Malta - Scurtă Prezentare

06.06.
2020 Malta - Wikipedia
Malta
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Malta (pronunție malteză: /ˈmɐltɐ/; engleză: /

ˈmɒltə/), oficial denumită Republica Malta (în Malta
malteză Repubblika ta' Malta, în engleză Republic of
Malta), este o țară insulară din Europa de Sud, formată Republic of Malta (engleză)
dintr-un arhipelag în Marea Mediterană. Acesta se află Malta (engleză și malteză)
la 80 km sud de Italia, la 284 km la est de Tunisia, și Repubblika ta' Malta (malteză)
la 333 km nord de Libia. Țara acoperă doar puțin peste
316 km2, și are o populație sub 450.000 de locuitori (în
ciuda unui amplu program de emigrare derulat după al
Doilea Război Mondial),[6] ceea ce o face să fie una
din cele mai mici țări din lume[7][8][9] și una din cele
mai dens populate. Capitala Maltei este Valletta, care,
cu 0,8 km2, este cea mai mică capitală națională din Drapelul Maltei Stema Maltei
Uniunea Europeană.[10] Malta are două limbi oficiale: Deviză: Virtute et Constantia
malteza și engleza. Imn: L-Innu Malti
Poziția Maltei a făcut-o să aibă de-a lungul istoriei o

mare importanță strategică ca bază navală, și o
succesiune de puteri, între care fenicienii, cartaginezii,
romanii, maurii, normanzii(d), sicilienii, spaniolii,
cavalerii ioaniți, francezii și britanicii, au dominat
insulele.
Regele George al VI-lea al Regatului Unit a acordat

Maltei Crucea lui George(d) în 1942 pentru curajul țării
în al Doilea Război Mondial.[11] Crucea lui
George continuă să apară pe drapelul național
maltez.[12] Conform Legii Independenței Maltei,
adoptată de Parlamentul Britanic în anul 1964, Malta a
Amplasarea Maltei (verde închis):
dobândit independență față de Regatul Unit, ca — în cadrul Europei (verde deschis și gri închis)
teritoriu suveran și independent al Commonwealth- — în cadrul Uniunii Europene (verde deschis)
ului, cunoscut oficial din 1964 până în 1974 ca Statul Geografie
Malta(d), având-o pe Elisabeta a II-a ca șef de Suprafață
stat.[13] Țara a devenit republică în anul 1974, și, deși - totală 316 km² (locul 185)
nu mai este țară a Commonwealth-ului, rămâne stat Cel mai înalt
punct Ta' Dmejrek (253 m)
membru(d) al Commonwealth-ului Națiunilor. Malta a Cel mai jos
fost admisă în Organizația Națiunilor Unite în 1964 și în punct Marea Mediterană (0 m)
Uniunea Europeană în 2004, iar în 2008 a devenit Cel mai mare Birkirkara
parte din zona Euro. oraș
Vecini Italia
Malta are o îndelungată istorie creștină și Arhiepiscopia Fus orar UTC+1
Romano-Catolică de Malta(d) se pretinde a fi scaun Ora de vară UTC+2 (UTC+1)
apostolic întrucât, în conformitate cu Faptele Populație
Densitate 1431 loc/km²
- Estimare 2012 452,515 (locul 165)
- Estimare 2017
https://ro.wikipedia.org/wiki/Malta 1/43
06.06.2020 Malta - Wikipedia
Apostolilor,[14] Apostolul Pavel ar fi naufragiat în 465.292

Limbi oficiale malteza, engleza
Malta.[15] Catolicismul este
(d) [16][17] Etnonim maltezi
religia oficială a Maltei .
Grupuri etnice maltezi 95,3%,
Malta este o destinație turistică populară, cu o climă britanici 1,6%, alte 3,1% [1]
Guvernare
caldă, numeroase zone de agrement și monumente
Sistem politic republică
arhitecturale și istorice, între care trei situri din
Patrimoniul Mondial UNESCO: Hipogeul Ħal- Președinte(d) George William Vella[*]
Prim-ministru(d) Joseph Muscat
Saflieni(d),[18] orașul Valletta,[19] și șapte Temple
Legislativ Parlamentul Maltei(d)
Megalitice(d), care sunt unele dintre cele mai vechi
Capitala Valletta
structuri din lume.[20][21][22] Istorie
Independență
față de Regatul 21 septembrie 1964
Unit
Cuprins republică 13 decembrie 1974
Etimologia Aderare la UE 1 mai 2004
Economie
Istoria PIB (PPC) 2017
Preistoria - Total 7.574 miliarde $
Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii - Pe cap de 19,302 $
locuitor
Perioada musulmană și Evul Mediu
PIB (nominal) 2017
Cucerirea normandă - Total 12.537.750.732,477 dolari
Dominația Coroanei de Aragon și Cavalerii de americani[3]
Malta - Pe cap de
locuitor 26.748 dolari americani[4]
Perioada franceză
IDU 0,839
Imperiul Britanic și al Doilea Război Mondial
Monedă Euro1 (EUR)
Independența și Republica
Coduri și identificatori
Politica Cod CIO MLT
Împărțirea administrativă Cod mobil 278
Relații externe Prefix telefonic 356
Armata ISO 3166-2 MT
Domeniu .mt
Geografie Internet
Clima 1
Până la 1 ianuarie 2008, lira malteză (MTL)
Urbanizarea Prezență online
site web oficial (http://www.gov.mt/)
Economia Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?ti
Bănci și finanțe tle=Malta&action=edit&section=0)
Transporturi
Comunicații
Moneda
Turism
Știință și tehnologie
Demografia
Limbile
Cele mai mari orașe
Religia
Migrația
Imigrația
Emigrația
Educație
Asistență medicală
Cultura
Muzica
Literatura
Arta și arhitectura
Bucătăria
Obiceiuri
Tradiții
Festivaluri
Mass-Media
Sărbători
Sport
Referințe
Note
Surse
Atribuiri
Bibliografie
Legături externe
Etimologia
Originea termenului Malta este incertă, și variațiile moderne provin din limba malteză. Cea mai
frecventă etimologie vehiculată este că cuvântul Malta derivă din cuvântul grecesc μέλι, meli,
„miere”.[23] Grecii antici au numit insula Μελίτη (Melitē), însemnând „dulce ca mierea” (nume dat,
printre altele, și unei nereide[24]), probabil din cauza producției de miere din arhipelag; pe insulă
trăiește o specie endemică de albine. Romanii au preluat denumirea adaptând-o ca Melita,[25] care
poate fi considerată fie o latinizare din grecescul Μελίτη, fie o adaptare a pronunției dorice grecești a
aceluiași cuvânt Μελίτα.[26]
O altă ipoteză sugerează că cuvântul Malta ar veni de la cuvântul fenician Maleth, „sălaș”[27] sau
„port”[28] cu referire la numeroasele golfuri ale Maltei. Alte câteva mențiuni etimologice apar în
literatura clasică, termenul de Malta apărând în forma sa actuală în Itinerarul Antonin (Itin. Marit.
p. 518; Sil. Ital. xiv. 251).[29]
Istoria
Articol principal: Istoria Maltei.
Preistoria
Ceramica găsită de arheologi la Templele Skorba(d) se aseamănă cu cea găsită în Italia, și sugerează că
insulele malteze au fost colonizate pentru prima dată în 5200 î.e.n., în principal, de vânători-
culegători din Epoca de Piatră care au sosit din insula italiană Sicilia, posibil Sicani(d). Dispariția
hipopotamului pitic(d) și elefanților pitici(d) a fost legată de apariția celor mai timpurii oameni de pe
Malta.[30] Așezări agricole preistorice datând din perioada neoliticului timpuriu au fost descoperite
în zone deschise și în peșteri, cum ar fi Għar Dalam(d).[31]
Sicanii(d) erau singurul trib despre care se știe că locuia pe insulă în acest moment[32][33] și, în
general, este considerat a fi strâns legat de iberici(d).[34] Populația Maltei cultiva cereale,
creștea animale și, ca și alte culturi antice mediteraneene, se închinau unei reprezentări a
fertilității ilustrată pe artefactele preistorice malteze cu proporții similare cu unele statuete, cum ar
fi Venus din Willendorf.
Ceramica din faza Għar Dalam este

similară cu ceramica găsită în
Agrigento, Sicilia. O cultură de
constructori de temple
temple megalitice fie a înlocuit-o, fie
a apărut în această perioadă
timpurie. Pe la 3500 î.e.n., acești
oameni au construit unele dintre
Complexul de temple
cele mai vechi structuri de sine
megalitice Ġgantija(d)
stătătoare încă existente din lume,
în forma templelor megalitice
Ġgantija(d) de pe insula Gozo;[35]
alte temple timpurii sunt și cele de la Ħaġar Qim(d) și
Mnajdra(d).[22][36][37]
Complexul de temple
Mnajdra(d)
Templele au o arhitectură distinctivă, de obicei un design în formă de
trifoi complex, și au fost utilizate între anii 4000 și 2500 î.e.n. Oase de
animale și un cuțit găsit în spatele unui altar de piatră detașabil sugerează că ritualurile practicate în
templu includeau sacrificii de animale(d). Unele crâmpeie de informații sugerează că sacrificiile ar fi
fost dedicate zeiței fertilității, a cărei statuie se află acum în Muzeul Național de Arheologie din
Valletta.[38] Cultura se pare că a dispărut din Insulele Malteze în jurul anului 2500 î.e.n. Arheologii
speculează că constructorii templului a căzut victimă foametei sau unei boli, dar acest lucru nu este
sigur.
O altă trăsătură arheologică interesantă a insulelor Malteze adesea pusă pe seama acestor
constructori antici, sunt șleaurile uniforme și echidistante denumite „urme de care” sau „șleauri de
car”, care pot fi găsite în mai multe locații de-a lungul insulelor, cele mai importante fiind cele găsite
în Misraħ Għar il-Kbir(d), informal denumite „Răscrucea Clapham”. Acestea ar putea fi produse de
erodarea pietrei calcaroase moi de către roțile de lemn ale carelor.[39][40]
După 2500 î.e.n., Insulele Malteze au fost depopulate timp de mai multe decenii, până la sosirea unui
nou aflux de imigranți în Epoca Bronzului, o cultură care își incinera morții și a introdus în Malta
structuri megalitice mai mici numite dolmene.[41] În cele mai multe cazuri, acestea sunt camere mici,
cu capac dintr-o lespede mare plasat pe pietre verticale. Se afirmă că acestea ar aparține unei
populații cu siguranță diferită de cea care a construit templele megalitice anterioare. Din cauza
similitudinii dolmenelor malteze cu unele construcții mici găsite în Sicilia, se presupune că această
populație a venit de acolo.[42]
Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii
Negustorii fenicieni,[43] care au utilizat insulele ca punct de popas în rutele lor comerciale
din Mediterana de Est până în Cornwall, s-au alăturat prezenței permanente a băștinașilor.[44]
Fenicienii au locuit zona denumită astăzi Mdina, și orașul înconjurător Rabat(d), pe care l-au
denumit Maleth(d).[45][46] Romanii, care au locuit și ei mult mai târziu Mdina, îl denumeau (și pe el,
dar și pe insulă) Melita.[25]
După căderea Feniciei(d) in 332 BC, zona a intrat sub controlul

Cartaginei, o fostă colonie feniciană.[47] În această perioadă,
locuitorii Maltei cultivau în principal măsline și roșcov și
produceau textile.[47]
În timpul Primului Război Punic, insula a fost cucerită după

lupte grele de către Marcus Atilius Regulus.[48] După eșecul
expediției lui, insula a recăzut în mâinile Cartaginei, doar pentru
a fi cucerită din nou în 218 î.e.n., după al Doilea Război Punic, de
către consulul roman Tiberius Sempronius Longus(d).[48] De
Mozaic roman din Domvs
Romana(d). atunci, Malta a devenit Foederata Civitas(d), titlu care venea
împreună cu o scutire de la plata tributului și de impunerea legii
romane, și a intrat sub jurisdicția provinciei Sicilia.[25] Influența
punică a rămas însă vibrantă în insule, celebrele Cippusuri din Melqart(d), artefacte cu rol esențial în
descifrarea limbii punice(d), fiind realizate în secolul al II-lea î.e.n.[49][50] Monedele bătute aici în
perioada romană, care au dispărut abia în secolul I î.e.n.,[51] indică ritmul lent al romanizării insulei,
întrucât ultimele monezi bătute aici încă mai purtau pe avers inscripții în greaca veche (cum ar fi
„MEΛΙΤΑΙΩ”, adică „al maltezilor”) și motive punice, ceea ce demonsrează rezistența culturilor
greacă și punică.[52]
În secolul 1 î.e.n., senatorul și oratorul roman Cicero a comentat cu privire la importanța Templului
Iunonei(d), și pe marginea comportamentului extravagant al guvernatorului roman din Sicilia,
Verres(d).[53] În secolul 1 î.e.n., insula a fost menționată de Pliniu cel Bătrân și de Diodorus Siculus:
acesta din urmă i-a lăudat porturile, bogăția locuitorilor, casele bogat decorate și calitatea produselor
textile. În secolul al 2-lea, împăratul Hadrian (117-38) a ridicat Malta la rang de municipium sau oraș
liber: afacerile locale ale insulei erau administrate de patru quattuorviri iuri dicundo(d) și de senatul
municipal, în timp ce un procurator roman, cu reședința lan Mdina, îl reprezenta
pe proconsulul Siciliei.[48] În anul 58 e.n., Apostolul Pavel a naufragiat pe insule, împreună cu
evanghelistul Luca după ce nava lor a fost distrusă.[48] Apostolul Pavel a rămas pe insule trei luni,
predicând creștinismul, care a prosperat în Malta.[48] Din perioada romană s-au păstrat până astăzi
puține relicve arheologice, singura excepție importantă fiind Domul roman, aflat chiar în afara
zidurilor Mdinei.
În 395, când Imperiul Roman a fost împărțit pentru ultima dată la moartea lui Teodosie I, ca și
Sicilia, și Malta a intrat sub controlul Imperiului Roman de Apus.[54] În timpul Perioadei
Migrațiilor, Imperiul Roman de Apus a intrat în declin, iar Malta devenit ținta atacurilor altor puteri
și a fost cucerită sau ocupată de mai multe ori.[51] Între 454 și 464, insulele au fost supuse de către
vandali, iar după 464 de ostrogoți.[48] În 533, Belisarius, pe drumul său către campaniile
împotriva Regatului Vandal(d) din Africa de Nord, a reunit insulele sub domnia imperială
(Orientală).[48] Se știu foarte puține despre stăpânirea bizantină a Maltei: insula depindea de thema
Siciliei(d) și avea guvernatori greci și o mică garnizoană bizantină.[48] În timp ce mare parte a
populației erau vechii locuitori romanizați, în această perioadă afilierea religioasă a acestora a oscilat
între Papa și Patriarhul de Constantinopol.[48] Stăpânirea bizantină a introdus și familii greacești în
populația malteză.[55] Malta a rămas sub Imperiul Bizantin până la 870, când a căzut în mâinile
arabilor.[48][56]
Perioada musulmană și Evul Mediu
Malta a devenit implicată în Războaiele Musulmano–Bizantine, și cucerirea ei este strâns legată

de cea a Siciliei(d), care a început în 827 după trădarea de către amiralul Euphemius a colegilor săi
bizantini, acesta cerând Aghlabizilor să invadeze insula.[57] Cronicarul și geograful musulman al-
Himyari(d) povestește că, în 870 e.n., după o luptă violentă împotriva bizantinilor, invadatorii
Musulmani, în frunte mai întâi cu Halaf al-Hadim, și mai târziu cu Sawada ibn Muhammad,[58] au
prădat și au jefuit insula, distrugând cele mai importante clădiri, și lăsând-o practic nelocuită până
când a fost recolonizată de către musulmanii din Sicilia în anii 1048-1049 e.n.[58] Nu se știe dacă
această nouă colonizare a avut loc ca o consecință a expansiunii demografice din Sicilia, ca urmare a
creșterii nivelului de trai în Sicilia (caz în care recolonizarea ar fi putut avea loc cu câteva decenii
înainte), sau ca urmare a războiului civil care a izbucnit între conducătorii musulmani din Sicilia în
1038.[59] Musulmanii au introdus noi sisteme de irigare, unele fructe și bumbac și limba siculo-
arabă(d) a fost adoptată pe insulă din Sicilia: în cele din urmă aceasta avea să evolueze în limba
malteză.[60]
Creștinii de pe insulă au primit libertate de religie; ei a trebuit să plătească jizya, o taxă pentru non-
musulmani, dar au fost scutiți de la plata taxei pe care trebuia să o plătească musulmanii (zakat).[61]
Cucerirea normandă
Normanzii au capturat Malta în 1091, ca parte a cuceririi

