Intrebări C1

1. Definiti conceptul de “drept":

Din perspectiva juridica , termenul de drept are urmatoarele sensuri principale :
- stiinta despre drept : ansamblu de idei, notiuni, categorii si principii care explica domeniul
social al dreptului
- drept obiectiv : ansamblul normelor de conduita care guverneaza societatea
- drept pozitiv : totalitatea normelor juridice active dintr-un stat
-drept subiectiv : prerogativele unui subiect de drept de a avea o conduita sau de a pretinde o
asemenea conduita si celorlalti, in cadrul unui raport juridic concret
- drept material: totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile juridice din diferite
sfere ale relatiilor sociale
- drept procesual: totalitatea normelor care reglemeteaza procedura de judecare a litigiilor si
modul de executare a hotararilor pronuntate, mai precis procedura de aplicare a dreptului
material

2. Enuntati si carcterizati pe scurt factorii de configurare a dreptului:

Cadrul natural – reprezinta mediul natural in care se dezvolta existenta umana si este constituit
din factori geografici, bilogici, fiziologici si demogrfici care influenteaza viata sociala,
dezvoltarea economica, dar si normele juridice. Astfel anumite conditii fizice sau anumite
componente ale cadrului geografic impun adoptarea unor reglementari specifice
Cadrul socio-politic - Prin intermediul factorilor politici , respectiv statul, partidele politice,
grupurile de interese, grupurile de presiune, are un rol important in evolutia generala a dreptului.
Tot in acest cadru, factorul economic nu trebuie neglijat ca diensiune si importanta Astfel,
politica exercitată de stat determină cadrul normativ existent la un moment dat în respectivul stat
Factorul uman – Este zona centrala de interes pentru legiuitor, reglementarea conduitei umane
vizează crearea unor modele şi exigenţe tip, destinate să orienteze comportamentul fiecărei
persoane, astfel incat relatiile sociale in ansamblul lor si ordinea de drept sa fie posibile

3. Enuntati 3 trasaturi caracteristice ale familiei de traditie romanica:

a)existenţa dreptului scris, b)divizarea lui în public si privat, c)divizarea lui în ramuri de drept.

4. Enuntati 3 trasaturi caracteristice ale familiei de traditie anglo-saxona:

a)tradiţionalismul, b)pragmatismul, c)arta compromisului

5. Definiti conceptul de stat:

Statul reprezinta principala institutie politica a societatii. Din perspectiva juridica, statul este o
persoana morala, o entitate juridica distincta, stabila si permanenta, detasata de persoanele
fizice, care, in calitatea lor de agenti ai puterii, exercita vremelnic puterea, in limitele
competentelor atribuite. In sens restrans si concret, statul este ansamblul organelor politice de
guvernare, desemnand aparatul de directionare a societatii politice.
6. Enuntati si caracterizati pe scurt elementele statului
a) Elementul material se referea la teritoriu si cuprinde solul, subsolul, spaţiul
atmosferic aferent şi o porţiune din apele înconjurătoare, delimitat prin hotare naturale sau
convenţionale. Pe acest cuprins se exercita puterea suverana a statului, in sensul ca pe acest
teritoriu puterea lui nu se subordoneaza niciunei alte puteri, rezolvandu-si problemele fara nicio
imixtiune, respectand in acelasi timp suveranitatea altor state.
b) Elementul personal se refera la populatie, care se compune dintr-o masa inradacinata
in spatiul ei cultural, cu traditiile si liba ei, precum su din diferite grupuri stabilite ulterior in
acest spatiu , numite minoritati nationale, imoreuna cu care formeaza comunitatea. Elementul de
legatura intre indivizii care alcatuiesc populatia unui stat si statul respectiv este cetatenia,
populatia fiind alcatuita astfel din cetatenii carora statul le protejeaza drepturile si obligatiile
c) Elementul formal-instituţional se refera la puterea de stat definita ca autoritatea
socială pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop
comun

7. Explicati principiul separarii si echilibrul puterilor in stat:

Separatia puterilor se relizeaza in scopul exchilibrarii lor, impiedicandu-se astfel abuzul de
putere. Practic este vorba de o organizare a puterii statului corespunzator functiilor sale
principale : legislativa, executiva si judecatoreasca. Fara aceasta separatie nu poate exista
democratie , intrucat daca cele trei functii ale statului ar fi concentrate in mana acelorasi
persoane, acestea ar avea putere dicretionara. Pentru situatia in care una dintre cele trei puteri
exercita competente care intra in atributiile altei outeri, Constitutia stabileste un mecnism de
control si reglare prin intermediul Curtii Constitutionale, potrivit art 146, lit. e)

C2
1.Definiti conceptul de norma juridica: regulă de conduită generală, impersonală, obligatorie,
instituită sau acceptată de stat, a cărei îndeplinire se realizează voluntar, prin conştiinţa juridică
a oamenilor, iar la nevoie prin intervenţia forţei de constrângere a statului.

