27-03-2012

Parametrii implanturilor
cohleare moderne şi
impactul lor asupra
percepţiei auditive

Dr.ing. Antonius STANCIU

Departamentul de Calculatoare a
Universităţii „Politehnica” Timişoara

Congresul ORL cu Participare Internaţională

Timişoara, 3–6 mai 2006

Cuprins

• Adâncime de inserţie
• Număr de electrozi şi spaţierea lor
• Moduri de stimulare:
– Stimulare monopolară sau bipolară
– Stimulare secvenţială sau paralelă
– Viteză de stimulare
• Strategii de codificare
• Concluzii

Adâncimea de inserţie

•Tonotopie

1
 27-03-2012

Adâncimea de inserţie

Cohlee cu peretele scalei

vestibuli îndepărtat

Există celule
spiroganglionare
care inervează
regiunea apicală
SGC Cohleostomie

Sursa: G. Wright, PhD & P. Roland, MD

UTSW – Dallas, USA

Adâncimea de inserţie

Energia spectrală
a vorbirii

Sursa: “The Chatterbox”, I.H. Witten,

P.H.C.Madams
Wireless World, December 1978

Adâncimea de inserţie

Interpretarea
parametrilor fizici
din punct de vedere
al percepţiei
subiective

Sursa: DHI

2
 27-03-2012

Adâncimea de inserţie…

30

25
… la matricele de
electrozi ale celor 20
patru fabricanţi mm 15

10

0
Nucleus ABC MXM MED-EL
Contour HiFocus Convex standard

Adâncimea de inserţie

2.5
Separarea electrică şi
mecanică a 2
contactelor la cei patru
1.5
producători mm
1
Distanţele mai mici dintre
0.5
electrozi favorizează
stimularea aceluiaşi grup de
0
celule neurosenzoriale de Nucleus ABC MXM MED-EL
către semnale diferite Contour HiFocus Convex standard

Adâncimea de inserţie

Rezultatele studiului Clinicii 100

ORL din ST. Pölten
% correct monosyllables

80
(Alexander NAHLER, Klaus
60
BÖHEIM, Max SCHLÖGEL,
Ingrid SCHRATTENHOLZER 40

20

0
numbers sentences sentences in noise
12 channels 31mm n=6 6 channels 31mm n=6
6 channels 20mm n=5

3
 27-03-2012

Adâncimea de inserţie

2000
15

Simulare
(inserţie de 25
500
22 de mm) 18
28
4000 250
Sunet
10 20
original 30 1000

16000 Hz

5 mm
8000
Hartă tonotopică adaptată după Otte et al., 1978
Studiu realizat de:

Phillip LOIZOU, PhD — University of Texas at Dallas

Michael DORMAN, PhD — Arizona State University

Adâncimea de inserţie
2000
15
22 mm
Simulare
(inserţie de 25
25 de mm) 500
18
28
Sunet 4000 250
original 10 20
30 1000

16000 Hz

5 mm
8000
Studiu realizat de: Hartă tonotopică adaptată după Otte et al., 1978
Phillip LOIZOU, PhD — University of Texas at Dallas
Michael DORMAN, PhD — Arizona State University

Adâncimea de inserţie
2000
15

Simularea unei
inserţii de 22 mm 500
25

18
28
Simularea unei inserţii 4000 250
de 25 mm 10 20
30 1000

16000 Hz

5 mm
8000
Studiu realizat de: Hartă tonotopică adaptată după Otte et al., 1978
Phillip LOIZOU, PhD — University of Texas at Dallas
Michael DORMAN, PhD — Arizona State University

4
 27-03-2012

Numărul electrozilor

80.0
Ext 8a
PERCENT CORRECT MONOSYLLABLES

70.0

60.0
Ext 8b
50.0
All 12
40.0

30.0
Creşterea numărului de electrozi peste
20.0
valoarea de 8 electrozi nu aduce
10.0
îmbunătăţiri semnificative!
0.0
Ext 8a Ext 8b All 12
CONDITION

Spaţierea electrozilor

80.0
Basal 8
PERCENT CORRECT MONOSYLLABLES

70.0

60.0
Ext 8a
50.0
Ext 8b
40.0

30.0

20.0
Este mult mai importantă spaţierea dintre
10.0
electrozi, astfel încât semnalele trimise pe
0.0
Basal 8 Ext 8a Ext 8b
canale adiacente să nu excite acelaşi
CONDITION grup de celule nervoase.

Moduri de stimulare

Stimulare secvenţială Stimulare paralelă

5
 27-03-2012

Moduri de stimulare

• Stimulare
secvenţială versus

• Stimulare paralelă

Moduri de stimulare
POTENŢIAL

Potenţial paralel cu CIC

Potenţial paralel fără CIC
Potenţial secvenţial
Potenţialele fiecărui electrod

1 2 3 4 5 6
Apex (Alpha ) ELECTROD ( Beta) Bazal

Moduri de stimulare

Scala Tympani

Stimulare paralelă I1
unipolară
I2

I3

I = I1+I2+I3
Electrod de referinţă

6
 27-03-2012

Moduri de stimulare

Neurons Scala Tympani

Neurons

Stimulare I1
unipolară Stimulare
I1 bipolară

I2

Viteza de stimulare

• Cu cât este mai mare, cu atât este mai

clară redarea senzaţiilor auditive

• Atenţie, viteza de stimulare trebuie să

fie egală cu cea de eşantionare!!!

Strategii de codificare

Semnalul la
ieşirea filtrului
trece-bandă

CIS

Codificarea
structurii fine a
sunetului

7
 27-03-2012

Strategii de codificare

Ce aduce în plus structura fină?

Strategii de codificare

• Structura fină
– Studiile asupra auzitorilor arată că structura
fină ajută la discriminarea următoarelor
situaţii:
• Tonalitate (aprecierea muzicii)
• Înţelegerea vorbirii în mediu zgomotos
• Localizarea sunetului (auz binaural)
• Înţelegerea limbilor tonale

Anvelopă
Smith, Z. et al (2000, 2002) Loizou, P. et al (2002)
Zeng, F. et al (2003) Xu, L. and Pfingst, B. (2003) Structura fină
Kong, Y. et al (2004) Wilson, B. et al (2004)

Concluzii

• Matricea de electrozi trebuie să acopere toată lungimea cohleei;

• Numărul canalelor trebuie să fie cel puţin 8, creşterea acestui număr
neavând un impact semnificativ asupra discriminării sunetelor;
• Stimularea trebuie să fie monopolară, cea bipolară fiind ineficientă şi
energofagă;
• Stimularea paralelă aduce mari avantaje asupra percepţiei
tonalităţilor sau a muzicii;
• Viteza de stimulare trebuie să fie cât mai mare, dar egală cu cea de
eşantionare
• Strategia de codificare trebuie să includă reprezentarea structurii fine
a semnalului audio.