Siciliei de către ei.[62] Conducătorul normand, Roger I al Siciliei,
a fost bine primit de către creștinii autohtoni.[25] Ideea că contele
Roger I ar fi smuls o parte din drapelul său în carouri alb-roșii și
l-a prezentat maltezilor formând baza drapelului actual al
Maltei, în semn de recunoștință pentru că au luptat în numele
său – este o legendă.[25][63]
Perioada normandă a fost una

productivă; Malta a devenit parte a
nou formatului Regat al Siciliei, care
cuprindea și insula Sicilia și
jumătatea sudică a Peninsulei
Italice.[25] Biserica Catolică a fost
readusă în rolul de religie de stat,
Malta intrând sub autoritatea
Roger I al Siciliei a readus Malta ecleziastică a Episcopiei de
sub dominație creștină. (d)
Palermo , iar unele elemente
de arhitectură normandă(d) au
apărut în jurul Maltei în special în vechea capitală Mdina.[25] Tancred,
regele Siciliei, ultimul monarh normand, a făcut din Malta fief(d) al
regatului și a instalat un conte de Malta(d). Întrucât insulele erau foarte Hartă otomană a Maltei, de
râvnite din cauza importanței lor strategice, în acest timp populația Piri Reis
malteză a fost militarizată(d) pentru a se apăra de eventualele încercări
de capturare; primii conți au fost și pricepuți corsari genovezi.[25]
Regatul a trecut în mâinile dinastiei Hohenstaufen din 1194 până în 1266. În această perioadă, când
Frederick al II-lea de Hohenstaufen a început să-și reorganizeze regatul sicilian, cultura și religia
occidentale au început să-și exercite influența mai intens.[63] Malta a făcut parte din Sfântul Imperiu
Roman timp de 72 de ani. Malta a fost declarată comitat și marchizat, dar comerțul său a ajuns o
ruină. Pentru o lungă perioadă de timp, a rămas doar o garnizoană fortificată.[64]
Expulzarea în masă a arabilor a avut loc în 1224 și întreaga populație creștină de sex masculin
din Celano din Abruzzo a fost deportată în Malta, în același an.[25] În 1249, Frederick al II-lea, sfânt
împărat roman, a decretat expulzarea tuturor celorlalți musulmani din Malta[65] sau obligarea lor să
treacă la creștinism.[66][67]
Pentru o scurtă perioadă, regatul a trecut la Casa Capețiană de Anjou(d), dar birurile mari au făcut-o
pe aceasta nepopulară în Malta, în parte din pricina războiului dus de Carol de Anjou împotriva
Republicii Genoveze, și insula Gozo a fost prădată în 1275.[25] O mare revoltă în Sicilia,
denumită Vesperele Siciliene a urmat după aceste atacuri, care au dus la separarea peninsulei în
Regatul Neapolelui.
Dominația Coroanei de Aragon și Cavalerii de Malta
Malta a fost guvernată de Casa de Barcelona(d), o dinastie

aragoneză, de la 1282 la 1409,[68] aragonezii ajutându-i pe
insurgenții maltezi cu ocazia Vesperelor Siciliene într-o bătălie
navală în Portul cel Mare la 1283(d).
Rude ale regilor Aragonului au condus insula până în 1409, când

ea a trecut în mod oficial la Coroana Aragonului(d). De timpuriu,
Steagul Regatului Aragonez al
în dinastia Aragoneză, fiii monarhului primeau titlul de „conte de
Siciliei Malta”. În această perioadă s-a format în mare nobilimea locală.
În 1397 însă, purtarea titlului de „conte de Malta” a revenit pe
baze feudale, două familii luptându-se pe această distincție, ceea
ce a provocat unele conflicte. Acest lucru a dus la desființarea titlului de către Martin I al Siciliei(d).
Disputa pentru acest titlu a reapărut după ce titlul a fost reinstituit câțiva ani mai târziu și maltezii, în
frunte cu nobilimea locală, s-au ridicat împotriva contelui Gonsalvo Monroy.[25] Deși se opuneau
contelui, maltezii și-au exprimat loialitatea față de coroana siciliană, ceea ce l-a impresionat
pe Alfonso al V-lea al Aragonului într-atât încât nu i-a pedepsit deloc pe rebeli. În schimb, el a promis
să nu mai acorde niciodată titlul unui terț, și a încorporat teritoriul în coroana sa. Orașul Mdina a
primit titlul de Città Notabile ca urmare a acestui șir de evenimente.[25]
La 23 martie 1530,[69] Carol al V-

lea, sfânt împărat roman, a dat
insulele cavalerilor ospitalieri în
frunte cu francezul Philippe Villiers
de L' Isle-Adam(d), Marele Maestru
al Ordinului(d),[70][71] în chirie
permanentă, pentru care ei urmau
să trimită anual ca tribut un șoim
Catedrala Sf. Paul din Mdina(d),

construită în stil baroc.
maltez(d).[72][73][74][75][76][77][78][79][80] Acești cavaleri, un ordin militar

religios astăzi denumit Cavalerii de Malta, au fost alungați din
Jean Parisot de la Valette(d),
Rhodos de către Imperiul Otoman în 1522. fondatorul Vallettei
În 1551, populația de pe insula Gozo (în jur de 5.000 de persoane) a fost

luată în sclavie de pirați(d) și duși pe Coasta Berberă(d) în Libia de astăzi.
Cavalerii, conduși de francezul Jean Parisot de la Valette(d), marele maestru al Ordinului, a rezistat
Marelui Asediu al Maltei(d) de către otomani în 1565.[71] Cu ajutorul forțelor spaniole și malteze,
cavalerii au învins și au respins atacul. Vorbind despre această luptă, Voltaire spunea: „nimic nu este
mai bine cunoscut decât asediul Maltei.”[81][82] După asediu, ei au hotărât să
extindă fortificațiile Maltei, în special în zona portului interior, unde a fost ridicat și noul
oraș Valletta, numit în onoarea lui Valette. Ei au amenajat și foișoare(d) pentru observație de-a lungul
coastelor – turnurile Wignacourt(d), Lascaris(d) și De Redin(d) – numite după marii maeștri care au
comandat lucrarea fiecărui grup de construcții. Prezența cavalerilor pe insulă a dus la finalizarea mai
multor proiecte culturale și de arhitectură, între care înfrumusețarea Città Vittoriosa
(astăzi, Birgu(d)), construirea de noi orașe, între care Città Rohan (astăzi Żebbuġ Malta(d)) și Città
Hompesch (astazi, Żabbar(d)) și introducerea de noi resurse academice și sociale. Circa 11.000 de
persoane dintr-o populație de 60.000 au murit de ciumă în anul 1675.[83]
Perioada franceză
Dominația cavalerilor a luat sfârșit după ce Napoleon a capturat

Malta în drumul său spre Egipt în timpul Războaielor Revoluției
Franceze în 1798. De-a lungul anilor dinaintea cuceririi
napoleoniene a insulei, puterea Cavalerilor a scăzut constant și
Ordinul a devenit nepopular. Acest lucru a fost în jurul perioadei
când valorile universale ale libertății și independenței au fost
Tăierea capului Sfântului Ioan(d), de întrupate de către Revoluția Franceză. Atât persoane
Caravaggio. Ulei pe pânză, 361 cm
din interiorul Ordinului cât și din afara lui au apelat la Napoleon
× 520 cm (142.13 în × 204.72 in).
Bonaparte pentru îndepărtarea acestuia. Napoleon Bonaparte nu
Oratoriul Co-Catedralei(d).
a ezitat. Flota sa a ajuns în 1798, în drum spre expediția din
Egipt. Pentru a-i păcăli pe Cavaleri, Napoleon a cerut doar un
port sigur pentru aprovizionarea navelor sale, după care a întors armele împotriva gazdelor lui odată
aflat în siguranță în interiorul Vallettei. Marele Maestru Hompesch(d) a capitulat, iar Napoleon a
intrat în Malta.
În perioada 12-18 iunie 1798, Napoleon a locuit la Palazzo Parisio(d) în

Valletta.[84][85][86] A reformat administrația națională, înființând o
Comisie Guvernamentală, a împărțit teritoriul în douăsprezece comune, a
înființat o administrație a finanțelor publice, a eliminat toate privilegiile
feudale, a abolit sclavia și a acordat libertate tuturor robilor turci și
evrei.[87][88] La nivel judiciar, a fost întocmit codul familiei și au fost
numiți doisprezece judecători. Învățământul public a fost organizat pe
principiile stabilite de către Bonaparte însuși, pentru învățământul primar
și secundar.[88][89] După aceasta, el a plecat spre Egipt, lăsând o
substanțială garnizoană în Malta.
Forțele franceze lăsate în urmă au devenit însă nepopulare în rândul Bustul lui Bonaparte la
maltezilor, în special din cauza ostilității forțelor franceze față de catolicism Palazzo Parisio(d) din
și a jefuirii bisericilor locale pentru finanțarea eforturilor de război ale lui Valetta
Napoleon. Politicile financiară și religioasă ale francezilor i-au înfuriat pe
maltezi până când aceștia s-au răzvrătit, izgonindu-i pe francezi. Marea
Britanie, împreună cu Regatul Neapolelui și Regatul Siciliei, au trimis muniție și ajutor maltezilor, iar
Marea Britanie și-a trimis și flota militară, care a instaurat o blocadă asupra insulelor.[88]
Generalul Claude-Henri Belgrand de Vaubois(d) s-a predat în numele forțelor franceze în 1800.[88]
Liderii maltezi i-au prezentat insula lui Sir Alexander Ball(d), cerându-i că insula să
devină dominion britanic. Poporul maltez a întocmit o Declarație a Drepturilor, în care au acceptat să
intre „sub protecția și suveranitatea Regelui oamenilor liberi, Majestatea Sa Regele Regatului Unit al
Marii Britanii și Irlandei”. Declarația specifica și că „Majestatea sa nu are dreptul de a ceda aceste
Insule niciunei puteri, dacă alege să-și retragă protecția și să-și abandoneze suveranitatea, dreptul de
a alege un alt suveran, sau a unei alte conduceri a acestor Insule, ne aparține numai nouă, locuitorii și
băștinași ei, și fără vreun control.”[88][90]
Imperiul Britanic și al Doilea Război Mondial
În 1814, ca parte a Tratatului de la

Paris,[88][91] Malta a devenit oficial
parte a Imperiului Britanic și a fost
folosită ca stație pentru transportul
maritim și drept cartier general al
flotei. După deschiderea Canalului
Suez în 1869, poziția Maltei la
jumătatea drumului între
Strâmtoarea Gibraltar și Egipt s-a
Kingsway (acum Strada Republicii)
dovedit a fi principalul său atu, ea
din Valletta, puternic lovită de
fiind considerată un punct
bombe în timpul Asediului Maltei(d),
important pe drumul spre India, o
1942. Placa Drepturilor
rută comercială centrală pentru
britanici. Datorită poziției sale, au Omului(d) în timpul
fost introduse în Malta mai multe produse culinare și botanice; unele Protectoratului Britanic(d)
exemple (conform National Book of Trade Customs, document găsit la (1802), la Palazzo Parisio(d)
Biblioteca Națională) sunt grâul (din care se face pâine) și șunca.
Între 1915 și 1918, în timpul Primului Război Mondial, Malta a devenit cunoscută sub porecla de Sora
medicală a Mări Mediterane, din cauza numărului mare de soldați răniți care au fost aduși în
Malta.[92]
În 1919, trupele britanice au deschis focul asupra unui miting de protest împotriva unor noi taxe,
omorând patru bărbați maltezi. Evenimentul, cunoscut sub numele de Sette Giugno(d) (7 iunie în
limba italiană), este comemorat în fiecare an și este una dintre cele cinci zile naționale.[93][94]
Înainte de al Doilea Război Mondial, la Valletta a fost sediul central al Flotei Mediterane a Royal
Navy. Cu toate acestea, în ciuda obiecțiilor lui Winston Churchill,[95] comandamentul a fost mutat la
Alexandria, Egipt, în aprilie 1937, de teama că ar fi fost prea sensibil la atacurile aeriene din
Europa.[95][96][97]
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Malta a jucat un rol foarte important pentru Aliați; fiind
o colonie britanică, situată aproape de Sicilia și de coridoarele de transport ale Axei, Malta a fost
bombardată de forțele aeriene italiană și germană. Malta a fost folosită de britanici pentru a lansa
atacuri asupra marinei italiene și a avut o bază de submarine. Ea a fost folosită și ca post de ascultare
și de citire a mesajelor radio germane, inclusiv pentru decriptarea traficului Enigma.[98] Curajul
maltezilor în cel de-al doilea Asediu al Maltei(d) l-a impresionat pe regele George al VI-lea, care a
acordat colectiv întregii Malte Crucea lui George(d) la 15 aprilie 1942 „pentru a sta mărturie unui act
de eroism și devotament, care va rămâne multă vreme celebru în istorie”. Unii istorici susțin că
această decorație a făcut ca Marea Britanie să accepte pierderi disproporționate în apărarea Maltei,
întrucât credibilitatea Imperiului Britanic ar fi avut de suferit dacă Malta ar fi capitulat, așa cum au
făcut forțele britanice din Singapore.[99] O reprezentare a lui Crucii lui George apare acum în colțul
de la hampă în partea superioară a drapelului Maltei. Decorarea colectivă a rămas ceva unic până în
aprilie 1999, când Royal Ulster Constabulary(d) a devenit cel al doilea grup – și, până în prezent
singurul alături de Malta – care a primit în colectiv Crucea lui George.[100]
Independența și Republica
Malta și-a obținut independența pe 21 septembrie 1964 (Ziua Independenței(d)), după negocieri
intense cu Regatul Unit, conduse de prim-ministrul Maltez, George Borġ Olivier(d). Conform
constituției din 1964, Malta a păstrat-o inițial pe regina Elisabeta a II-a ca regină a Maltei(d) și, astfel,
ca șef al statului, cu un guvernator general(d) care exercita

autoritatea executivă în numele ei. În 1971, Partidul Laburist
Maltez(d), condus de Dom Mintoff(d), a câștigat alegerile generale,
și ca urmare Malta s-a proclamat republică pe 13 decembrie 1974
(Ziua Republicii(d)) în cadrul Commonwealth-ului, cu
un președinte(d) ca șef al statului. Un acord în domeniul apărării,
semnat la scurt timp după independență (și renegociat în 1972) a
expirat la 31 martie 1979.
Monumentul independenței din
Malta în Floriana(d) Malta a adoptat o politică de
neutralitate în 1980.[101] În
1989, la Malta, a avut loc un
summit între președintele american George H. W. Bush și liderul
sovietic Mihail Gorbaciov, prima lor întâlnire față-în-față, care a
semnalat sfârșitul Războiului Rece.[102]
La 16 iulie 1990, prin ministrul de externe, Guido de Marco(d),

Malta a aderat la Uniunea
Malta a cerut oficial aderarea la Uniunea Europeană.[103] După Europeană în 2004 și semnat
negocieri dificile, a avut loc un referendum pe 8 martie 2003, tratatul de la Lisabona în 2007.
care a dus la un vot favorabil.[104] Alegerile generale au avut loc
la 12 aprilie 2003, și au dat prim-ministrului, Eddie Fenech
Adami(d), un mandat ferm pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, la 16 aprilie
2003, la Atena, Grecia.[105]
Malta a aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004.[106] În urma Consiliului European din 21-22
iunie 2007, Malta a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2008.[107]
Politica
Articol principal: Politica Maltei.
Clădirea Curții de Justiție(d) din

Valletta
Malta este o republică[108] al cărui

sistem parlamentar și administrația
Președintele George William Vella(d); și prim-ministrul Joseph Muscat publică sunt strâns modelate pe
sistemul Westminster. Malta a avut a
doua cea mai mare prezență la vot(d)
din lume (și cea mai mare pentru țările fără vot obligatoriu(d)), pe baza prezenței la vot în alegerile
generale pentru camera inferioară între 1960 și 1995.[109] Parlamentullunicameral, format doar din
Camera Deputaților(d), (în malteză, Kamra tad-Deputati), este ales prin vot universal direct, cu un
sistem cu vot unic transferabil(d) la fiecare cinci ani, cu excepția cazului în care parlamentul este
dizolvat mai devreme de președinte(d) la recomandarea prim-ministrului(d).
Camera Deputaților este formată din 69 de parlamentari. Cu toate acestea, în cazul în care un partid
câștigă o majoritate absolută a voturilor, dar nu are o majoritate a locurilor, acest partid primește
locuri suplimentare pentru a-i asigura o majoritate parlamentară. Constituția Maltei prevede că
președintele numește ca prim-ministru pe parlamentarul cel mai în măsură să obțină majoritatea în
Cameră.
Președintele Maltei are un mandat de cinci ani, și este numit printr-o rezoluție a Camerei Deputaților
efectuată cu majoritate simplă. Rolul președintelui ca șef al statului este în mare parte ceremonial.
Principalele partide politice sunt Partid Naționalist(d), de orientare creștin-democrată, și Partidul
Laburist(d), de orientare social-democrată. Partidul Laburist este în prezent la guvernare, prim-
ministru fiind Joseph Muscat. Partidul Naționalist, cu Simon Busuttil, ca lider, este în opoziție. În
Malta există și alte partide politice mai mici, care în prezent nu au reprezentare parlamentară.
Până la al Doilea Război Mondial, politica malteză a fost dominată de chestiunea limbii(d), dezbătută
între italofili și anglofili.[110] Politica postbelică a tratat chestiuni constituționale privind relațiile cu
Regatul Unit (în primul rând integrarea(d) apoi independența(d)) și, în cele din urmă, relațiile cu
Uniunea Europeană.
Împărțirea administrativă
Malta are un sistem de guvernare locală din 1993,[111] bazat pe

Carta Europeană a Autonomiei Locale. Țara este împărțită în
cinci regiuni, fiecare regiune avand propriul Comitet Regional,
servind ca intermediar între nivelul administrației locale și cel al
guvernării naționale.[112] Regiunile sunt împărțite în consilii
locale(d), din care există în prezent 68 (54 în Malta și 14 în Gozo).
Șaisprezece „cătune”, care fac parte din consiliile locale, au
propriul lor Comitet Administrativ. Cele șase districte(d) (cinci pe
insula principală) servesc în primul rând unor scopuri
statistice.[113]
Diviziunile administrative(d) ale
Fiecare consiliu este alcătuit dintr-un număr de consilieri de la 5 Maltei.
la 13, în funcție de și relativ la populația pe care o reprezintă. Un
primar și un viceprimar(d) sunt aleși de către și din rândul
consilierilor. Secretarul executiv, care este numit de către consiliu, este conducătorul executive,
administrativ și financiar al consiliului. Consilierii sunt aleși la fiecare patru ani prin vot unic
transferabil(d). Au drept de vot persoanele eligibile pentru a vota în alegerile pentru Parlament,
precum și cetățenii UE rezidenți. Datorită reformării sistemului, nu au avut loc alegeri înainte de
2012. De atunci, au avut loc alegeri la fiecare doi ani pentru jumătate din consilii, alternativ.
Consiliile locale sunt responsabile pentru întreținerea și înfrumusețarea generală a localității

(inclusiv reparații la drumuri secundare), alocarea gardienilor publici și colectarea deșeurilor; ele
îndeplinesc și îndatoriri administrative generale pentru guvernul central, cum ar fi colectarea
chiriilor și fondurilor guvernamentale și răspunsul la interpelări ale cetățenilor.
Relații externe
În ansamblul ei, Republica Malta are un acord de înfrățire cu
Insula Bainbridge, Washington
În plus, o serie de orașe și sate individuale din Malta sunt înfrățite cu unități administrative din
străinătate.
Malta, ca membru al Uniunii Europene, are relații bilaterale cu cele mai multe țări din Europa.
Relațiile bilaterale ale țării pe alte continente sunt foarte limitate, cu unele țări neexistând relații
bilaterale. Japonia, Filipine și Australia și-au exprimat dorința de cooperare cu Malta în vederea unor
viitoare relații bilaterale.
Armata
Obiectivul Forțelor Armate din Malta (AFM) sunt menținerea

unei organizații militare, cu scopul principal de a apăra
integritatea insulelor potrivit rolurilor stabilite de guvern într-un
mod eficient și rentabil. Acest lucru este realizat prin păstrarea
integrității apelor teritoriale și a spațiului aerian maltez.
AFM efectuează și operațiuni de combatere a terorismului, luptă

împotriva traficului ilicit de droguri, efectuarea de operațiuni
împotriva imigrației ilegale, patrule și operațiuni împotriva Nave de patrulare de clasa
(d) Protector ale Escadronului Maritim
pescuitului ilegal, operațiuni de căutare și salvare ,
al AFM.
securitate/supraveghere fizică/electronică a unor locații
sensibile. Zona de căutare și salvare a Maltei se întinde de la est
de Tunisia până la vest de Creta, și acoperă o suprafață de aproximativ 250.000 km2.
Ca organizație militară, AFM oferă sprijin de rezervă Poliției Malteze(d) (MFP) și altor departamente
guvernamentale/agenții în situațiile prevăzute în mod organizat, disciplinat, în caz de urgențe la nivel
național (cum ar fi dezastrele naturale) sau în cazul unor probleme de securitate internă și pentru
eliminarea bombelor. La un alt nivel, AFM stabilește și/sau consolidează cooperarea bilaterală cu alte
țări pentru a ajunge la mărirea eficacității operaționale în raport cu rolurile AFM.
Geografie
Articol principal: Geografia Maltei.
Malta este un arhipelag în Mediterana centrală (în bazinul estic),

la circa 80 km (50 mile) sud de insula italiană Sicilia, peste
Canalul Maltez(d). Numai cele mai mari trei insule – Malta
(Malta), Gozo (Għawdex) și Comino (Kemmuna) – sunt locuite.
Insulele mici (a se vedea mai jos) sunt nelocuite. Insulele din
arhipelag se află pe Platoul Maltez, un platou superficial
submarin format din puncte înalte ale unei punți terestre între
Sicilia și Africa de Nord, care au devenit izolate după ce nivelul
mării a crescut după ultima Eră Glaciară.[114] Arhipelagul este,
prim urmare, situat în zona dintre plăcile tectonice Eurasiatică și
Hartă fizică a Maltei Africană.[115][116]
Numeroase golfuri de-a lungul coastei meandrate oferă locuri

bune pentru amenajarea de porturi. Relieful este alcătuit din dealuri joase cu câmpii terasate. Cel mai
înalt punct din Malta este Ta' Dmejrek, la 253 m , in apropiere de Dingli(d). Deși există unele râuri
mici în perioadele de ploi abundente, nu există cursuri de apă permanente sau lacuri în Malta. Cu
toate acestea, unele izvoare au apă dulce pe tot parcursul anului la Baħrija(d) aproape de Ras ir-
Raħeb(d), la l-Imtaħleb și San Martin, precum și în Valea Lunzjata din Gozo.
Din punct de vedere fitogeografic(d), Malta aparține provinciei Liguro-Tireniene a Regiunii