2.Prezentati si definiti elementele de structura interna a normei juridice:

a) Ipoteza este acea parte a normei juridice care stabileste conditiile si imprejurarile in care intra
in actiune dispozitia sau sanctiunea normei.
b) Dispoziţia stabileşte conduita părţilor, adica acţiunea sau inacţiunea pe care subiectele
trebuie sa o indeplineasca
c) Sancţiunea stabileşte consecinţele nerespectării conduitei prescrise de normă.

3. Exemplificati conceptul de structura externa a normei juridice: forma pe care aceasta

trebuie să o îmbrace: articole, paragrafe, alienate , Structura externa nu se suprapune cu
structura logica, astfel incat , in unele cazuri, articolele nu coincide cu norma juridica.

4. Definiti conceptul de institutie juridica: Institutia juridica se refera la totalitatea normelor

juridice care reglementează o anumita categorie de relatii sociale, generand astfel o categorie
aparte de raporturi juridice

5. Definiti conceptul de ramura de drept: o grupare mai mare de norme juridice, precum şi mai
multe instituţii juridice legate între ele prin obiectul lor comun

6. Definiti dreptul constitutional ca ramura de drept: este acea ramură a dreptului formată din
normele juridice care reglementează relaţiile sociale fundamentale ce apar în procesul
instaurării, menţinerii şi exercitării statale a puterii.

7. Prezentati specificul normelor de drept constitutional: prevederi care reglementează

nemijlocit unele relaţii sociale, conţin formularea unor principii, consfinţesc bazele puterii si
definesc unele instituţii.

8. Prezentati si exemplificati locul dreptului constitutional in cadrul sistemului de drept:

a) ramura de drept – totalitatea normelor si institutiilor juridice care reglementeaza raporturile
procesului exercitarii puterii publice
b) factor structurant – cuprinde pricipiile de drept, institutiile si orientarile pt toate ramurile
dreptului

9. Definiti raporturile juridice de drept consistutional: a)organizarea și funcționarea statului,

b) modul de alegere, numire și formare a organelor statale, c) modul de funcționare și de
relaționare a diferitelor instituții ale statului, d) modul de instituire și garantare a drepturilor
fundamentale ale cetățenilor.

10. Caracterizati subiectele raporturilor de drept constitutional (relati sociale):

a) colective – poporul, statul, organele statului (autorităţile), partidele, formaţiunile politice, alte
organizaţii
b) individuale – cetăţenii, străinii, apatrizii
11. Caracterizati continutul si obiectul raporturilor juridice de drept constitutional:
a) continutul - totalitatea drepturilor și a obligațiilor prevăzute de normele juridice ale dreptului
constitutional
b) obiectul - organizarea și funcționarea statului, modul de alegere, numire și formare a
organelor statale, modul de funcționare și de relaționare a diferitelor instituții ale statului,
precum și modul de instituire și garantare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

C3
1. Explicaţi conceptul de "izvor de drept" - forma în care este exprimată norma juridică -
legile, decretele, hotărârile, ordonanţele, ordinele, deciziile, dispoziţiile . Jurisprudența
 poate constitui izvor de drept al dreptului constituțional român, și avem în vedere
jurisprudența Curții Constituționale, iar nu a instanțelor judecătorești.

2. Caracterizaţi legea ca izvor al dreptului constitutional: În cadrul izvoarelor dreptului

românesc, legea ocupă locul de vârf în ierarhia valorică. Avem în vedere înțelesul
restrâns al noțiunii de lege, adică acela de izvor de drept cu cea mai înaltă forţă juridică,
actul juridic normativ ierarhic superior tuturor celorlalte norme juridice, adoptat de
organul legislativ suprem, Parlamentul.

3. Caracterizaţi decretul-lege ca izvor al dreptului constitutional: actul normativ emis de

Guvern în virtutea unei abilitări legislative ori a unei îndrituri date de legea fundamental

4. Caracterizati ordonantele Guvernului emise în baza unei legi de abilitare ca izvor al

dreptului constitutional: Este vorba de acte normative elaborate de Guvern, dar cu
putere de lege, putere care îşi are izvorul în „competenţa delegată” de către Parliament.
Instituția delegării legislative este definite ca fiind un transfer al unor atribuții legislative
la autoritățile executive, printr-un act de voință al Parlamentului, ori pe cale
constituțională, în situații extraordinare. Este un transfer limitat și condiționat, locul
Parlamentului fiind luat de Guvern în anumite condiții și pentru o perioadă limitată de
timp, sub strict control parlamentar.

