiţionează succesul acestui sistem de îngrăşare.
Aceasta implică existenţa unei surse naturale de apă potabilă sau aprovizionarea ritmică cu
apă (cu cisterne tractate). În padoc, ca şi pe parcelele pajiştei, vor fi dispuse suporturi cu
bulgări de sare pentru lins (sau brichete minerale).
Pregătirea animalelor (obişnuirea cu consumul de masă verde) se face timp de 8-10
zile. În această perioadă se reduce, în mod treptat, ponderea furajelor grosiere, a fânului şi
a concentratelor din raţie şi, în paralel, se măreşte ponderea furajelor verzi administrate la
iesle sau prin păşunare limitată în timp în jurul fermei.
În tabelul 14.11 este prezentată, orientativ, o variantă pentru structura raţiei furajere
pe faze de îngrăşare pentru tineretul taurin supus îngrăşării (cu 2 sezoane de păşunat, un
sezon de stabulaţie, urmate de o scurtă perioadă (30 zile) de finisare în adăpost).
Tabelul 14.11
Structura, orientativă, a unei raţii furajerei pentru îngrăşarea
tineretului taurin
Cantitatea
Sezonul Furajul
Kg / zi pe perioadă (kg)
Masă verde 17 2550
Păşunat I (150 zile)
Tărâţe grâu 1 150
Porumb siloz (pârgă) 20 3600
Stabulaţie (180 zile)
Fân câmpie 2 360
Masă verde 37 5550
Păşunat II (150 zile)
Tărâţe grâu 2 300
Porumb siloz (pârgă) 19 570
Finisare (în stabulaţie 30 zile) Fân câmpie 3,5 105
Tărâţe grâu + porumb 3 90

13
 Luând în considerare structura raţiilor prezentate în tabelul 14.11, în tabelul 14.12
este prezentat necesarul total de furajare pentru o exploatație cu o capacitate de îngrăşare
de 10 tăuraşi, iar în tabelul 14.13 este prezentat calculul necesarului anual de teren agricol
pentru producerea acestor furaje.
Sarea se asigură la discreţie pe păşune şi în adăpost (bulgări pentru lins).

Tabelul 14.12
Necesarul total de furaje pentru îngrăşarea a 10 cap. tineret taurin

Necesar Revine
Sortiment de furaje
(tone) kg/cap/an
Masă verde (pajişti câmpie) 90 4500
Tărâţe grâu 6 300
Porumb siloz (pârgă) 46 2300
Fân de câmpie 5 250

Tabelul 14.13
Calculul estimativ al necesarului anual de suprafaţă agricolă pentru producerea furajelor
necesare unei ferme cu capacitatea de 10 capete tineret taurin

Suprafaţa
Necesar anual Producţia medie
Sortiment de furaje necesară
(t) (t/ha)
(ha)
Masă verde (pajişti de câmpie) 45 10 4,5
Porumb siloz (pârgă) 23 30 1
Fân (de câmpie) 2,5 4 0,7
Tărâţe grâu 3 Achiziţii x
Total x x 6,2

15.2.1.4. Analiza organizării păşunatului

Trecerea animalelor de la regimul de stabulaţie la cel de păşunat (şi invers) se va face

treptat, pentru evitarea tulburărilor digestive la tăuraşi.
Începerea păşunatului se va face când înălţimea plantelor a ajuns la 12 - 15 cm şi solul
este uscat.
Programul de păşunat poate începe la ora 6 - 7 dimineaţa. În funcţie de condiţiile
climatice concrete animalele pot fi menţinute pe păşune toată ziua sau păşunatul se va
efectua în două reprize (dimineaţa şi după amiaza), evitând perioadele caniculare din
timpul zilei. În caz de necesitate se va organiza păşunatul pe timpul nopţii.

Aplicaţii practice:
- Se va analiza sistemele de îngrăşare a tineretului taurin mascul prin urmărirea unor
filme video şi diapozitive.
- Se va analiza tehnologia de îngrăşare a taurinelor din fermele vizitate din judeţul
Timiş

14