Mediteraneene din cadrul Regatului Boreal. Potrivit WWF, teritoriul Maltei aparține
ecoregiunii „Pădurilor și Tufărișurilor Mediteraneene”.[117]
Insulele mai mici care fac parte din arhipelag sunt nelocuite și
cuprind:
Stânca Barbaġanni (Gozo)

Cominotto(d), (Kemmunett)
Dellimara Island (Marsaxlokk(d))
Filfla (Żurrieq(d))/(Siġġiewi(d))
Stânca Fessej
Stânca Fungus(d), (Il-Ġebla tal-Ġeneral) (Gozo) Peisaj maltez, Għadira
Stânca Għallis (Naxxar(d))

Stânca Ħalfa (Gozo)
Large Blue Lagoon Rocks (Comino)
Insulele Sf. Paul(d)/Selmunett Island (Mellieħa(d))
Insula Manoel(d), legată printr-un pod cu orașul Gżira(d), de pe
insula principală
Stâncile Mistra (Golful Sfântul Paul(d))
Stânca Taċ-Ċawl (Gozo)
Punctul Qawra/Insula Ta' Fraben (Golful Sfântul Paul(d))
Stâncile Micii Lagune Albastre (Comino)
Stânca Sala (Żabbar(d))
Stânca Xrobb l-Għaġin (Marsaxlokk(d))
Stânca Ta' taħt il-Mazz
Clima
Malta are un climat mediteranean (în clasificarea climatică

Köppen Csa),[16][118] cu ierni foarte blânde și veri calde până la
fierbinți. Ploaia apare mai ales toamna și iarna, vara fiind, în
general uscată. Potrivit International Living(d), Malta este țara cu
cea mai bună climă din lume.[119]
Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 23 °C (73 °F) în

timpul zilei și 16 °C (61 °F) pe timp de noapte. În cea mai rece
lună – ianuarie – de obicei temperatura maximă variază de la 12
Golful Laguna Albastră dintre
la 20 °C (54-68 °F) în timpul zilei și cu minime de 7-12 °C (de la Comino și insula Cominotto(d)
45 la 54 °F) pe timp de noapte. În cea mai caldă lună, august – de
obicei temperatura maximă variază de la 28 la 34 °C (82 la 93 °F)
în timpul zilei și minimele de la 20 la 24 °C (68 la 75 °F) pe timp de noapte. În general –
verile/sezonul de vacanță durează până la 8 luni, începând cu jumătatea lunii aprilie, cu temperaturi
de 19-23 °C (66-73 °F) în timpul zilei și 13-14 °C (55-57 °F) pe timp de noapte, și se încheie în
noiembrie, cu temperaturi de 17-23 °C (63-73 °F) în timpul zilei și 11-20 °C (52-68 °F) pe timp de
noapte, deși și în restul de 4 luni temperaturile pot ajunge la 20 °C (68 °F). Dintre toate capitalele din
Europa, Valletta, capitala Maltei, are cele mai calde ierni, cu temperaturi medii de aproximativ 16 °C
(61 °F) în timpul zilei și 10 °C (50 °F) pe timp de noapte, în perioada ianuarie–februarie. În martie și
decembrie temperatura medie este în jurul valorii de 17 °C (63 °F) în timpul zilei și 11 °C (52 °F) pe
timp de noapte.[120] Fluctuații mari de temperatură sunt rare.
Temperatura medie anuală a apei mării este de 20 °C (68 °F), de la 15-16 °C (59-61 °F) în februarie
la 26 °C (79 °F) în luna August. În 6 luni – din iunie până în noiembrie – temperatura medie a apei
mării depășește 20 °C (68 °F).[121][122][123]
Durata de strălucire a soarelui(d) totalizează circa 3.000 de ore pe an (cel mai mare număr din
Europa), de la o medie de 5,2 ore de soare pe zi în decembrie la o medie de peste 12 ore în luna
iulie.[122][124] Aceasta este aproximativ dublu față de orașele din jumătatea de nord a Europei, pentru
comparație: Londra – 1.461;[125] cu toate acestea, în timpul iernii are până la de patru ori mai mult
soare; pentru comparație: în luna decembrie, Londra are 37 de ore de soare[125] , în timp ce Malta are
peste 160.
Urbanizarea
Potrivit Eurostat, Malta este compusă din două zone urbane lărgite(d), denumite „Valletta” (pe
principala insulă Malta) și „Gozo”.[126] Conform cu Wendell Cox(d), statul este identificat ca zonă
urbană.[127] Potrivit Rețelei Europene de Observare a Planificării Spațiale(d), Malta este identificată
ca fiind Arie Urbană Funcțională.[128] Potrivit Organizației Națiunilor Unite, circa 95% din suprafața
Maltei este zonă urbană și numărul este în creștere an de an.[129] Conform rezultatelor studiilor
ESPON și ale Comisiei Europene, „întreg teritoriul republicii Malta constituie o singură regiune
urbană”.[130]
Ocazional, în mass-media și publicații oficiale, Malta este menționată ca oraș-stat.[131][132] Stema

Maltei poartă și o coroană murală care „reprezintă fortificațiile Maltei și denotă orașul-stat”.[133]
Malta, cu o suprafață de 316 km2 (122 sq mi) și o populație de 0,4 milioane de locuitori, este una
dintre cele mai dens populate țări din întreaga lume.
Economia
Malta este clasificată ca economie avansată, împreună cu alte 32
de țări, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI).[134] Până
in 1800, exporturile Maltei depindeau de bumbac, tutun și de
șantierele navale. Intrată sub control britanic, ele au ajuns să
depindă de șantierele navale militare pentru sprijinul Marinei
Regale, în special în timpul Războiului Crimeei din 1854.
În 1869, deschiderea Canalului Suez a dat economiei Maltei un

impuls mare, întrucât s-a manifestat o creștere masivă a Zona industrială maritimă Valletta
transportului maritim prin portul maltez. Navele ce opreau la
docurile din Malta pentru realimentare a ajutat comerțul de
antrepozit, care a adus beneficii suplimentare insulei.
Cu toate acestea, spre sfârșitul secolului al XIX-lea economia a început să scadă, și până în anii 1940,
era în criză gravă. Un factor care a contribuit la criză a fost creșterea autonomiei noilor nave
comerciale, care aveau mai rar nevoie de opriri pentru alimentare.
În prezent, cele mai importante resurse ale Malte sunt calcarul, poziția geografică favorabilă și
productivitatea ridicată a forței de muncă. Malta produce doar aproximativ 20% din nevoile sale
alimentare, are provizii limitate de apă dulce din cauza secetei din timpul verii și nu are surse interne
de energie, cu excepția potențialului de exploatare a energiei solare, lumina soarelui fiind
abundentă.[135] Economia este dependentă de comerțul exterior (servind ca nod de transport
internațional de mărfuri), de industria prelucrătoare (în special electronice și textile) și de turism.
Producția de film aduce o tot mai mare contribuție la economia

malteză.[136] Primul film în Malta a fost filmat în 1925 (Fiii
mării);[137] de atunci s-au turnat peste 100 de filme complet sau
parțial în Malta. Malta a servit și ca decor pentru o mare varietate
de locații și perioade istorice, inclusiv Grecia Antică, Roma
Antică și cea modernă, Irak, Orientul Mijlociu și multe
altele. Guvernul Maltez a introdus stimulente financiare pentru
producătorii de film în 2005.[138] Stimulentele pentru
producătorii străini se ridică la 25%, la care se adaugă încă 2%, în
Spectacol cu delfini la Mediterraneo cazul în care acțiunea filmului are loc în Malta.
Marine Park. Turismul generează o
parte semnificativă a PIB-ului Maltei. Guvernul investește masiv în
educație, inclusiv în
învățământul superior.
În cursul pregătirilor pentru aderarea Maltei la Uniunea

Europeană, la 1 mai 2004, au fost privatizate unele firme
controlate de stat și unele piețe au fost liberalizate. De exemplu,
guvernul a anunțat la 8 ianuarie 2007, că își vinde
participațiunea de 40% la MaltaPost(d), pentru a finaliza un
proces de privatizare care desfășurat de-a lungul a cinci ani. În
2010, Malta a reușit să privatizeze serviciile de telecomunicații,
serviciile poștale, șantierele navale și construcțiile navale.
Malta a făcut pași importanți și substanțiali către afirmarea ca Malta face parte din zona euro
(albastru inchis)
actor global în administrația fondurilor transfrontaliere pentru
afaceri. Concurând împotriva unor țări precum Irlanda și
Luxemburg, Malta se laudă cu forța de muncă multilingvă și cu un puternic sistem juridic. Malta are
o reputație de transparență, combinată cu un Indice DAW de 6, și există o perspectivă de
îmbunătățire a ambelor, pe măsură ce se va adopta din ce în ce mai mult din cadrul legislativ
cuprinzător pentru servicii financiare.[139] Malta are o autoritate de reglementare, MFSA, cu o
mentalitate orientată spre dezvoltare, și țara a avut succes în atragerea de afaceri cu jocuri, avioane și
nave de înregistrare, licențe de bănci emițătoare de carduri de credit și administrare de fonduri.
Furnizorii de servicii pentru aceste industrii, inclusiv afaceri cu fonduri fiduciare, sunt o parte
esențială a strategiei de creștere a insulei. Malta a făcut puternice progrese în punerea în aplicare a
directivei UE privind Serviciile Financiare, inclusiv UCITs IV și, în curând, DAFIA. Ca bază pentru
manageri de active alternative, care trebuie să se conformeze noilor directive, Malta a atras mai mulți
jucători-cheie, între care IDS, Iconic Funds, Apex Fund Services și TMF/Customs House.[140]
Malta și Tunisia discută în prezent exploatarea comercială a platoului continental dintre țările lor, în
special pentru explorarea zăcămintelor de petrol. Discuții similare sunt în curs și cu Libia pentru
acorduri similare.
Malta nu are un impozit pe proprietate. Piața proprietăților, în special în zona portului, este într-o
explozie constantă, prețurile la apartamente în unele orașe, cum ar fi Sliema și Gzira fiind
exorbitante.[141]
Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor al Maltei era la nivelul a 96% din media UE în
anul 2017 la paritatea puterii de cumparare, cu 32.300 de euro.[142]
Bănci și finanțe
Cele mai mari două bănci comerciale sunt Bank of Valletta(d) și HSBC Bank Malta(d), ambele avându-
și originile în secolul al XIX-lea.
Banca Centrală Malteză(d) (Bank Ċentrali ta' Malta) are două

domenii-cheie de responsabilitate: formularea și implementarea
politicii monetare și promovarea unei bune și eficiente a
sistemului financiar. Ea a fost înființată prin lege la 17 aprilie
1968. Guvernul maltez a intrat în ERM II la 4 mai 2005, și a
adoptat euro ca monedă a țării la 1 ianuarie 2008.[143]
FinanceMalta (http://www.financemalta.org/) este organizația

cvasi-guvernamentală însărcinată cu pregătirea și informarea
Portomaso Business Tower(d), cea
liderilor de afaceri care vin la Malta și organizează seminarii și
mai înaltă clădire din Malta.
evenimente în întreaga lume subliniind puterea emergentă a
Maltei ca jurisdicție pentru bănci și finanțe și asigurări.[144]
Transporturi
În Malta se conduce pe stânga(d). Numărul de vehicule din Malta

este extrem de mare, având în vedere dimensiunile foarte mici
ale insulelor; rata deținerii de autovehicule în raport cu populația
este a patra ca mărime din Uniunea Europeană. Numărul de
mașini înmatriculate în 1990 se ridica la 182.254, adică o
densitate de automobile de 582/km2 (1,510/sq mi).[145]
Malta are 2254 km de drumuri, din care 1972 km (87,5%) sunt

asfaltați și 282 km sunt neasfaltați (decembrie 2003).[146]
Principalele drumuri din Malta de la cel mai sudic punct la
punctul cel mai nordic sunt acestea: Triq Birzhebbuga în
Birzhebbuga, drumul Għar Dalam și drumul Tal-Barrani în
Żejtun, Santa Luċija Avenue în Paola, Strada Aldo Moro (drum
principal), strada 13 decembrie și centura Ħamrun-Marsa Principalele șosele
în Marsa, Drumul Regional din Santa Venera/Msida/Gżira/San
Ġwann, Drumul Sfântul Andrei în Swieqi/Pembroke, Drumul de Coastă în Baħar iċ-Ċagħaq, Drumul
Salina, Kennedy Drive, centura Sfântul Paul și Xemxija Hill în San Pawl il-Baħar, Mistra Hill, Strada
Wettinger (Mellieħa by-pass) și Drumul Marfa în Mellieħa.
Autobuzele(d) (xarabank sau karozza tal-linj) sunt principala

metodă de transport public. Înființată în 1905, compania a operat
în insulele Malteze până în 2011 și autobuzele ei au devenit ele
însele atracții turistice. Actualmente, ele sunt folosite și ca mijloc
de publicitate, fiind reprezentate și ele pe diversele suveniruri
vândute turiștilor.
Serviciul de autobuze a suferit o reformă extinsă în iulie 2011.

Structura de management s-a schimbat de la șoferi independenți
Autobuze malteze
care conduceau propriile vehicule la un serviciu oferit de o
singură companie, printr-un contract public (în Gozo, fiind
considerat o rețea mică, serviciul a fost contractat prin atribuire directă).[147] Licitația publică a fost
câștigată de către Arriva Malta, un membru al grupului Arriva(d), care a introdus o flotă de autobuze
noi, construite de King Long,(d) în special pentru deservirea Arriva Malta și cuprinzând și o mică flotă
de autobuze articulate(d) aduse de la Arriva Londra(d). A folosit și două autobuze mai mici, pentru un
traseu doar prin Valleta și 61 de autobuze de nouă metri, care au fost utilizate pentru a fluidiza
traficul pe rutele de înaltă densitate. În total Arriva Malta a rulat 264 autobuze. La 1 ianuarie 2014,
din cauza dificultăților financiare,, Arriva a încetat operațiunile în Malta, care au fost naționalizate
sub numle de Malta Public Transport de către guvernul maltez, un nou operator de autobuze
urmând să preia operațiunile în viitorul apropiat.[148][149] Guvernul a ales Autobuses Urbanos de

León ca operator de autobuz pentru țară în octombrie 2014.[150] Compania a preluat serviciul de
transport pe 8 ianuarie 2015, păstrând în același timp numele Malta Public Transport,[151]
introducând cardul preplătit „tallinja card”. Cu tarife mai mici decât tariful plătit la utilizare, acesta
poate fi alimentat on-line, prin intermediul tallinja.com.[152] Cardul nu a fost bine primit la început,
după cum relatau mai multe site-uri de știri locale.[153] În prima săptămână din luna august 2015, au
sosit încă 40 de autobuze de la producătorul turc Otokar și au fost puse în funcțiune.[154]
Între 1883 și 1931, Malta a avut o linie de cale ferată care lega Valletta de cazărmile de la
Mtarfa(d) trecând prin Mdina și prin mai multe orașe și sate. Calea ferată a fost însă din ce în ce mai
puțin utilizată și în cele din urmă închisă în totalitate, în urma introducerii de tramvaie electrice și
autobuze. La apogeul bombardamentelor din timpul celui de al Doilea Război Mondial, Mussolini a
anunțat că forțele sale au distrus sistemul feroviar, dar la izbucnirea războiului, ruta feroviară era
deja suspendată de peste nouă ani.
Malta are trei mari porturi pe insula principală:
Grand Harbour(d) (sau Port il-Kbir), situat la est de capitala

Valletta, este port din timpurile romane. Ea are mai
multe docuri și cheiuri, precum și un terminal pentru linii de
croazieră. Un terminal de la Grand Harbour deservește
feriboturile care conectează Malta de Pozzallo și Catania , în Grand Harbour
Sicilia.
Portul Marsamxett, situat în zona de vest a Vallettei,
adăpostește mai multe porturi de iahturi.
Marsaxlokk Harbour (Malta Freeport), în Birżebbuġa în
partea de sud-est a Maltei, este terminalul de mărfuri
principal al arhipelagului. Malta Freeport este al 11lea cel mai
aglomerat port de containere din Europa și al 46-lea din lume
, cu un volum comercial de 2,3 milioane de TEU în 2008.[155]
Există și două limane artificiale, unde s-au amenajat porturi unde

funcționează serviciile de pasageri și de feribot serviciu care leagă
Malta Freeport, una dintre cele mai
portul Ċirkewwa(d) de pe Malta și Portul Mgarr(d) de pe Gozo. mari porturi europene.
Feribotul face numeroase curse zilnice.
Aeroportul Internațional Malta(d) (Ajruport Internazzjonali ta'

Malta) este singurul aeroport care deservește insulele Malteze.
Acesta este construit pe terenuri ocupate anterior de baza
aeriană RAF Luqa(d). Acolo este și un heliport, dar serviciul
regulat către Gozo a încetat în 2006. Heliportul din Gozo se află
în Xewkija(d). Din iunie 2007, Harbour Air Malta operează o
cursă de hidroavion de trei ori pe zi între terminalul maritim din
Grand Harbour și Portul Mgarr din Gozo.
Aeroportul Internațional Malta(d) Alte două aerodromuri, de la Ta' Qali(d) și Ħal Far(d), au
funcționat în timpul celui de al Doilea Război Mondial și în anii
1960, dar acum sunt închise. Astăzi, la Ta' Qali(d) se află un parc
național, un stadion(d), atracția turistică Satul Meșteșugurilor și Muzeul Aviației din Malta(d). Acest
muzeu conservă mai multe aeronave, inclusiv avioane de luptă Hurricane și Spitfire care au apărat
insula în al Doilea Război Mondial.
Compania aeriană națională este Air Malta(d), cu baza la

