Sunteți pe pagina 1din 15

x2 y 2 z 2

a) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 , + 2 + 2 − 1 = 0, a > b > c > 0;


a2 b c
π
b) f (x, y, z) = sin x sin y sin z, x + y + z = , x > 0, y > 0, z > 0.
2
x2 y2
8.48. a) Să se găsească punctul de pe elipsa + − 1 = 0 cel mai
9 4
apropiat de M = (1, 0).
x2 y2
b) Să se găsească dstanţa dintre elipsa + − 1 = 0 şi dreapta
4 9
3x + y − 9 = 0.
8.49. Să se găsească distanţa de la parabola y = x2 la dreapta
x − y = 5.
8.50. Determinaţi punctele (a, b, c) ı̂n a căror vecinătate sistemul următor
are soluţia unică (x, y, z)
 2 2
 x +y =a


x+y =b



xyz = c.
8.51. Fie f : R2 → R de clasă C 2 , f˜(r, t) = f (r cos t, r sin t), r > 0,
t ∈ (0, 2π). Să se calculeze ı̂n funcţie de derivatele parţiale ale lui f˜:
!
∂f ∂f ∂2f ∂2f ∂2 ∂2
a) · ; b) ; c) ∆2 f + 3 ∆2 = + .
∂x ∂y ∂x∂y ∂x∂y ∂x2 ∂y 2
8.52. Fie f : R2 → R de clasă C 2 şi u = x + y, v = x − y, f˜(u, v) =
∂ 2 f˜
= f [x(u, v), y(u, v)]. Să se calculeze ı̂n funcţie de derivatele parţiale ale
∂u2
lui f .
8.53. Fie f : R2 → R de clasă C 2 , s = x − y, t = x + 2y, f˜(s, t) =
∂ 2 f˜
= f [x(s, t), y(s, t)]. Să se calculeze ı̂n funcţie de derivatele parţiale ale
∂s∂t
lui f .
8.54. Să se determine punctele ı̂n vecinătatea cărora următoarele aplicaţii
sunt difeomorfisme locale de clasă C 1 :
!
x x2 − y 2
 
a) f (x, y) = xy, ; b) f (x, y) = xy, ;
y 2
!
y2 − z2 x y
 
c) f (x, y, z) = x, , yz ; d) f (x, y) = , 2 .
2 x + y x + y2
2 2

47
8.55. Să se determine două integrale prime funcţional independente ale
sistemului:
 0 2  0
 x1 = x2

  x1 = a1 x2 x3


a) x02 = x2 x3 ; b) x02 = a2 x3 x1 ; a1 , a2 , a3 ∈ R∗ .

 

x03 = −x22 x03 = a3 x1 x2
 

8.56. Să se rezolve problemele Cauchy:


∂u ∂u ∂u
a) + +2 = 0, u(1, y, z) = yz;
∂x ∂y ∂z
∂u ∂u ∂u
b) x +y +z = 0, u(x, y, 1) = x2 + y 2 ;
∂x ∂y ∂z
∂u ∂u ∂u
c) x +y + xy = 0, u(x, y, 0) = x2 + y 2 ;
∂x ∂y ∂z
∂u ∂u
d) (1 − x2 ) + xy = 0, u(x, 1) = x2 .
∂x ∂y
8.57. Să se calculeze divf , rotf , (f · ∇)r̄ şi (f · ∇)r dacă:
a) f = (x + y 5 , x2 + z, x2 + y 2 − z); b) f = (2x2 + 3y 2 , y + z, 4x + 3z);
c) f = (x2 z 2 , y 2 z 2 , x2 y 2 ); d) f = (2x − 5y, 4xy, z 2 );
e) f = (−x, xy, z).
8.58. Să se verifice ortogonalitatea, să se calculeze parametrii Lamé şi
să se găsească expresia operatorului ∆ dacă:
a) x = ρ cos t, y = ρ sin t, z = z;
1
b) x = (θ2 − ϕ2 ), y = θϕ, z = z;
2
√ √ 1
c) x = ξη cos ϕ, y = ξη sin ϕ, z = (ξ − η).
2
8.59. Să se calculeze div şi rot pentru f = u(r)r̄. Să se particularizeze
γm0 m
pentru u(r) = .
r3
8.60. Să se calculeze div şi rot ştiind că ā = (a1 , a2 , a3 ) este un vector
constant:
1
a) f = (ā · r̄)r̄; b) f = r̄ × (ā × r̄); c) f = 2 (ā × r̄);
r
d) f = (ā · r̄)(ā × r̄); e) f = (ā × r̄)r; f) f = (ā × r̄)r2 .
8.61. Fie f¯ = (ā × r̄)ϕ(r) + r̄ψ(r) cu ϕ, ψ funcţii scalare de clasă C 1
şi ā = (a1 , a2 , a3 ) constant. Să se determine ϕ şi ψ astfel ı̂ncât f să fie
solenoidal şi rotf¯ să fie coliniar cu r̄.