5. Caracterizaţi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului ca izvor al dreptului

constitutional: formă de reglementare pe care Guvernul o poate realiza numai în situaţii
extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia să motiveze
urgenţa în cuprinsul acesteia [art.115 alin.(4) din Constituție]. Ordonanțele de urgenţă
nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor
fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie,
drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită în proprietate publică. [art.115
alin.(6) din Constituție ]. De asemenea, pe calea ordonanțelor de urgență nu se poate
contracara o măsură de politică legislativă [art. 1 alin.(4), art. 61 alin.(1) și art.115
alin.94) din Constituție, în interpretarea dată în jurisprudența Curții Constituționale).

6. Caracterizaţi hotărârile Parlamentului ca izvor al dreptului constitutional: Acestea

reprezintă o categorie de acte normative emise de Parlament în exercitarea atribuţiilor
sale, şi care se adoptă, în funcţie de obiectul lor, după cum urmează: hotărârile privind
regulamentele Camerelor - cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere; celelalte
hotărâri - cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. Se poate observa
așadar că hotărârile Parlamentului se adoptă ca și legile, de către organul legislativ
suprem, și dup aceeași procedură.

7. Caracterizaţi decretul ca izvor al dreptului constitutional: Decretul este un act

caracter normativ sau cu caracter individual emis, în sistemul nostru de drept, de
președintele statului. Art.100 din Constituţia României prevede în acest sens că ”În
exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în
Monitorul Oficial al României.” Au caracter normativ decretele prin care Președintele
declară starea de urgență, starea de asediu, precum și cele de organizare a
 referendumului național consultative . Au caracter individual decretele de grațiere, cele
de numire în funcții publice, de acordare a unor decorații sau titluri de onoare. Decretele
se publică în Monitorul Oficial al româniei și intră în vigoare la data publicării.

8. . Enunţaţi şi explicaţi regulile instituite de art.11 din Constituţie în privinţa

raporturilor intre dreptul internaţional şi dreptul intern:
“(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i
revin din tratatele la care este parte” – reglementeza obligatia statului
“(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”- le
investeste cu putere de lege
“(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde
dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea
Constituției”- intareste suprematia Constitutiei

9. Enunţaţi şi explicaţi regulile instituite de art.20 din Constituţie în privinţa raportului

dintre tratatele internaţionale în materia drepturilor omului la care România este
parte şi Constituţie, respectiv legile interne:
“(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu
pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanţe
între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România
este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului
în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”-Art.20 din
Constituţie dă expresie imperativului protecției drepturilor fundamentale, corelând
reglementările naționale și cele internaționale în aceasta materie, în realizarea ideii de
prioritate a normelor care asigură o protecție mai ridicată acestor drepturi. Legiuitorul
constituant român a stabilit poziția supralegislativă a tratatelor internaționale privind
drepturilor omului și valoarea lor interpretativă constituțională.

10. Enunţaţi şi explicaţi regulile instituite de art.148 din Constituţie în privinţa raportului
dintre reglementările Uniunii Europene şi Constituţie, respectiv legile interne:
(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferarii
unor atributii catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii in comun cu celelalte state
membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in sedinta
comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul
deputatilor si senatorilor.
(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si
celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile
contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare
(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru aderarea la
actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza
aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile
alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter
obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene”
Art.148 din Constituție stabilește, pe de o parte, poziția tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și a
reglementărilor derivate obligatorii, care au prioritate în caz de contrarietate cu legile interne iar, pe de
altă parte, stabilește obligațiile ce revin autorităților publice ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.
Tratatele internaționale la care România este parte sunt izvoare ale dreptului constituțional în măsura în
care reglementează raporturi juridice de drept constitutional

11. Definiţi conceptul de "obicei" din punct de vedere juridic: rezultatul unei experiente de
viata a unei comunitati – pt a constitui izvor de drept obiceiul nu trebuie sa contravina ordinei
publice si bunelor moravuri

12. Definiţi conceptul de "jurisprudenţă": totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de

catre instantele de toate gradele

13. Explicaţi rolul jurisprudenţei Curţii Constituţionale de izvor al dreptului constitutional:

Jurisprudența poate constitui izvor de drept al dreptului constituțional român, și avem în vedere
jurisprudența Curții Constituționale, iar nu a instanțelor judecătorești. Astfel, potrivit art.142
alin.(1) din Constituție, Curtea Constituţională ”este garantul supremaţiei Constituţiei”, iar,
potrivit art.1 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, este „unica autoritate de jurisdicţie constituţională”. În exercitarea
competenţelor prevăzute de Constituţie şi de legea sa de organizare şi funcţionare, Curtea
Constituţională realizează şi o activitate jurisdicţională, iar procedurile prin care se realizează
atribuţiile ce intră în competenţa sa au, în mare parte, trăsăturile procedurilor judecătoreşti.