Aeroportul Internațional Malta. Ea operează servicii cu 36 de
destinații din Europa și Africa de Nord. Proprietarii Air Malta
sunt Guvernul Maltei(d) (98%) și investitori privați (2%). Air
Malta are 1547 de angajați și deține o participațiune de 25% în
Medavia(d).
Air Malta a încheiat peste 191 de acorduri interlinie de vânzare de

bilete cu alte companii aeriene din IATA. Ea are și un acord de Airbus A319 al Air Malta(d).
codeshare cu Qantas pe trei rute. În septembrie 2007, Air Malta a
încheiat două acorduri cu Etihad Airways din Abu Dhabi prin
care Air Malta închiria în sistem wet-lease două aeronave Airbus către Etihad Airways(d) pe perioada
iernii, începând cu 1 septembrie 2007, și oferea sprijin operațional pe un alt Airbus A320 închiriat
către Etihad Airways.
Comunicații
Rata de penetrare a telefoniei mobile în Malta se ridică la 101,3% la sfârșitul anului 2009.[156] Malta
folosește rețele de telefonie mobilă GSM900 & UMTS(3G), compatibil cu restul țărilor europene, cu
Australia și cu Noua Zeelandă.
Numerele de telefon mobil au opt cifre, după ce anterior aveau doar șase. Nu există niciun fel
de coduri zonale în Malta, cu toate acestea, după perioada de început, primele două cifre, și în
prezent, a treia și a patra, erau atribuite în funcție de localitate. Numerele de telefon fix(d) au prefixul
21 și 27, deși întreprinderile pot avea numere incepand cu 22 sau 23. Un exemplu ar fi 2*80****
pentru Żabbar(d), și 2*23**** pentru Marsa(d). Numerele de telefon din Gozitan sunt în general de
forma 2*56****. Numere de telefonie mobilă au prefixul 79, 77, 98 sau 99. Când se apelează din
străinătate un număr din Malta, se formează mai întâi codul de acces internațional (+), apoi codul
țării, 356, și apoi numărul abonatului.
Numărul de abonați ai serviciilor TV cu plată a scăzut în 2012, întrucât abonații au început să se

bazeze tot mai mult pe IPTV: numărul de abonați IPTV s-a dublat în șase luni, până în iunie 2012.
La sfârșitul anului 2012, GO(d) a început să își extindă rețeaua FttH, oferind viteze de până la
200Mbit/s pentru serviciul „rapido”.
Pe la începutul anului 2012, Guvernul a cerut să se construiască o rețea națională FttH, cu ridicarea
ratei minime de transfer de date în bandă largă de la 4Mbit/s la 100Mbit/s.[157]
Moneda
Monedele euro malteze prezintă crucea Malteză pe monedele de 1 și 2 euro, stema Maltei pe cele de
€0,50, €0,20 €0,10 monede, și templele de la Mnajdra(d) pe cele de €0,05, €0,02 și €0,01.[158]
Malta a produs monede pentru colecționari cu valori nominale de la 10 la 50 de euro. Aceste monede
continuă practica națională existentă de realizare de monede de aur și argint comemorative. Spre
deosebire de emisiunile normale, aceste monede nu sunt mijloc legal de plată în toate zona euro. De
exemplu, o monedă comemorativă malteză de 10 € nu poate fi utilizat în nicio altă țară.
Din 1972 până la introducerea Euro în 2008, moneda națională a fost lira malteză, care a înlocuit
poundul maltez. Poundul înlocuise și el la rândul său scudo maltez(d) în 1825.
Turism
Malta este o destinație turistică populară, cu 1,6 milioane de

turiști pe an.[159] De trei ori mai mulți turiști vizitează țara anual
decât numărul de rezidenti. Infrastructura de turism a crescut
dramatic în ultimii ani și pe insulă sunt prezente mai multe
hoteluri de bună calitate, deși supradezvoltarea și distrugerea
locuințelor tradiționale este un motiv de îngrijorare crescândă.
Un număr tot mai mare de maltezi călătoresc în străinătate în Plaja Mellieħa Bay
vacanță.[160]
În ultimii ani, Malta s-a promovat și ca destinație de turism medical(d),[161] această industrie fiind
dezvoltată de mai mulți furnizori de servicii de turism medical(d) . Cu toate acestea, niciun spital
maltez nu este acreditat internațional pentru servicii sanitare(d). Malta este populară în rândul
turiștilor medicali britanici,[162] ceea ce face spitalele malteze să obțină mai degrabă acreditări de
compatibilitate cu serviciile britanice, cum ar fi cu schema de acreditare Trent(d). Dubla acreditare la
Comisia Mixtă de orientare americană este necesară spitalelor din Malta dacă doresc să concureze cu
Orientul Mijlociu și America Latină pentru turiștii medicali din Statele Unite ale Americii.
Știință și tehnologie
Malta a semnat un acord de cooperare cu Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru cooperarea mai
intensă în proiecte ESA.[163] Consiliul Maltez pentru Știință și Tehnologie (MCST) este organismul
civil responsabil pentru dezvoltarea științei și tehnologiei la nivel educațional și social. Majoritatea
studenților din domeniul științelor în Malta absolvă Universitatea din Malta și sunt reprezentați de S-
Cubed (Societatea Studenților în Științe), UESA (Asociația Studenților în Inginerie) și ICTSA
(Asociația Studenților din ICT al Universității din Malta).[164][165][166]
Demografia
Articol principal: Demografia Maltei.
Malta efectuează recensăminte ale populației și locuințelor la fiecare zece ani. Recensământul din
noiembrie 2005 a numărat circa 96% din populație. Un raport preliminar a fost eliberat în aprilie
2006, iar rezultatele au fost ponderate pentru a estima pentru 100% din populație.
Maltezii autohtoni alcătuiesc majoritatea pe insulă. Cu toate acestea, există minorități, dintre care
cele mai mari sunt cea de britanici, dintre care mulți sunt pensionari. Populația Maltei era în iulie
2011 estimată la 408.000 de locuitori.[16] În 2005, 17% aveau vârsta sub 14 ani, 68% au fost în grupa
de vârstă 15-64 ani, în timp ce restul de 13% aveau 65 de ani și peste. Densitatea populației în Malta
este de 1,282 pe km², de departe cea mai mare din UE și una dintre cele mai mari din lume. Prin
comparație, densitatea medie a populației pentru întreaga lume (numai uscatul, cu excepția
Antarcticiia) era de 54 pop./km² în iulie 2014.
Singurul recensământ care arată o scădere a populației a fost cel din 1967, cu o scădere totală de 1,7%,
ce poate fi atribuită unui val de emigrație a rezidenților maltezi.[167] Populația rezidentă de maltezi
pentru anul 2004 a fost estimată la 97.0 indicii% din totalul populației rezidente.[168]
Toate recensămintele de la 1842 încoace au arătat un ușor exces al femeilor fată de bărbați.
Recensămitnele din 1901 și 1911 au fost cel mai aproape de a înregistra un echilibru. Cel mai mare
raport femei-bărbați a fost atins în anul 1957 (1088:1000), dar de atunci raportul a scăzut continuu.
Recensământul din 2005 a arătat un raport de 1013:1000. Creșterea populației a încetinit, de la
+9.5% între recensămintele din 1985 și 1995, la +6.9% între recensămintele din 1995 și 2005 (o
medie anuală de +0.7%). Rata natalității se ridica la 3860 (o scădere de 21,8% la recensământul din
1995) și rata deceselor la 3025. Astfel, a existat o creștere naturală a populației de 835 (comparativ cu
+888 pentru anul 2004, din care peste o sută au fost rezidenți străini).[169]
Structura pe vârste a populației este similară cu structura pe

vârste în toată UE. Din 1967 s-a observat o tendință care indică o
populație în curs de îmbătrânire, și este de așteptat să continue
în viitorul apropiat. În Malta, raportul de depentență a
vârstnicilor a crescut de la 17,2% în 1995 la 19,8% în anul 2005,
rezonabil mai mic decât media UE de 24,9%; 31,5% din populația
malteză este în vârstă de sub 25 de ani (în comparație cu UE,
29,1%); dar grupul de vârstă 50-64 constituie 20,3% din
populație, semnificativ mai mare decât în ansamblul UE, 17,9%.
Valletta, capitala istorică a Maltei
Acest raport este de așteptat să continue să crească în mod
constant în următorii ani.
Legislația malteză recunoaște atât căsătoriile civile, cât și cele religioase. Anulările căsătoriilor de
către instanțele ecleziastice și de către cele civile sunt independente și nu sunt neapărat reciproc
recunoscute. Malta a votat în favoarea unei noi legislații a divorțului într-un referendum ce a avut loc
pe 28 mai 2011.[170] Avortul în Malta este ilegal. O persoană trebuie să fie de 16 ani să se
căsătorească.[171] Numărul mireselor cu vârsta sub 25 de ani a scăzut de la 1471, în 1997, la 766 în
2005, în timp ce numărul de miri sub 25 de ani a scăzut de la 823 la 311. Există o tendință constantă
ca femeile să fie mai predispuse decât bărbații să se căsătorească la o vârstă mai fragedă. În anul
2005 au fost 51 de mirese cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani, în comparație cu 8 miri.[169]
La sfârșitul anului 2007, populația din Insulele Malteze se ridica la 410.290 de locuitori și era de
așteptat să ajungă la 424.028 până în 2025. În momentul de față,
femeile sunt ceva mai numeroase decât bărbații, alcătuind 50,3% din populație. Cea mai mare
proporție a persoanelor – 7,5% – erau în vârstă de 25-29 de ani, și de 7,3%, în fiecare dintre
categoriile de vârstă 45-49 și 55-59.[172]
Rata totală a fertilității(d) era estimată în 2013 la 1,53 copii născuți/femeie, care este sub rata de
înlocuire de 2,1.[173] În 2012, 25,8% din nașteri au fost de la femei necăsătorite.[174] Speranța de viață
în anul 2013 a fost estimată la 79,98 ani (77,69 ani bărbații, 82,41 de ani femeile).[173]
Limbile
Limba Malteză (Maltese: Malti
) este prin Constituție limba națională din Malta, devenind și limbă oficială însă abia în anul 1934.
Anterior, limba oficială și culturală în Malta fusese siciliana din secolul al XII-lea, și dialectul
italian toscan(d) din secolul al XVI-lea. Alături de malteză, engleza (impusă de britanici după 1800)
este și ea limbă oficială a țării și, prin urmare, legile țării sunt adoptate atât în malteză cât și în
engleză. Cu toate acestea, Constituția prevede că dacă există vreun conflict între textele de lege în
malteză și în engleză, textul în limba malteză va prevala. Constituția (clauza 5 -2) prevede, de
asemenea, introducerea unei alte limbi oficiale; acest lucru a fost inițial conceput ca o portiță pentru
o posibilă reintroducere a limbii italiene ca partener tradițional al maltezei la un moment oportun.
Malteza este o limbă semitică care se trage din actualmente defuncta arabă siciliană (siculo-arabă(d)),
din sudul Italiei.[175] Alfabetul maltez(d) este format din 30 de litere bazate pe alfabetul latin(d),
inclusiv diacriticele ż, ċ și ġ, precum și simbolurile Eng(d), ħ, și ie(d).
Malteza are un substrat semitic cu împrumuturi substanțiale din siciliană, din italiană, puțin
din franceză, și, mai recent, și din ce în ce mai mult, din engleză.[176] Caracterul hibrid al limbii
malteze a fost acumulat într-o perioadă lungă de bilingvism urban maltezo-sicilian care a transformat
treptat vorbirea rurală și care s-a încheiat la începutul secolului al XIX-lea când malteza a ajuns limbă
de comunicare pentru întreaga populație autohtonă. Limba cuprinde dialecte diferite, care pot varia
foarte mult de la un oraș la altul sau de la o insulă la alta.
Eurobarometrul afirmă că 100% din populație vorbește limba malteză. De asemenea, 88% din
populație vorbește limba engleză, 66% în limba italiană, și 17% limba franceză.[177] Această
cunoaștere pe scară largă a unei a doua limbi face ca Malta să fie una dintre cele mai multilingve țări
din Uniunea Europeană. Un sondaj de opinie publică ce a întrebat în ce limbă „preferă” respondenții
a descoperit că 86% din populație și-a exprimat preferința pentru malteză, 12% pentru limba engleză,
și 2% pentru italiană.[178] Chiar și așa, canalele de televiziune în italiană care emit din Italia, cum ar fi
Mediaset și RAI, sunt recepționate în Malta și rămân populare.[178][179][180]
Cele mai mari orașe
Religia
Constituția Maltei declară catolicismul ca religie de stat, deși

anumite stipulări permit libertatea de religie. Freedom House și
CIA World Factbook raportează că 98% din populație este
catolică.
Există peste 360 de biserici în Malta, Gozo și Comino, sau o

biserică pentru fiecare 1.000 de locuitori. Biserica parohială
(malteză: "il-parroċċa", sau "il-knisja parrokkjali") este punctul
central al fiecărui oraș sau sat maltez, din punct de vedere
Fațada Co-catedralei Sf. Ioan(d) arhitectural și geografic, și principala sursă de mândrie civică.
Această mândrie civică se manifestă în mod spectaculos în timpul
festas locale din fiecare sat, care marchează hramul fiecărei parohii cu fanfare, procesiuni religioase,
liturghii speciale, focuri de artificii (mai ales petarde) și alte festivități.
Malta este scaun apostolic(d); Faptele Apostolilor relatează cum

Sfântul Paul, pe drumul de la Ierusalim la Roma pentru a fi
judecat, a fost naufragiat pe insula "Melite", pe care mulți
cercetători ai Bibliei o identifică cu Malta, episod datat în jurul
anului 60.[15] Conform Faptelor Apostolilor, Sfântul Paul a
petrecut trei luni pe insulă în drumul său spre Roma, vindecând
bolnavi, inclusiv pe tatăl lui Publius, „conducătorul insulei”. Cu
această relatare sunt asociate diferite tradiții. Se spune că
naufragiul ar fi avut loc în punctul astăzi cunoscut sub numele
de Golful Sf. Paul(d). Se spune că sfântul maltez Publius(d) a fost
făcut primul episcop al Maltei și o grotă din Rabat(d), acum Domul Mosta cunoscut sub numele
cunoscut sub numele de „Grota Sfântul Paul” (și în imediata de "Ir-Rotunda"
apropiere a căreia au fost găsite urme de morminte și ritualuri
creștine din secolul al III-lea e.n.), este printre cele mai vechi
lăcașuri de cult creștin de pe insulă.
Alte dovezi de practici și credințe creștine din timpul perioadei de persecuție romană apar în
catacombe aflate sub diverse locuri din Malta, între care catacomba Sf. Paul și catacomba Sf. Agatha
din Rabat, chiar în afara zidurilor Mdinei. Acesta din urmă, în special, avea fresce frumoase între
1200 și 1480, deși jefuitorii turci au distrus multe dintre ele în anii 1550. Există și o serie de biserici
rupestre, între care grota de la Mellieħa(d), un altar al Nașterii Maicii Domnului, unde, conform
legendei, Sfântul Luca a pictat o imagine a Madonnei(d). Acesta este loc de pelerinaj încă din
vremurile medievale.
Actele Sinodului de la Calcedon consemnează că în 451 e.n. un anume Acachie era episcop de Malta
(Melitenus Episcopus). De asemenea, este cunoscut faptul că în 501 e.n., un anume Constantinus,
Episcopus Melitenensis, a fost prezent la al Cincilea Sinod Ecumenic. În 588 e.n., Papa Grigore I l-a
înlăturat pe Tucillus, Miletinae civitatis episcopus și clerul și oamenii de Malta l-au ales ca succesor
al lui pe Traian, în 599 e.n. Ultimul episcop de Malta atestat înainte de invazia insulelor a fost un grec
pe nume Manas, care, ulterior, a fost încarcerat la Palermo.[181]
Istoricul maltez Giovanni Francesco Abela(d) afirmă că, după convertirea lor la creștinism de către Sf.
Paul, maltezii au păstrat religia creștină, în ciuda invaziei fatimide.[182] Scrierile lui Abela prezintă
Malta ca „bastion al civilizației europene creștine împotriva răspândirii islamului în Mediterana”.[183]
Comunitatea creștină autohtonă care l-a primit pe Roger I al Siciliei[25] a fost susținută în continuare
de imigrația în Malta din Italia, în secolele al XII-lea și al XIII-lea.
Timp de secole, biserica din Malta a fost subordonată Episcopiei

de Palermo(d), cu excepția perioadei când acesta a fost sub Carol
de Anjou, care a numit episcopii Maltei, așa cum au făcut – în
cazuri rare – și spaniolii și, mai târziu, Cavalerii. Din 1808 toți
episcopii Maltei au fost maltezi. Ca urmare a
perioadelor normandă și spaniolă, și a dominației Cavalerilor,
Malta a devenit o țară fervent catolică, așa cum este astăzi. Este
de remarcat faptul că funcția de inchizitor de Malta(d) a existat o
perioadă foarte îndelungată pe insulă după înființarea sa în 1530:
Biserica parohială din centrul
ultimul Inchizitor a părăsit insulele în 1798, după ce Cavalerii au
orașului Żejtun
capitulat în fața forțelor lui Napoleon Bonaparte. În timpul
perioadei Republicii Venețiene, mai multe familii malteze au
emigrat în Corfu. Urmașii lor reprezintă aproximativ două treimi din comunitatea de aproximativ
4.000 de catolici care trăiesc acum pe insulă.
Sfinții protectori ai Maltei sunt Sfântul Paul, Sfântul Publius(d) și Sfânta Agatha. Deși nu este sfânt
protector, Sf. George Preca(d) (San Ġorġ Preca) este foarte venerat ca fiind al doilea maltez canonizat
după Sf. Publius(d), primul sfânt din Malta recunoscut și canonizat în anul 1634. Papa Benedict al
XVI-lea l-a canonizat pe Preca la data de 3 iunie 2007. De asemenea, mai mulți maltezi sunt
recunoscuți ca fericiți, între care Maria Adeodata Pisani(d) și Nazju Falzon(d), beatificați de Papa Ioan
Paul al II-lea în anul 2001.
Diverse ordine religioase romano-catolice sunt prezente în Malta, între care iezuiții, franciscanii(d),
dominicanii și Micile Surori ale Sărmanilor(d).
Majoritatea membrilor congregațiilor bisericilor locale protestante nu sunt maltezi; enoriașii lor sunt
mai ales pensionari britanici care trăiesc în țară și turiști din multe alte națiuni. Există aproximativ
600 de martori ai lui Iehova.[184] Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (mormonii),
Biserica Baptistă, și Frăția Bisericilor Evanghelice(d) au fiecare aproximativ 60 de afiliați. Există și
unele biserici de alte confesiuni, între care biserica scoțiană Sf. Andrei(d) din Valletta (de confesiune
comună presbiteriană și metodistă(d)) și catedrala anglicană Sf. Paul(d), precum și o
biserică adventistă de ziua a șaptea în Birkirkara. O congregație a Noii Biserici Apostolice a fost
fondată în anul 1983 în Gwardamangia.[185]
Populația evreiască din Malta a atins apogeul în Evul Mediu sub dominația normandă. În 1479, Malta
și Sicilia au intrat sub dominație aragoneză și Decretul de la Alhambra din 1492 i-a obligat pe evrei să
părăsească țara, permițându-li-se să ia cu ei doar câteva dintre bunuri. Mai multe zeci de evrei
maltezi s-au convertit la creștinism în acea vreme, pentru a rămâne în țară. Astăzi, mai există o
singură comunitate evreiască.[185]
Budismul Zen și Credința Bahá'í revendică fiecare câte circa 40 de membri.[185]
Există o singură moschee musulmană, moscheea Mariam Al-Batool(d). O școală primară musulmană
s-a deschis recent. Din cei circa 3000 de musulmani din Malta(d), circa 2.250 sunt străini, circa 600
sunt cetățeni naturalizați, și aproximativ 150 sunt maltezi autohtoni.[186]
Migrația
Imigrația
Ca stat membru al UE și parte la Acordul Schengen, Malta aplică

politica UE în domeniul vizelor(d). Acest lucru înseamnă că,
pentru a intra în țară:
Cetățenii din UE și Spațiul Economic European (SEE)

(Norvegia, Islanda și Liechtenstein) și din teritoriile speciale
ale acestora și ceidin Elveția au nevoie doar de un pașaport
sau o carte de identitate națională. Cu excepția croaților,
cetățenii din această categorie de țări nu au nevoie de un Imigranți africani în tabăra de
permis de ședere și de muncă legal în Malta. [187] refugiați Ħal Far(d).
Cetățenii mai multor țări din afara UE și SEE (majoritatea