48
8.62. Să se determine ϕ de clasă C 1 astfel ı̂ncât f să fie solenoidal:
a) f (x, y, z) = (yz, ϕ(y), z[ϕ2 (y) + 1]);
r + ϕ(r)
b) f = r̄; c) f = ϕ(r)gradr.
r
8.63. Să se verifice existenţa şi să se construiască un potenţial scalar ı̂n
3
R pentru f :
a) f = r̄; b) f = (3x2 , −2y, 4z 3 ); c) f = (2x, y, −3z);
d) f = (yz, xz, xy); e) f = (xy 2 z 2 , x2 yz 2 , x2 y 2 z).

49
9 Integrala Lebesgue ı̂n Rn
ZZ
9.1. Să se calculeze aria (D) şi f (x, y)dxdy pentru:
D
p
a) f (x, y) = 3
x2 y, D = {(x, y)|x3 ≤ y ≤ x2 , x ≥ 0};
b) f (x, y) = x − y, D = {(x, y)|x2 ≤ y ≤ 2x};
c) f (x, y) = y, D mărginit de y = 3x şi y = x2 + 2;
d) f (x, y) = x, D mărginit de x2 + y 2 − 1 = 0 şi y = x + 1 şi x ≤ 0;
e) f (x, y) = x2 y, D = {(x, y)|y ≥ x2 , x2 + y 2 − 6 ≤ 0};
f) f (x, y) = ex+y , D mărginit de x = 0, y = 0 şi y + x − 1 = 0;
x
g) f (x, y) = , D mărginit de y = 0 şi y = x, x = 3.
y+2
9.2. Să se calculeze integralele folosind coordonate polare ı̂n plan:
ZZ q
a) (x2 + y 2 )3 dxdy, D = {x2 + y 2 ≤ 9};
D
ZZ
b) ln(x2 + y 2 )dxdy, D = {1 ≤ x2 + y 2 ≤ 3};
D
ZZ
2 +y 2
c) x2 y 2 ex dxdy, D = {x2 + y 2 ≤ 4, y ≥ 0};
D
ZZ
d) xydxdy, D = {x2 + y 2 − 4x ≤ 0};
D
ZZ
e) (x + y)dxdy, D = {1 ≤ x2 + y 2 ≤ 2x};
D
Z 1 Z √1−y2 q !
f) y x2 + y 2 dx dy;
0 0
ZZ
2 +y 2 )
g) e−2(x dxdy, D = {(x, y)|x ≥ 0, y ≥ 0}.
D
9.3. Să se calculeze aria figurii plane mărginită de:
a) (x2 + y 2 )2 = xy; b) (x2 + y 2 )2 = x3 .
ZZZ
9.4. Să se calculeze f (x, y, z)dxdydz pentru:
D

a) f (x, y, z) = z(x2 + y 2 )2 , D = {(x, y, z)|x2 + y 2 ≤ z 2 , z ∈ [0, 1]};


2 +y 2
b) f (x, y, z) = ex , D = {(x, y, z)|x2 + y 2 ≤ 9, z ∈ [0, 4]};
c) f (x, y, z) = xyz, D = {(x, y, z)|x2 + y 2 ≤ z, z ∈ [0, 2]}.

50
9.5. Să se calculeze centrele de greutate ale plăcilor omogene D:
a) D = {(x, y)|x2 + y 2 ≤ 4, x ≥ 0};
( )
x2 y2
b) D = + ≤ 1, x ≥ 0, y ≥ 0 ;
9 16
c) D = {(x, y)|x2 + y 2 ≤ 1, y ≥ x}.
9.6. Folosind o schimbare de variabilă adecvată să se calculeze:
ZZ
a) xdxdy, D = {(x, y)|1 ≤ xy ≤ 2, x ≤ y ≤ 2x};
D
!2 ( )
y2 y2
ZZ
2
b) x + dxdy, D = (x, y)|x2 + ≤1 ;
D 4 4
ZZ
c) (x + y)2 dxdy, D = {1 ≤ x + y ≤ 4, 2x ≤ y ≤ 4x, }.
D
9.7. Să se calculeze centrele de greutate ale corpurilor omogene D:
a) D = {(x, y, z)|x2 + y 2 + z 2 ≤ 9, y ≥ 0};
b) D = {(x, y, z)|x2 + y 2 ≤ z ≤ h, h > 0}.
ZZZ
9.8. Să se calculeze f (x, y, z)dxdydz:
D

a) f (x, y, z) = xy, D = {(x, y, z)|x2 + y 2 + z 2 ≤ 9, x ≥ 0, y ≥ 0};