țărilor din Balcanii de Vest, Republica Moldova, cele mai multe țări de pe continentul American,
Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Malaezia și Japonia) au nevoie doar de un pașaport și
nu și de viză de ședere în Malta pentru mai mult de 90 de zile.
Cetățenii din alte țări au nevoie de un pașaport și o viză pentru a intra în țară, vizele fiind valabile
timp de o lună.
Fluxul net estimat (folosind datele pentru 2002-2004) era de 1913 persoane anual. În ultimii 10 ani,
Malta a acceptat înapoi o medie anuală de 425 de emigranți reveniți.[168]
În 2006, un total de 1.800 de imigranți ilegali au ajuns în Malta trecând marea de pe coasta Africii de
Nord. Cei mai mulți dintre ei intenționau să ajungă în Europa continentală și s-a întâmplat să ajungă
în Malta din cauza lor defectării ambarcațiunilor lor sub-standard sau după ce au fost prinși de
autoritățile malteze sau ale altor țări europene.[188][189] În prima jumătate a anului 2006, 967 de
imigranți ilegali au ajuns în Malta – aproape dublu față de cei 473 care ajunseseră în aceeași perioadă
a anului 2005.[190] Mulți imigranți au murit în calatoria pe Marea Mediterană, un notabil incident
fiind dezastrul bărcii de migranți din mai 2007 din Malta(d). Din acel moment, au mai fost multe alte
scufundări de astfel de ambarcațiuni, și doar recent, în aprilie 2015, aproximativ 700 de imigranți au
pierit în drum spre Italia, atunci când barca lor s-a răsturnat.[191] În 2014, aproximativ 3.500 de
imigranți s-au înecat în încercarea lor de a ajunge în Europa.
Circa 45% dintre imigranții care debarcă în Malta primesc statut de refugiați (5%) sau de persoane
protejate umanitar (40%). În 2005 a fost emis un document propune acordarea cetățeniei malteze
pentru refugiații care locuiesc în Malta timp de peste zece. Din punct de vedere istoric, Malta a
acordat refugiu (și a ajutat la reașezare) pentru circa opt sute de asiatici din Africa de Est care
fuseseră expulzați din Uganda de către Idi Amin și pentru doar sub o mie de irakieni care au fugit de
regimul dictatorial al lui Saddam Hussein.
Costurile de detenție pentru prima jumătate a anului 2006 se ridicau la 746.385 de euro.[192]
În 2005, Malta a solicitat ajutorul UE în ceea ce privește primirea imigranților ilegali, repatrierea
celor cărora li se refuza statutul de refugiat, relocarea refugiaților în țările UE și securitatea
maritimă.[193] În decembrie 2005, Consiliul European a adoptat Abordarea Globală a Migrației:
Acțiuni Prioritare cu Accent pe Africa și Marea Mediterană; dar implementarea acestor acțiunile a
fost limitată la Mediterana de Vest, punând astfel o presiune suplimentară pe ruta mediteraneeană
centrală pentru imigrația ilegală din care Malta face parte.
În ianuarie 2014, Malta a început acordarea cetățeniei în schimbul unei contribuții de 650.000 de
euro plus investiții, supusă unor condiții de rezidență și cazier judiciar.[194]
Emigrația
În secolul al XIX-lea, mare parte din emigrația din Malta mergea

către Africa de Nord și Orientul Mijlociu, deși ratele de întoarcere
a emigranților(d) în Malta erau ridicate.[195] Cu toate acestea, în
aceste regiuni s-au format comunități malteze. În 1900, de
exemplu, estimările consulare britanice sugerează că circa 15.326
de maltezi trăiau în Tunisia, și în 1903 s-a susținut că 15.000 de
persoane de origine malteză trăiau în Algeria.[196]
Memorialul Copiilor Migranți de
Malta a suferit o emigrare masivă, ca urmare a colapsului unei
pe cheul Valletta(d), comemorând
bule financiare în domeniul construcțiilor în 1907 și după cel de-
310 copii care au călătorit în
al Doilea Război Mondial, când rata natalității a crescut în mod
Australia, între 1950 și 1965.
semnificativ, dar în secolul al XX-lea cei mai mulți emigranți se
îndreptau către Lumea Nouă, în special în Australia, Canada și
Statele Unite ale Americii. După cel de-al Doilea Război Mondial, Departamentul de Emigrare din
Malta ajuta emigranții să plătească costul călătoriei. Între 1948 și 1967, 30% din populație a
emigrat.[195] Între 1946 și la sfârșitul anilor 1970, peste 140.000 de oameni au părăsit Malta prin
schemele de emigrare asistată 57,6% migrând în Australia, 22% în Regatul Unit, 13% în Canada și 7%
în Statele Unite.[197]
Emigrarea a scăzut dramatic după mijlocul anilor 1970, și de atunci a încetat să mai fie un fenomen
social important. Cu toate acestea, după ce Malta a aderat la UE în 2004, au apărut comunități
de expați maltezi în mai multe țări europene, în special în Belgia și Luxemburg.
Educație
Învățământul primar este obligatoriu din 1946; învățământul

secundar până la vârsta de șaisprezece ani a devenit obligatoriu
în 1971. Statul și Biserica oferă educație gratuită, ambele
întreținând mai multe școli în Malta și Gozo, între care Colegiul
De La Salle(d) din Cospicua(d), Colegiul St. Aloysius(d) din
Birkirkara, Colegiul Misionar Sf. Paul(d) din Rabat(d), Școala St.
Joseph din Blata l-Bajda(d) și Școala de Fete Saint Monica(d) din
Mosta(d). Din 2006, școlile de stat sunt organizate în rețele
cunoscut sub numele de colegii și cuprind grădiniță, școală Universitatea din Malta(d)
primară și secundară. În Malta funcționează și școli private, cum
ar fi Școala San Andrea(d) și Școala San Anton(d) în valea L-
Imselliet (l/o Mgarr(d)), Colegiul St. Martin(d) din Troy și Școala Sf. Mihail din San Ġwann(d). Liceul
St. Catherine, Pembroke oferă curs pentru studenții care doresc să învețe limba engleză înainte de
intrarea în învățământul de masă. Din 2008, există două școli internaționale, Școala Internațională
Verdala și QSI Malta. Statul plătește o parte din salariile profesorilor din școlile eclesiastice.[198]
Educație în Malta se bazează pe modelul britanic(d). Școala

primară durează șase ani. La vârsta de 11 ani, elevii dau un
examen pentru a intra la un liceu, sau la o școală
bisericească(d) (examenul comun de admitere) sau la o școală de
stat(d). Elevii dau un nou examen la vârsta de 16 ani, la care este
obligatorie obținerea unei note de trecere la anumite materii cum
ar fi matematica, limba engleză și limba malteză. Elevii pot opta
să-și continue studiile la un colegiu, cum ar fi Gan Frangisk Abela
Junior College, St. Aloysius College, Giovanni Curmi Higher Biblioteca din Valletta
Secondary, Colegiul De La Salle, Colegiul St. Edward, sau la o altă
instituție post-secundară, cum ar fi MCAST(d). Această etapă
durează doi ani, și la sfârșitul ei elevii dau un nou examen. În funcție de performanță, ei pot apoi să se
înscrie la cursuri de licență sau diplomă.
Universitatea din Malta(d) oferă cursuri de diplomă, licență și postuniversitare. Rata de alfabetizare a
adulților este de 99,5%.[199]
Malteza și engleză sunt utilizate ambele ca limbi de predare în școala primară și secundară, și ambele
limbi sunt materii obligatorii de studiu. Școlile publice(d) au tendința de a utiliza atât malteza cât și
engleză într-un mod echilibrat. Școlile private preferă să folosească limba engleză pentru predare,
cum este cazul cu cele mai multe departamente ale Universității din Malta(d); acest lucru are un efect
limitativ asupra capacității și dezvoltării de limbii malteze.[178] Cele mai multe cursuri universitare
sunt în limba engleză.[175]
Din numărul total de elevi care studiază o limbă străină la nivel secundar, 51% studiază italiana, în
timp ce 38% aleg franceza. Alte opțiuni sunt germana, rusa, spaniola, latina, chineza și araba.[178]
[200]
Malta este și o destinație populară pentru studiul limbii engleze, care a atras peste 80.000 de
studenți în anul 2012.[201]
Asistență medicală
Malta are de mult timp un sistem sanitar finanțat public(d).

Primul spital atestat în țară funcționa încă din 1372.[202] Astăzi,
Malta are atât un sistem public de sănătate, unde asistența
medicală este gratuită, cât și un sistem privat de asistență
medicală(d).[203][204] Malta are un sistem de îngrijire primară
puternic bazat pe rețeaua de medici generaliști și spitalele publice
oferă îngrijire mai complexă. Ministerul Sănătății din Malta
recomandă rezidenților străini să își facă asigurare medicală Sacra Infermeria a fost utilizată ca
privată.[205] spital între secolele al XVI-lea și al
XX-lea. Astăzi ea este Centrul
Malta are și organizații de voluntariat, cum ar fi Alpha Medical Mediteranean de Conferințe(d).
(Avanced Care), Emergency Fire & Rescue Unit (E. F. R. U.), St
John Ambulance și Crucea Roșie Malteză care oferă primul
ajutor/servicii de îngrijire medicală în timpul evenimentelor care implică mulțimi.
Spitalul Mater Dei(d), principalul spital din Malta, s-a deschis în 2007 și are una dintre cele mai mari
clădiri medicale din Europa.
Universitatea din Malta(d) are o facultate de medicină și una

de științe ale sănătății(d), acesta din urmă oferind studii de licență
și postuniversitare în nmai multe discipline conexe medicinei.
Asociația Medicală din Malta reprezintă profesioniștii din

medicină. Asociația Studenților Mediciniști din Malta (MMSA)
este un organism separat reprezentând studenții la medicină, și
este membră a EMSA(d) și IFMSA(d). MIME(d), Institutul Maltez
pentru Educație Medicală, este un institut înființat recent pentru Spitalul Mater Dei(d)
a oferi CME medicilor din Malta, precum și studenților la
medicină. Foundation Program urmat în Regatul Unit a fost
introdus și în Malta pentru a opri „exodul de creiere” al proaspeților absolvenți către Insulele
Britanice. În Asociația de Studenților Stomatologi din Malta (MADS) este o asociație studențească
înființată pentru a promova drepturile de studenților la chirurgie stomatologică din cadrul Facultății
de Chirurgie Stomatologică a Universității din Malta. Este afiliată cu IADS, Asociația Internațională a
Studenților Stomatologi.
Cultura
Cultura Maltei reflectă diferitele culturi care au venit în contact cu Insulele Malteze de-a lungul
secolelor, inclusiv ale țărilor vecine mediteraneene și culturi ale țărilor care au dominat Malta pentru
perioade lungi de timp înainte de independența(d) din 1964.
Muzica
Deși muzica malteză de astăzi este în mare măsură occidentală,

muzica tradițională malteză include ceea ce este cunoscut sub
numele de għana. Aceasta constă într-un acompaniament
de chitară folk(d), în timp ce câțiva oameni, în general, bărbați,
cântă pe rând la voce argumentând fiecare câte o idee. Scopul
versurilor, care sunt improvizate, este acela de a crea o atmosferă
amicală, dar provocatoare, și este nevoie de mai mulți ani de Teatrul Manoel(d), al treilea teatru din
exercițiu pentru a putea combina calitățile artistice necesare cu Europa ca vechime. Astăzi, Teatrul
capacitatea de a dezbate în mod eficient. Național al Maltei și sediu
al Orchestrei Filarmonice din Malta.
Literatura
Literatura malteză este atestată de circa 200 de ani. Cu toate acestea, o baladă de dragoste recent
descoperită sugerează o activitate literară în limba locală din perioada medievală. Malta a urmat
tradiția literară romantică, culminând cu lucrările lui Dun Karm Psaila(d), poetul național al Maltei.
Ulterior, scriitori ca Rużar Briffa(d) și Karmenu Vassallo au încercat să se îndepărteze de rigiditatea
temelor și versificației formale.
Abia spre sfârșitul anilor 1960, literatura malteză a trecut prin cea mai radicală transformare între
poeți, prozatori și dramaturgi. Numele unor poeți importanți remarcați în ultimul sfert al secolului al
XX-lea sunt Mario Philip Azzopardi(d), Victor Fenech, Oliver Friggieri(d), Joe Friggieri(d), Charles
Flores(d), Daniel Massa, Maria Ganado, Lillian Sciberras și Achille Mizzi. În proză, Frans
Sammut (scriitorul național modern al Maltei), Paul P. Borg și Joe J. Camilleri au condus
avangarda, în timp ce printre numele importante din dramaturgie se numără Francis Ebejer, Alfred
Sant, Doreen Micallef, Oreste Calleja, Joe Friggieri și Martin Gauci.
Următoarea generație de scriitori a lărgit și mai mult sfera, mai ales în proză. Guze' Stagno, Karl
Schembri și Clare Azzopardi sunt tineri scriitori care se afirmă în ritm alert, în timp ce în poezie,
nume importante sunt Adrian Grima, Immanuel Mifsud(d), Norbert Bugeja și Simone Inguanez.
În critica literară, Peter Serracino Inglott(d), Oliver Friggieri și

Charles Briffa au introdus teme istorice, filosofice și psiho-
sociale. Ivan Callus, actualul șef al catedrei de engleză de la
Universitatea din Malta, este și un critic literar cunoscut pe plan
internațional în cercurile academice pentru limba engleză.
Alți scriitori, născuți în Malta sau de origine malteză, și-au făcut

o carieră în străinătate. Între aceștia se numără
romancierul Trezza Azzopardi(d), autorul pentru copii Saviour
Pirotta(d) și artistul de benzi desenate și jurnalistul Joe Sacco(d). Arhitectura tipică construită în ultimii
ani în Malta.
Arta și arhitectura
Arhitectura malteză a fost influențată de mai multe culturi

mediteraneene și de arhitectura Britanică de-a lungul istoriei
sale. Primii coloniști de pe insulă au construit Ġgantija(d), una
dintre cele mai vechi structuri artificiale de sine stătătoare din
lume. Constructorii templelor neolitice din 3800-2500 î.e.n. au
dotat numeroasele temple din Malta și Gozo cu basoreliefuri
complicate, între care spirale care evocă arborele vieții portrete
de animale, modele pictate în ocru roșu, ceramică și o vastă
colecție de sculpturi antropomorfe dintre care se remarcă Venus
Grădinile Lower Barrakka
din Malta. Acestea pot fi vizualizate chiar la temple (mai ales la
templele Hypogeum și Tarxien), și la Muzeul Național de
Arheologie din Valletta. Malta desfășoară în prezent proiecte de construcție pe scară largă, între care
construcția SmartCity Malta(d), a M-Turnurilor(d) și a Pendergardens(d), în timp ce domenii precum
Cheul Valletta(d) și Punctul Tigné(d) au fost sau sunt în curs de renovare.
Perioada romană a introdus elemente decorative, pardoseli din mozaic, colonade de marmură și
statui clasice, resturile cărora sunt foarte bine conservate și prezentate în Domul Roman, o vilă
rustică aflată în afara zidurilor Mdinei. Frescele creștine timpurii care decorează catacombele de sub
Malta dezvăluie o înclinație spre gusturile orientale, bizantine. Aceste gusturi au continuat să
informeze eforturile artiștilor maltezi medievali, dar ei au fost din ce în ce mai influențați de
mișcarea romanescă(d). Spre sfârșitul secolului al XV-lea, artiști maltezi, ca și omologii lor din Sicilia
învecinată, au intrat sub influența școlii lui Antonello da Messina(d), care a introdus idelaurile și
conceptele Renașterii în artele decorative din Malta.[206] Templele malteze, cum ar fi Imnajdra, sunt
pline de istorie și au o poveste în spatele lor.
Patrimoniul artistic al Maltei a înflorit sub dominația Cavalerilor Ioaniți, care au adus pictori
manieriști italieni și flamanzi pentru a decora palatele și bisericile din aceste insule, în special Matteo
Pérez(d), ale cărui opere apar în Palatul Magistral(d) și în Biserica Monahală Sf. Ioan(d) din Valletta, și
Filippo Paladini, care a fost activ în Malta din 1590 până în 1595. Pentru mulți ani, manierismul a
continuat să informeze gusturile și idealurile artiștilor maltezi locali.[206]
Sosirea lui Caravaggio, care a pictat cel puțin șapte opere în timpul celor 15 luni de ședere pe aceste
insule, a revoluționat și mai mult arta locală. Două din cele mai notabile lucrări ale lui Caravaggio,
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul(d) și Sfântul Ieronim scriind(d), sunt expuse în
Oratoriul de Bisericii Sf. Ioan. Moștenirea lui este evidentă în lucrările artiștilor locali Giulio
Cassarino (1582-1637) și Stefano Erardi (1630-1716). Cu toate acestea, mișcarea barocă care a urmat
avea să aibă cel mai de durată impact asupra artei și arhitecturii

malteze. Glorioasele picturi funerare ale cunoscutului artist
calabrez Mattia Preti(d) au transformat interioarele manieriste
severe ale bisericii Sf. Ioan într-o capodoperă în stil baroc. Preti
și-a petrecut ultimii 40 de ani din viață în Malta, unde a creat
multe din cele mai reușite lucrări, expuse acum la Muzeul de Arte
Frumoase din Valletta. În această perioadă, sculptorul
local Melchior Gafà(d) (1639-1667) a apărut ca unul dintre primii
sculptori baroci ai Școlii Romane.
Sfântul Ieronim scriind, de
Caravaggio. Pictură din Co-
În secolele al XVII-lea și al
Catedrala Sf. Ioan din Valletta.
XVIII-lea,
infliențele napolitană și
rococo au apărut în operele pictorilor italieni, Luca Giordano(d)
(1632-1705) și Francesco Solimena(d) (1657-1747), iar aceste
evoluții pot fi văzute în activitatea contemporanilor lor maltezi,
cum ar fi Giovanni Nicola Buhagiar (1698-1752) și Francesco
Zahra (1710-1773). Mișcarea rococo a fost mult îmbunătățită prin
Asediul Maltei – Fuga turcilor, de mutarea în Malta a lui Antoine de Favray (1706-1798), care și-a
Matteo Perez d'Aleccio asumat poziția de pictor la curtea Marelui Maestru Pinto, în 1744.
Neo-clasicismul a făcut câteva incursiuni în rândul artiștilor

locali maltezi în secolul al XVIII-lea, dar această tendință a fost inversată în secolul al XIX-lea, când
autoritățile ecleziastice locale – poate într-un efort de a consolida poziția catolicismului împotriva
amenințării percepute a protestantismului în primele zile ale dominației britanice în Malta –
au favorizat și au promovat insistent teme religioase îmbrățișate de mișcarea artistică nazarenă(d).
Romantismul, temperat de naturalismul introdus în Malta de către Giuseppe Calì(d), a influențat
artiștii „de salon” de la începutul secolului al XX-lea, între care Edward și Robert Caruana Dingli.
Parlamentul a înființat Școala Națională de Artă în anii 1920. În perioada de reconstrucție care a
urmat celui de al Doilea Război Mondial, apariția „Grupului de Artă Modernă”, între ai cărui membri
se numărau Josef Kalleya (1898-1998), George Preca (1909-1984), Anton Inglott (1915-1945), Emvin
Cremona (1919-1986), Frank Portelli (n. 1922), Antoine Camilleri (n. 1922) și Esprit Barthet (n. 1919)
a îmbunătățit mult scena artistică locală. În Valletta, Muzeul Național de Arte Frumoase(d) prezintă
operele unor artiști ca H. Craig Hanna(d).[207]
Bucătăria
Preparate din bucătăria

malteză prezintă puternice
influențe siciliene și engleze,
precum și influențe din
bucătăria spaniolă,
(d)
maghrebiană și provensală
bucătării. Se observă o serie
de variante regionale, în
special în ceea ce privește
Gozo, precum și variații lipie(d), un tip de pâine malteză
sezoniere asociate cu
"Pastizzi", o gustare specific
disponibilitatea sezonieră a
malteză produselor și a sărbătorilor creștine (cum ar fi Postul Mare,
Paștele și Crăciunul). Mâncarea a fost importantă din punct de vedere istoric în dezvoltarea unei
identități naționale, în special fenkata (adică consumul cărnii de iepure fiartă sau prăjită).
Obiceiuri
Un studiu din 2010 efectuat de Charities Aid Foundation a constatat că maltezii sunt cel mai generos
popoar din lume, 83% dintre ei contribuind la acțiuni de caritate.[208]
Basmele populare malteze includ diverse povești despre creaturi misterioase și evenimente
supranaturale. Cele mai cuprinzătoare culegeri de astfel de povești au fost realizate de savantul (și
pionierul arheologiei malteze) Manwel Magri(d)[209] în opera sa de căpătâi "Ħrejjef Missirijietna"
(„Fabule de la strămoșii noștri”). Această colecție de materiale a inspirat pe cercetătorii și cadrele
universitare de mai târziu să culeagă povești, fabule și legende din tot arhipelagul.
Opera lui Magri a inspirat și o serie de cărți de benzi desenate (lansate de Klabb Kotba Maltin în
1984): titluri ca Bin e-Sultan Jiźźewweġ x-Xebba tat-Tronġiet Mewwija și Ir-Rjieħ. Multe dintre
aceste povești au fost rescrise ca literatură pentru copii de autori care scriu în limba malteză, precum
Trevor Żahra. În timp ce uriașii, vrăjitoarele și dragonii apar în multe povești, unele conțin creaturi
originale malteze ca Kaw kaw, Il-Belliegħa și L-Imħalla, printre altele. Obsesia tradițională malteză
cu întreținerea purității spirituale (sau rituale)[210] înseamnă că multe dintre aceste creaturi au rolul
de a păzi zone interzise și de a ataca pe cei care încalcă codurile stricte de conduită ce caracterizau
societatea preindustrială a insulelor.
Tradiții
Proverbele tradiționale malteze dezvăluie o importanță culturală acordată nașterii și fertilității: „iż-
żwieġ mingħajr tarbija ma fihx tgawdija” (o căsătorie fără copii nu poate fi una fericită). Aceasta
este o credință pe care Malta o împărtășește cu multe alte culturi mediteraneene. În basmele
populare malteze, varianta locală a clasicei formule de incheiere, „și au trăit fericiți până la adânci
bătrâneți” este „u għammru u tgħammru, u spiċċat” (și au trăit împreună și au avut copii împreună,
iar povestea s-a terminat).[211]
Malta rurală are în comun cu societățile mediteraneene o serie de superstiții legate de fertilitate,
menstruație și sarcină, inclusiv evitarea cimitirelor în timpul lunilor dinaintea nașterii, și evitarea
pregătirii anumitor alimente în timpul menstruației. Femeile gravide sunt încurajate să își satisfacă
poftele(d) de anumite alimente, de teamă că copilul nenăscut ar putea avea un semn din naștere (în
malteză, xewqa, în traducere literală „dorință” sau „poftă”). Femeile malteze și siciliene au în comun
unele tradiții care sunt considerate a prezice sexul unui copil nenăscut, cum ar fi ciclul lunii în data
anticipată a nașterii, dacă copilul este purtat „sus” sau „jos” în timpul sarcinii, și mișcarea unei
verighete, atârnată pe un fir deasupra abdomenului (lateral denotă o fată, înainte și înapoi denotă un
băiat).
În mod tradițional, nou-născuții maltezi sunt botezați cât mai curând posibil, pentru ca în cazul în
care copilul moare în copilărie; și, parțial, pentru că în conformitate cu folclorul maltez (și sicilian)-
un copil nebotezat nu este încă creștin, ci „tot turc”. Delicatesele tradiționale malteze servite la masa
de botez includ biskuttini tal-magħmudija (macaroons de migdale acoperite cu cremă albă sau roz),
l-torta tal-marmorata (tarte picante în formă de inimă, din ciocolată cu aromă de pastă de migdale),
și un lichior cunoscut sub numele de rożolin, făcut cu petale de trandafir, violete și migdale.
La prima aniversare a copilului, într-o tradiție care încă mai supraviețuiește astăzi, părinții maltezi
organizează un joc cunoscut sub numele de il-quċċija, în care o varietate de obiecte simbolice sunt
plasate la întâmplare în jurul copilului așezat. Acestea pot include un ou fiert tare, o Biblie, un
crucifix sau o cruciuliță, o carte, și așa mai departe. Se crede că obiectul față de care copilul prezintă
cel mai mare interes dezvăluie calea în viață și norocul la vârsta adultă.
Banii se referă la un viitor bogat în timp ce o carte exprimă inteligență și o posibilă carieră ca
profesor. Sugarii care aleg un creion sau un stilou sunt considerați a urma o carieră scriitoricească.
Alegerea Bibliei sau a mărgelelor rozariului prevăd o viață preoțească sau monahală. Dacă copilul
alege un ou fiert tare, acesta va avea o viață lungă și mulți copii. Completări includ calculatoare de
birou (cu referire la contabilitate), ață (pentru moda) și linguri de lemn (pentru gătit și poftă de
mâncare).
La nunțile tradiționale malteze, grupul miresei merge în procesiune sub un baldachin ornat, din casa
familiei miresei, la biserica parohială, cu cântăreți care intonează serenade miresei și mirelui.
Cuvântul maltez pentru acest obicei este il-ġilwa. Acest obicei împreună cu multe altele, a dispărut de
mult timp din insule, în fața practicilor moderne.
Noile soții purtau għonnella(d), un element tradițional maltez de îmbrăcăminte. Cu toate acestea, ea
nu mai este purtată în Malta moderne de Malta. Astăzi cuplurile sunt căsătorite în biserici sau în
capele în satul sau orașul pe care și-l aleg. Nunta este, de obicei, urmată de o petrecere generoasă și
veselă, de multe ori cu mai multe sute de invitați. Uneori, cuplurile vor încerca să includă elemente
ale nunții tradiționale malteze în celebrarea lor. Un interes renăscut în nuntă tradițională a fost
evident în mai 2007, când mii de maltezi și turiști au participat la o nuntă tradițională malteză în
stilul secolului al XVI-lea, în satul Żurrieq(d). Aceasta a inclus il-ġilwa, care a condus mireasa și
mirele la o ceremonie de cununie care a avut loc pe parvisul(d) de capelei Sf. Andrei. Petrecerea care a
urmat a avut muzică (għana(d)) și dansuri populare.
Festivaluri
Festivaluri locale, similare cu cele din Sudul Italiei, sunt un lucru

obișnuit în Malta și Gozo, celebrând nunți, botezuri și, cel mai vizibil,
zilele sfinților care cinstesc sfântul patron al parohiei locale. De zilele
sfinților, festa atinge apogeul cu o Mare Liturghie cu o predică despre
viața și realizările sfântului, după care o statuie a sfântului este purtată
pe străzile localității, în procesiune solemnă, cu credincioșii în
rugăciune. Atmosfera de pioșenie religioasă face însă repede loc
sărbătorii și veseliei: procesiunii de trupe, focuri de artificii și petreceri
până noaptea târziu.
Carnavalul(d) (în malteză, il-zakynthos ta' Malta) a avut un loc

important pe agenda culturală după ce a fost introdus în insulă
de Marele Maestru(d) Piero de Ponte(d) din 1535. Acesta este organizat în Statuia Sf. Gheorghe la
săptămâna dinainte de Miercurea Cenușii, și include de obicei baluri festa din Victoria, Gozo.
mascate, concursuri de costume ciudate și de măști grotești concursuri,
petreceri de noapte, o paradă de care alegorice prezidată de Regele Carnavalului (în malteză, ir-Re
tal-Zakynthos), fanfare și petrecăreți costumați.
Săptămâna Mare (în malteză, il-Ġimgħa Mqaddsa) începe în Duminica Floriilor (Ħadd il-Palmier) și
se termină în Duminica Paștelui (Ħadd il-Għid). Numeroase tradiții religioase, cele mai multe dintre
ele moștenite de la o generație la alta, fac parte din sărbătorile pascale în Insulele Malteze, cinstind
moartea și învierea lui Isus.
Mnarja, sau l-Imnarja este una dintre cele mai importante date din calendarul cultural maltez.
Oficial, acesta este un festival național dedicat sărbătorii Sfinților Petru și Paul. Rădăcinile sale pot fi
urmărite înapoi la păgân sărbătoarea păgână romană Luminaria (literal, „iluminare”), cu torțele și
focurile care se aprind în noaptea de 29 iunie.
Sărbătoare națională din timpul dominației cavalerilor, Mnarja este un tradițional festival maltez de
mâncare, religie și muzică. Festivitățile încă încep și astăzi cu citirea „bandu”, un anunț oficial
guvernamental, citire care are loc în Malta încă din secolul al XVI-lea. Inițial, Mnarja era sărbătorit în
fața Grotei Sf. Paul, în nordul Maltei. Cu toate acestea, prin 1613 punctul central al festivităților s-a
deplasat la Catedrala Sf. Paul, din Mdina, și cuprinde procesiuni cu torțe, aprinderea a 100 de
petarde, curse de cai, și curse pentru bărbați, băieți și sclavi. Festivaluri moderne de Mnarja au loc în
și în jurul pădurilor din Buskett Gardens(d), chiar în afara orașului Rabat(d).
Se spune că în vremea cavalerilor, aceasta era singura zi din an când maltezilor li se permitea să
vâneze și să mănânce iepure sălbatic, privilegiu altfel rezervat cavalerilor. Legătura strânsă între
Mnarja și tocana de iepure (în malteză, „fenkata”) rămâne puternică și astăzi.
În 1854, guvernatorul britanic William Reid a lansat un târg agricol la Buskett, care se desfășoară și
astăzi. Expoziția fermierilor este încă p parte importantă a festivităților actuale de Mnarja.
Mnarja este astăzi una dintre puținele ocazii când participanții pot auzi muzica tradițională
„għana(d)”. În mod tradițional, mirii se angajează să-și ia miresele la Mnarja în primul an de căsătorie.
Pentru noroc, multe dintre mirese participau în rochia de mireasă cu voal, deși acest obicei a dispărut
de mult timp din insule.
Isle of MTV este un festival de o zi de muzica produsă și difuzată anual de către MTV. Festivalul a fost
organizat anual în Malta din 2007, artiști pop cântând în fiecare an. În 2012 au fost spectacole ale
artiștilor de anvergură mondială Flo Rida, Nelly Furtado și Will.I.Am în Piața Fosos din Floriana.
Peste 50.000 de persoane au participat, cea mai mare prezență de până atunci.[212]
În 2009, a fost organizată în Malta prima petrecere de revelion pe stradă, în paralel cu alte țări
importante din lume. Deși evenimentul nu a fost foarte mediatizate și controversat, din cauza
închiderii unei artere rutiere importante, este considerată a fi avut succes și va fi, cel mai probabil,
organizată în fiecare an.[213]
Festivalul Internațional de Focuri de Artificii se organizează anual în Portul Mare din Valletta
începând cu 2003. Festivalul oferă focuri de artificii de la mai multe firme malteze și străine.
Festivalul are loc de obicei în ultima săptămână din aprilie în fiecare an.
Mass-Media
Cele mai citite și mai puternice din punct de vedere financiar ziare sunt publicate de către Allied
Newspapers Ltd., în principal The Times(d) (27%) și The Sunday Times (51.6%). Din cauza
bilingvismului, jumătate din ziare sunt publicate în limba engleză, iar cealaltă jumătate în malteză.
Ziarul de duminică L-Torċa („Torța”), publicat de Union Press, o filială a Uniunii Generale a
Muncitorilor(d), este cel mai mare ziar în limba malteză. Ziarul său-frate, L-Orizzont („Orizontul”),
este cotidianul maltez cu cea mai mare circulație. Există mai multe cotidiane sau săptămânale, în
medie un ziar pentru fiecare 28.000 de locuitori. Publicitatea, vânzările și subvenția sunt cele trei
metode principale de finanțare a ziarelor și revistelor. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ziarele
și revistele legate de instituții sunt subvenționate de către aceleași instituții, ele depinzând de
publicitate sau de finanțarea proprietarilor lor.[214]
Există opt posturi de televiziune cu emisie terestră în Malta: TVM(d), TVM2(d), Parliament TV(d),
One(d), NET Television(d), Smash Television(d), F Living și Xejk. Aceste canale sunt transmise prin
semnale digitale terestră, gratuite pe canalul 66 UHF(d).[215] Statul și partidele politice
subvenționează cele mai multe dintre aceste posturi de televiziune. TVM, TVM2 și Parliament TV
sunt administrate de Public Broadcasting Services(d), televiziunea națională(d) și membru al UER.
Media.link Communications Ltd., proprietarul NET Television, și One Productions Ltd(d).,
proprietarul One, sunt afiliate cu partidele Naționalist(d) și, respectiv, Laburist(d). Restul sunt în
proprietate privată. Autoritatea Audiovizualului din Malta supraveghează toate stațiile locale de
radiodifuziune și asigură conformitatea cu prevederile legale și a obligațiilor de licență precum și
conservarea imparțialității în ceea ce privește aspectele de politică sau controversele industriale sau
legate de sistemul de politici publice, precum și repartizează corect timpul de emisie între persoanele
care fac parte din diferite partide politice. Autoritatea Audiovizualului asigură că serviciile de
radiodifuziune și televiziune locale difuzează o ofertă variată și cuprinzătoare de programe pentru
toate interesele și gusturile.
Autoritatea de Comunicatii a raportat că existau 147.896 abonamente TV cu plată active la sfârșitul

anului 2012, inclusiv televiziune analogică și digitală prin cablu, televiziune digitală terestră cu plată
și IPTV.[216] Pentru referință, ultimul recensământ număra 139.583 de gospodării în Malta.[217] Prin
recepție prin satelit sunt disponibile și alte rețele de televiziune europene, cum ar fi BBC din Regatul
Unit și RAI și Mediaset din Italia.
Sărbători
Sărbătorile legale malteze
Zi Sărbătoare
1 ianuarie Anul Nou
10 februarie Naufragiul Sf. Paul(d)
19 martie Sf. Iosif
31 martie Ziua Libertății(d)
martie/aprilie (dată variabilă) Vinerea Mare
1 Mai Ziua Muncii
7 iunie Sette Giugno(d)
29 iunie Sfinții Petru și Paul (L-Imnarja)
15 August Adormirea Maicii Domnului (Santa Marija)
8 septembrie Ziua Victoriei(d)
21 septembrie Ziua Independenței(d)
8 decembrie Imaculata Concepție
13 decembrie Ziua Republicii(d)
25 decembrie Crăciunul
Sport
Fotbalul este cel mai popular sport în Malta. Stadionul național

se numește Stadionul Ta' Qali(d). Echipa națională de fotbal a
câștigat mai multe meciuri împotriva unor adversari puternici,
ajunși în fazele finale ale Cupelor Mondiale, cum ar fi Belgia și
Ungaria. Recent s-au construit pe insule mai multe terenuri de
fotbal. Prima ligă de fotbal din Malta este numit Maltese Premier
League, și este formată din 12 echipe. Futsalul este și el foarte
popular.
(d)
Polo pe apă este un alt sport popular în Malta. Echipa națională Stadionul Național Ta' Qali este
terenul propriu al echipei naționale
de polo pe apă a obținut niște rezultate foarte bune împotriva
de fotbal a Maltei
unor echipe puternice, și a participat de două ori la Jocurile
Olimpice. Cluburile malteze participă în competiții europene
inter-cluburi organizate de LEN, fiind considerate a fi între primele 10 ligi din Europa.
Rugby-ul în 13(d) se practică în Malta. În luna septembrie 2015, echipa națională masculină s-a clasat
pe locul 23 în lume. Echipa națională este denumită Cavalerii de Malta(d), și dispune de jucători care
joacă în prezent în Superliga Europeană.
Rugby-ul în 15(d) este popular în Malta. În martie 2014, echipa națională masculină s-a clasat pe locul
43 în lume. Ea a reușit să obțină recent unele victorii cu Suedia, Croația și Letonia.
Sporturile cu motor includ curse de raliu, recent piloții maltezi de raliuri participând și la
Campionatele Europene ale FIA. Există și curse de autocross (ASMK), raliu în pantă (Insula Club
Auto), motocross, karting și banger.
Malta găzduiește și o rundă de snooker, Malta Cup, care la momentul 2008 a devenit un eveniment
fără impact în clasamente. În 2008, maltezul Tony Drago(d) a fost un membru al unei echipei
europene victorioase în Mosconi Cup(d), care s-a disputat în Portomaso, Malta. Claudio Cassar a fost
campion mondial de blackball în 2014.
Boxerul Jeff Fenech(d) este de descendență malteză.[218] Recent, sporturile de contact, cum ar fi
boxul și kickboxingul au devenit din ce în ce mai populare.
Malta este un loc bun pentru surfing și oferă o mulțime de locuri diferite de surf.[219] În timpul iernii,
cele mai multe dintre plaje se transformă în locuri de adunare pentru surferi.
Împreună cu alte sporturi, tenisul este o activitate populară în Malta și Gozo. Insulele oferă o gamă
largă de opțiuni atât pentru începători cât și pentru jucătorii de elită. Cluburile sunt răspândite în
Malta și se joacă partide tot timpul anului.[1] (http://maltatennis.com)
Există peste 1.200 de rute de alpinism(d) în Malta. Insula ofera un amestec de alpinism
tradițional(d) și alpinism sportiv și oferă o varietate de locuri de bouldering și Deep-water soloing(d).
Geografia și dimensiunile mici ale insulei fac ca locurile de alpinism să fie ușor accesibile. Sportul are
o popularitate în creștere în comunitățile locale, precum și în rândul turiștilor și vizitatorilor.
Boċċi este versiunea malteză a jocului italian boules(d), a petanque-ului francez și

a bowlsului(d) britanic. În afara anumitor diferențe de reguli și teren de joc, una dintre cele mai
evidente diferențe între boċċi maltez și echivalentele străine este forma bilei, care are tendința de a fi
cilindrică, mai degrabă decât sferică. Multe cluburi mici (de obicei numit Klabbs tal-Boċċi în malteză)
pot fi găsite în localități malteze și gozitane, și sunt, de obicei, bine frecventate și destul de active la
nivel local și european.
South End Core este un grup de suporteri sau „ultras” care susțin echipele naționale malteze. În
principal, ei participă la meciuri de fotbal, futsal, polo și rugby. Ei organizează coregrafii, bannere și
scandează în favoarea echipei susținute.
Referințe
Note
1. ^ „Malta: General data of the country” (http://www.populstat.info/Europe/maltag.htm).
Populstat.info. Accesat în 14 noiembrie 2010.
2. ^ World Bank database (https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL), accesat în 8 aprilie
2019
3. ^ World Bank database (https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=MT),
accesat în 19 octombrie 2018
4. ^ World Bank database (https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD), accesat în 27

mai 2019
5. ^ http://hdr.undp.org/en/countries/profiles/MLT (http://hdr.undp.org/en/countries/profiles/MLT)
Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
6. ^ „Estimated Population by Locality 31st March, 2014” (https://web.archive.org/web/20150621211
549/https://secure2.gov.mt/localgovernment/file.aspx?f=7810). Guvernul Maltei(d). 16 mai 2014.
Arhivat din original în 21 iunie 2015.
7. ^ „European Microstates” (http://www.traveltips24.com/European_Microstates.htm).
Traveltips24.com. 22 decembrie 2008. Accesat în 31 martie 2009.
8. ^ „Career guidance in Malta: A Mediterranean microstate in transitio” (https://web.archive.org/we
b/20110406130024/http://www.ingentaconnect.com/content/klu/adco/1998/00000020/00000001/0
0135717). Ingentaconnect.com. 16 iunie 2006. Arhivat din original (http://www.ingentaconnect.co
m/content/klu/adco/1998/00000020/00000001/00135717#aff_1) la 6 aprilie 2011. Accesat în 31
martie 2009.
9. ^ „The Microstate Environmental World Cup: Malta vs. San Marino” (http://www.environmentalgraf
fiti.com/offbeat-news/the-microstate-environmental-world-cup-malta-vs-san-marino/613).
Environmentalgraffiti.com. 15 decembrie 2007. Accesat în 31 martie 2009.
10. ^ „Top 10 Things to See and Do in Malta” (http://blog.mercury-direct.co.uk/post/144/top-10-things-
to-see-and-do-in-malta). Mercury Direct. Accesat în 10 aprilie 2013.
11. ^ „GEORGE CROSS AWARD COMMEMORATION” (http://www.visitmalta.com/en/event-details/2
015-04/george-cross-award-commemoration-6501). VisitMalta.com. 14 aprilie 2015. Accesat în
20 aprilie 2015.
12. ^ „Should the George Cross still be on Malta's flag?” (http://www.timesofmalta.com/articles/view/2
0120429/education/Should-the-George-Cross-still-be-on-Malta-s-flag-.417564). Times of Malta(d).
29 aprilie 2012. Accesat în 20 aprilie 2015.
13. ^ „Christmas Broadcast 1967” (http://www.royal.gov.uk/ImagesandBroadcasts/TheQueensChristm
asBroadcasts/Queen's%20Christmas%20Broadcasts%20listing/ChristmasBroadcast1967.aspx).
Accesat în 20 aprilie 2015.
14. ^ (Faptele Apostolilor 27:39–42; Faptele Apostolilor 28:1–11)
15. ^ a b „Department of Information” (http://www.doi.gov.mt/EN/islands/dates.asp). Doi.gov.mt. 3
martie 2008. Accesat în 2 august 2008.
16. ^ a b c Central Intelligence Agency (CIA). „Malta” (https://www.cia.gov/library/publications/the-worl
d-factbook/geos/mt.html). The World Factbook. Accesat în 11 martie 2016.
17. ^ „Chapter 1 – The Republic of Malta” (https://web.archive.org/web/20110827044831/http://www.l
egal-malta.com/law/constitution-1.htm). Legal-Malta. Arhivat din original (http://www.legal-malta.c
om/law/constitution-1.htm) la 27 august 2011. Accesat în 4 septembrie 2011.
18. ^ „Hal Saflieni Hypogeum” (http://whc.unesco.org/en/list/130). UNESCO. Accesat în 18 ianuarie
2014.
19. ^ „City of Valletta” (http://whc.unesco.org/en/list/131). UNESCO. Accesat în 18 ianuarie 2014.
20. ^ „Megalithic Temples of Malta” (http://whc.unesco.org/en/list/132). UNESCO. Accesat în 18
ianuarie 2014.
21. ^ „Malta Temples and The OTS Foundation” (http://www.otsf.org/). Otsf.org. Accesat în 31 martie
2009.
22. ^ a b Daniel Cilia, Malta Before History (2004: Miranda Publishers) ISBN 9990985081
23. ^ μέλι (http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0057:entry=me/li^).
24. ^ Μελίτη (http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0073%3Ae
ntry%3D*meli%2Fth), Georg Autenrieth, A Homeric Dictionary, at the Perseus Project.
25. ^ a b c d e f g h i j k l m Castillo, Dennis Angelo (2006).
26. ^ Melita (http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0059:entry=Melita).
27. ^ Pickles, Tim (1998). Malta 1565: Last Battle of the Crusades (https://books.google.com/books?i
d=0LuvbRQ78sIC&pg=PA11). Osprey Publishing. ISBN 978-1-85532-603-3. Accesat în 11 martie
2016.
28. ^ Allied Newspapers Ltd. „Renaming Malta the Republic of Phoenicia” (http://www.timesofmalta.c
om/articles/view/20111001/letters/Renaming-Malta-the-Republic-of-Phoenicia.387184). Times of
Malta.
29. ^ William Smith(d) (1872). John Murray, ed. A dictionary of Greek and Roman geography (https://a
rchive.org/details/adictionarygree13smitgoog). II. p. 320.
30. ^ Palaeolithic Man in the Maltese Islands (http://www.webcitation.org/query?url=http://www.geociti
es.com/RainForest/3096/palaeol.html&date=2009-10-25+09:39:06), A. Mifsud, C. Savona-
Ventura, S. Mifsud
31. ^ Robin Skeates (2010). An Archaeology of the Senses: Prehistoric Malta (https://books.google.c
om/books?id=HOjDB8M27wkC&pg=PA124). Oxford University Press. pp. 124–132. ISBN 978-0-
19-921660-4. Accesat în 11 martie 2016.
32. ^ "Gozo" (https://web.archive.org/web/20090321192841/http://www.islandofgozo.org/history.htm).
33. ^ "Brief History of Malta" (http://www.localhistories.org/malta.html).
34. ^ Anthon, Charles (1848).
35. ^ "Old Temples Study Foundation" (http://www.otsf.org/).
36. ^ Sheehan, Sean (2000).
37. ^ "Archaeology and prehistory" (https://web.archive.org/web/20081212031419/http://users.aber.a
c.uk/jpg/malta/arch.html).
38. ^ "Visit Malta-Malta,Gozo,Comino-Museums in Malta-Museum of Archaeology" (http://www.visitm
alta.com/museum-of-archaeology).
39. ^ "Ancient mystery solved by geographers" (https://web.archive.org/web/20101229050005/http://
www.port.ac.uk/aboutus/newsandevents/news/archive2009/april2009/title,94480,en.html).
40. ^ Mottershead, Derek; Alastair Pearson & Martin Schaefer (2008).
41. ^ Daniel Cilia, "Malta Before Common Era", in The Megalithic Temples of Malta (http://web.infinit
o.it/utenti/m/malta_mega_temples/linetime.html).
42. ^ Piccolo, Salvatore; Darvill, Timothy (2013).
43. ^ "Notable dates in Malta's history" (http://www.doi.gov.mt/EN/islands/dates.asp).
44. ^ Owen, Charles (1969).
45. ^ "History of Mdina" (http://www.edrichton.com/Excursions/Mdinaknights/index.htm).
46. ^ Cassar 2000, pp. 53–55
47. ^ a b Terterov, Marat (2005).
48. ^ a b c d e f g h i j "Malta" (http://www.treccani.it/enciclopedia/malta_(Enciclopedia-Italiana)/).
www.treccani.it (in Italian).
49. ^ The Art Journal: The Illustrated Catalogue of the Industry of All Nations, Volume 2 (https://book
s.google.com/books?id=wmRVAAAAcAAJ).
50. ^ "Volume 16, Issue 1" (http://www.patrimonju.org/content.aspx?id=176541&subId=176539).
51. ^ a b Cassar 2000, pp. 56–57
52. ^ "218 BC – 395 AD Roman Coinage" (https://wayback.archive.org/web/20150126230408/http://w
ww.centralbankmalta.org/timeline-coins). www.centralbankmalta.org.
53. ^ "Roman Times" (http://www.visitmalta.com/en/roman-times).
54. ^ Brown, Thomas S. (1991).
55. ^ Edwards, I. E. S.; Gadd, C. J.; Hammond, N. G. L. (1975).
56. ^ Christian W. Troll; C.T.R. Hewer (12 Sep 2012).
57. ^ "Brief history of Sicily" (http://www.stanford.edu/group/mountpolizzo/handbookPDF/MPHandboo
k5.pdf) (PDF).
58. ^ a b Travel Malta.
59. ^ Brincat, M.J. (1995) Malta 870–1054 Al-Himyari's Account and its Linguistic Implications.
60. ^ Wilson, Andrew (2006).
61. ^ Bain, Carolyn (2004).
62. ^ Previté-Orton (1971), pg. 507–11
63. ^ a b Blouet, B. (1987) The Story of Malta.
64. ^ Robert Montgomery Martin.
65. ^ "Time-Line" (http://www.aboutmalta.com/history/time-Line.htm).
66. ^ Stefan Goodwin.
67. ^ Christian Peregin.
68. ^ "Superintendance of Cultural Heritage" (http://www.culturalheritage.gov.mt/textpage.asp?p=310
7&l=1&v=1).
69. ^ Denaro, Victor F. (1963).
70. ^ Abbe de Vertot, The History of the Knights of Malta vol.
71. ^ a b "Malta History" (http://www.jimdiamondmd.com/malta_history.htm).
72. ^ "Malta History 1000 AD–present" (http://www.carnaval.com/malta/history/knights/).
73. ^ "La cesión de Malta a los Caballeros de San Juan a través de la cédula del 4 de marzo de
1530" (http://www.orderofmalta.int/wp-content/uploads/archive/pubblicazioni/La_cesion_de_Malta.
pdf) (PDF).
74. ^ "LA SOBERANA ORDEN DE MALTA A TRAVÉS DE DIEZ SIGLOS DE HISTORIA Y SU
RELACIÓN CON LA ACCIÓN HUMANITARIA" (http://riuma.uma.es/xmlui/bitstream/handle/1063
0/4735/TESIS%20ORDEN%20DE%20MALTA%20%20A%20TRAV%C3%89S%20DE%20DIEZ%
20SIGLOS.pdf?sequence=1) (PDF).
75. ^ "El halcón maltés regresará a España dos siglos después" (http://elpais.com/diario/2005/08/14/r
evistaverano/1123970413_850215.html).
76. ^ Tributo del Halcón Maltés(d)
77. ^ "La verdadera historia del halcón maltés" (http://www.trofeocaza.com/noticia/1154/Entrevistas/L
a-verdadera-historia-del-halcon-maltes.html).
78. ^ "El halcón y el mar" (http://www.trofeocaza.com/noticia/545/Reportajes/El-halcon-y-el-mar.html).
79. ^ "El Rey volverá a tener otro halcón maltés en primavera" (http://www.abc.es/20111011/contrapo
rtada/abcp-ignacio-palomo-alvarez-volvera-20111011.html).
80. ^ "Conferencia de Antonio de Castro García de Tejada, Halconero Mayor del Reino" (http://instea.
org/2011/03/conferencia-de-antonio-de-castro-garcia-de-tejada-halconero-mayor-del-reino).
81. ^ Dennis Angelo Castillo (2006).
82. ^ Fernand Braudel, The Mediterranean and the Mediterranean World in the Age of Philip II, vol.
83. ^ Robert Montgomery Martin "Statistics of the colonies of the British empire (https://books.google.
com/books?id=XMU_AAAAcAAJ&pg=PA574)" (1839). p. 574.
84. ^ "Palazzo Parisio" (https://foreignaffairs.gov.mt/en/Pages/Palazzo-Parisio.aspx). gov.mt.
85. ^ "Napoleon's bedroom at Palazzo Parisio in Valletta!" (http://blog.maltaweathersite.com/2014/01/
napoleons-bedroom-at-palazzo-parisio-in-valletta/). maltaweathersite.com.
86. ^ "MaltaToday" (http://archive.maltatoday.com.mt/2010/01/24/interview.html). maltatoday.com.mt.
87. ^ "This day, May 15, in Jewish history" (https://wayback.archive.org/web/20140519165352/http://
www.clevelandjewishnews.com/cjnconnect/blogs/article_057a78b4-3f44-5375-a20d-a850a62b21
94.html).
88. ^ a b c d e f Sciberras, Sandro.
89. ^ Weider, Ben.
90. ^ Holland, James (2003).
91. ^ Rudolf & Berg 2010, p. 11
92. ^ Galea, Michael (16 noiembrie 2014). „Malta earns the title 'nurse of the Mediterranean' ” (https://
web.archive.org/web/20160206134215/http://www.timesofmalta.com/articles/view/20141116/life-fe
atures/Malta-earns-the-title-nurse-of-the-Mediterranean-.544455). Times of Malta(d). Arhivat din
original (http://www.timesofmalta.com/articles/view/20141116/life-features/Malta-earns-the-title-nur
se-of-the-Mediterranean-.544455) la 6 februarie 2016.
93. ^ "Malta definition of Malta in the Free Online Encyclopedia." (http://encyclopedia2.thefreedictiona
ry.com/Malta)
94. ^ "SETTE GIUGNO" (http://www.visitmalta.com/en/event-details/2013-06/sette-giugno-6533).
95. ^ a b Bierman, John & Colin Smith (2002).
96. ^ Titterton, G. A. (2002).
97. ^ Elliott, Peter (1980).
98. ^ Calvocoressi, Peter (1981).
99. ^ "The Siege of Malta in World War Two" (http://www.bbc.co.uk/history/worldwars/wwtwo/siege_m
alta_06.shtml).
00. ^ "RUC awarded George Cross" (http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/northern_ireland/533170.st
m).
01. ^ Breacher, Michael (1997).
02. ^ "1989: Malta summit ends Cold War" (http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/decembe
r/3/newsid_4119000/4119950.stm).
03. ^ Grima, Noel (2 October 2011).
04. ^ "Malta votes 'yes' to EU membership" (https://web.archive.org/web/20030313220750/http://ww
w.cnn.com/2003/WORLD/europe/03/09/malta.yes/).
05. ^ Jesmond Bonello (17 April 2013).
06. ^ "The History of the European Union – 2000–today" (https://web.archive.org/web/200710110511
04/http://europa.eu/abc/history/2000_today/index_en.htm).
07. ^ "Cyprus and Malta set to join eurozone in 2008" (https://wayback.archive.org/web/20090130041
939/http://www.euractiv.com/en/euro/cyprus-malta-set-join-eurozone-2008/article-163836). 16
May 2007.
08. ^ "Chapter 1 / The Republic of Malta / Maltese Constitution" (https://web.archive.org/web/2007092
9075606/http://www.legal-malta.com/law/constitution-1.htm).
09. ^ Mark N. Franklin.
10. ^ Maltavoyager.com – History – The Independence (http://www.maltavoyager.com/history_indepe
ndence.html) at www.maltavoyager.com
11. ^ "Local Council Act of Malta" (https://web.archive.org/web/20130616004627/http://www.maltadat
a.com/loc-act.pdf) (PDF).
12. ^ (Maltese) Protokol Lokali u Reġjonali (http://www.lc.gov.mt/mediacenter/PDFs/1_Protocol.revise
d.pdf) (PDF).
13. ^ "Malta" (https://web.archive.org/web/20130208122702/http://www.aer.eu/fileadmin/user_upload/
MainIssues/Regional_Democracy/AER_Regionalism_Report/Report_by_country/MALTA_2010.pd
f) (PDF).
14. ^ "Island Landscape Dynamics: Examples from the Mediterranean" (http://www.reading.ac.uk/nms
runtime/saveasdialog.aspx?lID=12783).
15. ^ Commission for the Geological Map of the World.
16. ^ "Geothermal Engineering Research Office Malta" (http://www.gerom.org/page.asp?ID=7).
17. ^ "Mediterranean Forests, Woodlands and Scrub – A Global Ecoregion" (https://web.archive.org/
web/20080313050219/http://www.panda.org/about_wwf/where_we_work/ecoregions/mediterrane
an_forests_scrub.cfm).
18. ^ The Maltese Islands (http://www.doi.gov.mt/en/islands/location.asp), Department of
Information – Malta.
19. ^ "Malta tops International Living's 2011 Quality of Life Best Climate Index" (http://www.ccmalta.co
m/news/malta_best_climate_in_the_world). ccmalta.com.
20. ^ Weather of Malta (http://www.maltairport.com/weather/page.asp?p=17148&l=1) – MET Office in

Malta International Airport
21. ^ "Valletta Climate Guide" (http://www.weather2travel.com/climate-guides/malta/valletta.php).
22. ^ a b "Malta's Climate" (http://www.maltaweather.com/?page_id=37).
23. ^ Birżebbuġa, Malta average sea temperature (http://www.seatemperature.org/europe/malta/birze
bbuga-december.htm) – seatemperature.org
24. ^ "Climate Data for Luqa" (ftp://dossier.ogp.noaa.gov/GCOS/WMO-Normals/RA-VI/ML/16597.TX
T).
25. ^ a b "Met Office: Climate averages 1971–2000" (http://www.metoffice.gov.uk/climate/uk/averages/
19712000/sites/greenwich.html).
26. ^ "Eurostat, Malta" (http://www.urbanaudit.org/DataAccessed.aspx).
27. ^ "Demographia: World Urban Areas" (http://www.demographia.com/db-worldua.pdf) (PDF).
28. ^ "Study on Urban Functions" (http://www.espon.eu/export/sites/default/Documents/Projects/ESP
ON2006Projects/StudiesScientificSupportProjects/UrbanFunctions/fr-1.4.3_April2007-final.pdf) –
European Spatial Planning Observation Network, 2007
29. ^ "World Urbanization Prospects" (http://www.un.org/esa/population/publications/wup2007/2007W
UP_Highlights_web.pdf) – Department of Economic and Social Affairs/Population Division, United
Nations (Table A.2; page 79)
30. ^ "Interim Territorial Cohesion Report" (http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/officia
l/reports/coheter/coheter_en.pdf) – Preliminary results of ESPON and EU Commission studies
31. ^ "England most over-populated country in EU – Daily Mail Online" (http://www.dailymail.co.uk/ne
ws/article-1306213/England-populated-country-EU.html).
32. ^ "Draft National Strategy for the Cultural and Creative Industries – Creative Malta" (http://www.cr
eativemalta.gov.mt/internationalisation/introduction).
33. ^ ""The emblem of Malta", Department of Information" (http://www.doi.gov.mt/en/state/symbols.as
p).
34. ^ "IMF World Economic Outlook (WEO) – Recovery, Risk, and Rebalancing, October 2010 –
Table of Contents" (http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2010/02/index.htm).
35. ^ Dolar Solutions Ltd (http://solar.com.mt/) claims to be Malta’s leading renewable energy
company.
36. ^ "Unprecedented growth for Malta's film industry" (http://www.timesofmalta.com/articles/view/201
00721/local/unprecedented-growth-for-maltas-film-industry.318866).
37. ^ "Silent films showed scenes shot in Malta" (http://www.timesofmalta.com/articles/view/2012110
4/arts-entertainment/silent-films-showed-scenes-shot-in-malta.444013).
38. ^ Carabott, Michael (14 iulie 2005). „Incentives To boost film production in Malta” (http://www.inde
pendent.com.mt/mobile/2005-07-14/news/incentives-to-boost-film-production-in-malta-77911/).
The Malta Independent. Standard Publications Ltd. Accesat în 1 octombrie 2014.
39. ^ Transparency International and http://www.mfsa.com.mt
40. ^ "Malta funds" (http://www.financemalta.org/funds).
41. ^ "Apartments.com.mt" (http://apartments.com.mt/location/sliema/). apartments.com.mt. 10
February 2016.
42. ^ Eurostat (21 March 2013).
43. ^ "Cyprus and Malta to adopt euros" (http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/6288084.stm).
44. ^ "promoting financial services in Malta" (http://www.financemalta.org).
45. ^ Michael Sammut; Charles Savona-Ventura (1996).
46. ^ "NationMaster – Transportation statistics" (http://www.nationmaster.com/country/mt-malta/tra-tra
nsportation).
47. ^ "Ministeru għall-Infrastruttura Transport u Komunikazzjoni – Transport Pubbliku" (https://web.arc
hive.org/web/20120113172538/https://mitc.gov.mt/page.aspx?pageid=52).
48. ^ "Arriva Future Decided" (http://www.di-ve.com/news/arriva-future-decided). di-ve.com news. 22
December 2013.
49. ^ Sansone, Kurt (23 December 2013).

50. ^ Dalli, Kim (1 octombrie 2014). „New bus operator to start in January” (http://www.timesofmalta.c
om/articles/view/20141001/local/New-bus-operator-to-start-in-January.537947). The Times(d).
51. ^ "Spanish company takes over bus service" (http://www.timesofmalta.com/articles/view/2015010
8/local/spanish-company-takes-over-bus-service.551080).
52. ^ "Topping up the card" (http://www.tallinja.com).
53. ^ "Tallinja card havoc" (http://www.timesofmalta.com/articles/view/20150708/local/no-discriminatio
n-against-tourists-says-bus-company.575672).
54. ^ "More buses arriving" (http://www.independent.com.mt/articles/2015-08-06/local-news/Another-
40-new-buses-for-Malta-Public-Transport-will-be-put-in-service-this-weekend-6736140101).
55. ^ "AAPA World Port Rankings 2008" (http://aapa.files.cms-plus.com/Statistics/WORLD%20POR
T%20RANKINGS%2020081.pdf) (PDF).
56. ^ Post and Telecommunications: Q4/2009 (https://wayback.archive.org/web/20101114021810/htt
p://www.nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=2701), nso.gov.mt
57. ^ "Investment in fibre networks stimulates national FttH ambitions in Malta – BuddeBlog" (http://w
ww.buddeblog.com.au/frompaulsdesk/investment-in-fibre-networks-stimulates-national-ftth-ambiti
ons-in-malta/).
58. ^ "Maltese Cross on the Euro coins" (http://www.dailymalta.com/wt/2006/06/maltese-cross-on-eur
o-coins.shtml).
59. ^ "UNWTO Tourism Highlights, 2015 Edition" (http://mkt.unwto.org/en/publication/unwto-tourism-h
ighlights-2014-edition). unwto.org.
60. ^ "More Maltese travel abroad" (https://web.archive.org/web/20071215013655/http://www.indepen
dent.com.mt/news.asp?newsitemid=57309).
61. ^ "M for Malta and medical tourism" (https://web.archive.org/web/20091216064632/http://www.ind
ependent.com.mt/news.asp?newsitemid=61027).
62. ^ "Malta popular with UK medical tourists" (http://www.treatmentabroad.net/medical-tourism/news/
november-2007/malta-popular-with-uk-medical-tourists).
63. ^ Malta signs Cooperation Agreement with ESA (http://www.esa.int/esaCP/SEMH012YRYG_inde
x_0.html).
64. ^ "S-Cubed – Science Student Society" (http://www.scubed.org.mt/).
65. ^ "UESA – University Engineering Students Association" (http://www.uesa-mt.com/). uesa-
mt.com.
66. ^ "ICTSA" (http://www.ictsamalta.org/). ictsamalta.org.
67. ^ Census of Population and Housing 2005: Preliminary Report (https://web.archive.org/web/20110
920210030/http://www.nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=1653).
68. ^ a b National Statistics Office (2005).
69. ^ a b "World Population Day – 2006: Special Observances" (https://web.archive.org/web/2007092
7190022/http://www.nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=1719) (Press release).
70. ^ "BBC News – Malta votes 'Yes' in divorce referendum" (http://www.bbc.co.uk/news/world-europ
e-13588834).
71. ^ "Chapter 255. (http://docs.justice.gov.mt/lom/legislation/english/leg/vol_6/chapt255.pdf)
72. ^ Timesofmalta.com – Population in Malta, Gozo exceeds 410,000 (http://www.timesofmalta.com/
articles/view/20080712/local/population-in-malta-gozo-exceeds-410-000).
73. ^ a b "The World Factbook" (https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.ht
ml). cia.gov.
74. ^ "Eurostat – Tables, Graphs and Maps Interface (TGM) table" (https://web.archive.org/web/2014
1006114113/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pc
ode=tps00018). europa.eu.
75. ^ a b Joseph M. Brincat Maltese – an unusual formula (http://macmillandictionaries.com/MED-Mag
azine/February2005/27-LI-Maltese.htm), MED Magazine (February 2005)
76. ^ "Evolution of the Maltese Language" (http://www.aboutmalta.com/grazio/study2.html).
77. ^ Europeans and their Languages (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_243_en.p

df), 2006
78. ^ a b c d Ignasi Badia i Capdevila; A view of the linguistic situation in Malta (http://www6.gencat.ne
t/llengcat/noves/hm04primavera-estiu/a_badia2_3.htm); NovesSl; 2004.
79. ^ Country profile: Malta (http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_profiles/1045691.stm).
80. ^ "Europeans and languages" (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_237.en.pdf)
(PDF).
81. ^ "Malta" (http://www.newadvent.org/cathen/09574a.htm).
82. ^ G.F. Abela, Della Descrittione di Malta (1647) Malta.
83. ^ A. Luttrell, The Making of Christian Malta: From the Early Middle Ages to 1530, Aldershot,
Hants.: Ashgate Varorium, 2002 ISBN 0-86078849-0.
84. ^ Yearbook of Jehovah's Witnesses.
85. ^ a b c "Malta Today" (http://archive.maltatoday.com.mt/2009/04/08/t5.html). 2009-4-8.
86. ^ "International Religious Freedom Report 2003 – Malta" (http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2003/24
422.htm).
87. ^ "EU Work permits and restrictions to labour market in EU countries-Your Europe" (http://europa.
eu/youreurope/citizens/work/abroad/work-permits/index_en.htm).
88. ^ „Frendo holds talks with three European Union Commission Members” (https://web.archive.org/
web/20060723083938/http://www.foreign.gov.mt/showdoc.aspx?id=210&filesource=4&file=Pres
s%20release%20EU%20Commissioners%20300106.pdf) (PDF) (Press release). Valletta: Ministry
of Foreign Affairs. 30 ianuarie 2006. Arhivat din original (http://www.foreign.gov.mt/showdoc.aspx?
id=210&filesource=4&file=Press%20release%20EU%20Commissioners%20300106.pdf) (PDF) la
23 iulie 2006. Accesat în 6 iulie 2006.
89. ^ Sandford, Daniel (21 octombrie 2005). „Immigrant frustration for Malta” (http://news.bbc.co.uk/2/
hi/europe/4365030.stm). BBC News Europe. Accesat în 12 octombrie 2007.
90. ^ "Statement by the Minister of Foreign Affairs Dr. Michael Frendo to resident EU Ambassadors
on irregular immigration in Malta" (https://web.archive.org/web/20060723083924/http://www.foreig
n.gov.mt/showdoc.aspx?id=210&filesource=4&file=Illegal%20Immigration%20-%20Statement%20
for%20EU%20Ambassadors%20030706.pdf) (PDF) (Press release).
91. ^ Mediterranean migrants: Hundreds feared dead after boat capsizes URL:
http://www.bbc.com/news/world-europe-32371348
92. ^ "Immigrants refused entry into Malta" (http://www.timesofmalta.com/articles/view/20060716/loca
l/immigrants-refused-entry-into-malta.47557).
93. ^ Frendo, Michael (5 July 2005).
94. ^ Jason Clenfield (11 March 2015).
95. ^ a b Jones, Huw R. (1973).
96. ^ Attard, Lawrence E. (1989).
97. ^ King, Russell (1979).
98. ^ "Education in Malta" (http://www.aboutmalta.com/grazio/education.html).
99. ^ "Malta – Literacy rate" (http://www.indexmundi.com/facts/malta/literacy-rate).
00. ^ "Foreign Language Learning; National Statistics Office – Malta; 1 September 2004" (https://web.
archive.org/web/20090114113545/http://www.nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=580).
gov.mt.
01. ^ "Malta on the rebound, language student arrivals up 18.2% over last year – ICEF Monitor –
Market intelligence for international student recruitment" (http://monitor.icef.com/2013/04/malta-on
-the-rebound-language-student-arrivals-up-18-2-over-last-year/).
02. ^ "Civil Hospitals in Malta in the Last Two Hundred Years" (http://www.webcitation.org/query?url=h
ttp://www.geocities.com/hotsprings/2615/medhist/hospital2.htm&date=2009-10-26+00:12:01).
03. ^ "The Health Care System in Malta_1" (https://web.archive.org/web/20070711220500/http://www.
sahha.gov.mt/pages.aspx?page=156).
04. ^ "Government of Malta – Health Services" (https://wayback.archive.org/web/20050305122930/htt

p://www.gov.mt/servicecluster.asp?s=4&l=2).
05. ^ "Healthcare in Malta – Allo' Expat Malta" (http://www.alloexpat.com/moving_to_malta_forum/hea
lthcare-in-malta-t162.html).
06. ^ a b "D. Cutajar, "An Overview of the Art of Malta""
(http://www.hopeandoptimism.com/essay.htm).
07. ^ "Right Outside my Window" (http://www.independent.com.mt/articles/2006-04-23/news/right-out
side-my-window-90329/), The Malta Independent, 23 April 2006.
08. ^ Crary, David (9 septembrie 2010). „Study finds Americans in generous mood” (http://silentrebelli
on.newsvine.com/_news/2010/09/09/5079433-11-most-generous-countries-of-2010). The
Huffington Post via Burlington Free Press.
09. ^ "Patri Manwel Magri u l-Ipoġew", Lil Ħbiebna, November 2003, pp. 195–197.
10. ^ Zarb, T. (1998) Folklore of An Island.
11. ^ J. Cassar Pullicino, "A New Look at Old Customs", in Studies in Maltese Folklore (https://books.
google.com/books?id=2TbaAAAAMAAJ), Malta University Press (1992).
12. ^ "Isle of MTV 2012" (http://www.gozoandmalta.com/galleries/index.php/Isle-of-MTV-2012---Photo
s-by-Clint-Gerald-Attard). gozoandmalta.
13. ^ "Malta New Years Eve Celebrations" (http://www.maltanewyearseve.com).
14. ^ Joseph Borg.
15. ^ Debattista, Martin (20 octombrie 2011). „Analogue TV is dead: Long live digital TV!” (http://www.
timesofmalta.com/articles/view/20111020/technology/Analogue-TV-is-dead-Long-live-digital-TV-.3
89995). Times of Malta. Accesat în 3 martie 2016.
16. ^ "MCA Communications Market Review, July to December 2012" (https://www.mca.org.mt/sites/d
efault/files/attachments/reports/2013/cmr-sh-2012-report-24-04-2012.pdf) (PDF).
17. ^ "Census of Population and Housing 2011 (Preliminary Report)" (https://web.archive.org/web/201
30515202638/http://nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=3424).
18. ^ "Jeff Fenech" (http://www.youngvictorboxing.com.au/jeff_fenech2.htm).
19. ^ "Surf Malta" (http://surfmalta.com/spots/).
Surse
Cramer, John Anthony (1828). Geographical and Historical Description of Ancient Greece (https://
books.google.com/books?id=A38OAAAAQAAJ&printsec=frontcover). Clarendon Press. pp. 45–
46.
„Map of Malta and Gozo” (http://www.maltastreetmap.com/). Street Map of Malta and Gozo.
Accesat în 10 aprilie 2009. Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
„Photos of Gozo sister island of Malta” (http://www.gozo.us). Photos of Gozo. Accesat în 17
noiembrie 2006. Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
„Photos of Malta” (http://www.pvv.org/~bct/malta/). Photos of Malta. Accesat în 26 mai 2008. Mai
multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
„Malta” (https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html). The World
Factbook. Accesat în 11 martie 2016. Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work=
(ajutor)
„Gov.mt” (http://www.gov.mt). Government of Malta. Accesat în 1 noiembrie 2005. Mai multe
valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
Omertaa, Revista de Antropologie Aplicată (https://web.archive.org/web/20070613181149/http://w
ww.omertaa.org/volumes/volume20071/index/index.html) – Volumul 2007/1, Tematice Problema
pe Malta
Atribuiri
Acest articol conține text din Encyclopædia Britannica 1911, o publicație aparținând domeniului
public.
Malta (http://encarta.msn.com/encyclopedia_761555566/Malta.html). Accesat în 1 noiembrie
2005. Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor)
Bibliografie
„1942: Malta gets George Cross for bravery” (http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/apri
l/15/newsid_3530000/3530301.stm). BBC "On this day". 15 aprilie 1942. Accesat în 22 iunie
2006.
Jones, H. Bowen (1962). Malta Background for Development. Dhurham College. OCLC 204863
(https://www.worldcat.org/oclc/204863). Parametru necunoscut |arată-autori= ignorat (ajutor)
Cassar, Carmel (2000). A Concise History of Malta (https://books.google.com/books?id=c3nJnQE
ACAAJ). Msida(d): Mireva Publications. ISBN 1870579526.
Correggio, Francesco Balbi di Francesco Balbi di Correggio 1568 translated Ernle Bradford
(1965). „chapter II”. The Siege Of Malta 1565. Penguin 2003. ISBN 0-14-101202-1.
Carolyn Bain (2004). Malta. Lonely Planet Publication. ISBN 1-74059-178-X.
Charles Mifsud, The Climatological History of The Maltese Islands, Minerva 1984
Paul Williams (2009). Malta – Island Under Siege (http://www.pen-and-sword.co.uk/?product_id=
1860). Pen and Sword Books. ISBN 978-1-84884-012-6.
Rudolf, Uwe Jens; Berg, W. G. (2010). Historical Dictionary of Malta. USA: Scarecrow Press.
p. 43. ISBN 9780810853171.
United Nations Development Programme (2006). Human Development Report 2005 –
International cooperation at a crossroads: Aid, trade and security in an unequal world (http://hdr.u
ndp.org/reports/global/2005/). Oxford University Press. ISBN 0-19-522146-X.
Legături externe
Materiale media legate de Malta (https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Malta?use
lang=ro) la Wikimedia Commons
Guvernul
Gov. mt (http://www.gov.mt/) – site-ul oficial al Guvernului Maltez

Legile din Malta (http://justiceservices.gov.mt/LOM.aspx?pageid=24) – Site-ul oficial al Legilor din
Malta.
Forțelor Armate Malteze (http://www.afm.gov.mt/)
Autoritatea Malteză de Mediu și de Planificare (http://www.mepa.org.mt/): GIS
Informații generale
Malta (https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html) la The World

Factbook
Malta (http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/malta.htm) de la UCB Biblioteci GovPubs
Malta (https://www.curlie.org/Regional/Europe/Malta/) pe Curlie
Malta profil (http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17597837) de la BBC News
Atlasul Wikimedia pentru Malta

Date geografice legate de Malta (https://www.openstreetmap.org/browse/relation/365307) la
OpenStreetMap
Migrația Malta (http://www.wix.com/btrcameron/migrationmalta) – O sursă de informații privind

imigrația și Malta (articole științifice, documente de politici, comunicate de presă etc.)
Mass-Media
Times of Malta (http://www.timesofmalta.com/)

Comisia Malteză de Film (http://www.mfc.com.mt/)
Călătorie
Site-ul oficialul de turism (http://www.visitmalta.com/)

Valletta Living History (http://www.maltaattraction.com/)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Malta&oldid=13380624
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 21 aprilie 2020, ora 21:41.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Malta - Scurtă Prezentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Malta - Scurtă Prezentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

06.06.

2020 Malta - Wikipedia

Malta (pronunție malteză: /ˈmɐltɐ/; engleză: /

Poziția Maltei a făcut-o să aibă de-a lungul istoriei o

Regele George al VI-lea al Regatului Unit a acordat

Apostolilor,[14] Apostolul Pavel ar fi naufragiat în 465.292

Ceramica din faza Għar Dalam este

Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii

După căderea Feniciei(d) in 332 BC, zona a intrat sub controlul

În timpul Primului Război Punic, insula a fost cucerită după

Perioada musulmană și Evul Mediu

Malta a devenit implicată în Războaiele Musulmano–Bizantine, și cucerirea ei este strâns legată

Normanzii au capturat Malta în 1091, ca parte a cuceririi

Perioada normandă a fost una

Dominația Coroanei de Aragon și Cavalerii de Malta

Malta a fost guvernată de Casa de Barcelona(d), o dinastie

Rude ale regilor Aragonului au condus insula până în 1409, când

La 23 martie 1530,[69] Carol al V-

Catedrala Sf. Paul din Mdina(d),

maltez(d).[72][73][74][75][76][77][78][79][80] Acești cavaleri, un ordin militar

În 1551, populația de pe insula Gozo (în jur de 5.000 de persoane) a fost

Dominația cavalerilor a luat sfârșit după ce Napoleon a capturat

În perioada 12-18 iunie 1798, Napoleon a locuit la Palazzo Parisio(d) în

Imperiul Britanic și al Doilea Război Mondial

În 1814, ca parte a Tratatului de la

ca șef al statului, cu un guvernator general(d) care exercita

La 16 iulie 1990, prin ministrul de externe, Guido de Marco(d),

Clădirea Curții de Justiție(d) din

Malta este o republică[108] al cărui

Malta are un sistem de guvernare locală din 1993,[111] bazat pe

Consiliile locale sunt responsabile pentru întreținerea și înfrumusețarea generală a localității

În ansamblul ei, Republica Malta are un acord de înfrățire cu

Insula Bainbridge, Washington

Obiectivul Forțelor Armate din Malta (AFM) sunt menținerea

AFM efectuează și operațiuni de combatere a terorismului, luptă

Malta este un arhipelag în Mediterana centrală (în bazinul estic),

Numeroase golfuri de-a lungul coastei meandrate oferă locuri

Din punct de vedere fitogeografic(d), Malta aparține provinciei Liguro-Tireniene a Regiunii

Stânca Barbaġanni (Gozo)

Stânca Għallis (Naxxar(d))

Malta are un climat mediteranean (în clasificarea climatică

Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 23 °C (73 °F) în

Ocazional, în mass-media și publicații oficiale, Malta este menționată ca oraș-stat.[131][132] Stema

În 1869, deschiderea Canalului Suez a dat economiei Maltei un

Producția de film aduce o tot mai mare contribuție la economia

În cursul pregătirilor pentru aderarea Maltei la Uniunea

Banca Centrală Malteză(d) (Bank Ċentrali ta' Malta) are două

FinanceMalta (http://www.financemalta.org/) este organizația

În Malta se conduce pe stânga(d). Numărul de vehicule din Malta

Malta are 2254 km de drumuri, din care 1972 km (87,5%) sunt

Autobuzele(d) (xarabank sau karozza tal-linj) sunt principala

Serviciul de autobuze a suferit o reformă extinsă în iulie 2011.

urmând să preia operațiunile în viitorul apropiat.[148][149] Guvernul a ales Autobuses Urbanos de

Malta are trei mari porturi pe insula principală:

Grand Harbour(d) (sau Port il-Kbir), situat la est de capitala

Există și două limane artificiale, unde s-au amenajat porturi unde

Aeroportul Internațional Malta(d) (Ajruport Internazzjonali ta'

Compania aeriană națională este Air Malta(d), cu baza la

Air Malta a încheiat peste 191 de acorduri interlinie de vânzare de

Numărul de abonați ai serviciilor TV cu plată a scăzut în 2012, întrucât abonații au început să se

Malta este o destinație turistică populară, cu 1,6 milioane de

Structura pe vârste a populației este similară cu structura pe

Limba Malteză (Maltese: Malti