( )
x2 y 2 z 2
b) f (x, y, z) = z, D = (x, y, z)| 2 + 2 + 2 ≤ 1, z ≥ 0 .
a b c
9.9. Să se calculeze lungimile următoarelor drumuri:
t2 t3
a) x(t) = + 1, y(t) = + 2, t ∈ [0, 2];
2 3
3
b) x(t) = et , y(t) = e 2 t , t ∈ [0, 1];
c) y = chx, x ∈ [0, 1];
d) y = 2x2 , x ∈ [1, 4];
e) x(θ) = ρ(θ) cos θ, y(θ) = ρ(θ) sin θ, ρ(θ) = θ, θ ∈ [0, π];
π π
 
f) y = ln sin x, x ∈ , .
3 2
Z
9.10. Să se calculeze f dl pentru:
Γ
a) Γ = OB, O = (0, 0), B = (−1, 1), f (x, y) = xy;

51
( )
x2
b) Γ = y = , x ∈ [0, 3] , f (x, y) = x;
4

c) Γ = {y = x + 1, x ∈ [0, 2]}, f (x, y) = y;

3
d) Γ = {y = x + 1|x ∈ [0, 5]}, f (x, y) = x2 ;
e) Γ = OA ∪ AB, O = (0, 0), A = (0, 3), B = (3, 4), f (x, y) = x;
f) Γ = AM , A = (1, 2), M = (3, 5), f (x, y) = x2 ;
( )
x2 y 2
g) Γ = + = 1, y ≥ 0 , f (x, y) = xy.
4 9
9.11. Să se afle ariile suprafeţelor definite prin:
a) 2z = x2 + y 2 , z ∈ [0, 4]; b) x2 + y 2 + z 2 = R2 ;
c) x2 + y 2 + z 2 = 1, x2 + y 2 − x ≤ 0, z ≥ 0; d) z = xy, x2 + y 2 ≤ 4;
x2 y 2 x2 y 2
e) z = + , + ≤ 1.
2 3 4 9
9.12. a) Să se găsească expresia sumei A2 + B 2 + C 2 dacă
x(θ, ϕ) = r(θ, ϕ) sin θ cos ϕ, y(θ, ϕ) = r(θ, ϕ) sin θ sin ϕ, z(θ, ϕ) = r(θ, ϕ) cos θ,
r ∈ C 1 , θ ∈ (0, π), ϕ ∈ (0, 2π);
b) Să se calculeze aria suprafeţei definită prin (x2 + y 2 + z 2 )2 = 2xy.
Z
9.13. Să se calculeze f (x, y, z)dσ:
S

a) f (x, y, z) = y 2 z 2 , S = {(x, y, z)|z 2 = 4(x2 + y 2 ), x2 + y 2 − 2x ≤ 0};


p
b) f (x, y, z) = x2 + y 2 , S = {(x, y, z)|x2 + y 2 + z 2 = R2 };
c) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z, S = {(x, y, z)|z = x2 + y 2 , z ∈ [0, 4]};
d) f (x, y, z) = z 2 , S = {(x, y, z)|x2 + y 2 + z 2 = 9, x ≥ 0, y ≥ 0, z ≥ 0}.

52
10 Integrarea formelor diferenţiale pe
varietăţi diferenţiabile
10.1. Să se calculeze (γ ∗ ω)(t) pentru:
a) γ : (0, 2π) → R2 , γ(t) = (cos t, sin t), ω = xdx + ydy;
b) γ : (0, 1) → R2 , γ(t) = (t, t2 ), ω = x(1 + y)dx + y(1 + x)dy;
1 1
c) γ : (0, 1) → R2 , γ(t) = ((t + 1)2 , t), ω = 2
dx + dy;
1+y 1 + x2
π
 
d) γ : 0, → R2 , γ(t) = (2 cos t, sin t), ω = (x2 + 4y 2 )dx;
2
√ y
e) γ : (0, 1) → R2 , γ(t) = ( t, t2 − 1), ω = dx + x2 dy;
1+x
π
 
f) γ : 0, → R3 , γ(t) = (t, cos t, sin t), ω = xdx + ydy + zdz;
2
g) γ : (0, 2) → R3 , γ(t) = (0, t, 1), ω = x2 zdx + z 2 dy + xy 3 dz.
10.2. Să se calculeze S ∗ ω pentru:
a) S : {u2 + v 2 < 1} → R3 , S(u, v) = (u, v, u2 + v 2 )

ω = xdy ∧ dz + ydz ∧ dx + zdx ∧ dy;


v
 
3
b) S : (1, 2) × (0, 8) → R , S(u, v) = uv, , v + u ,
u
ω = zdz ∧ dx + xdx ∧ dy;

c) S : (0, π) × (0, 2π) → R3 , S(θ, ϕ) = (2 sin θ cos ϕ, 2 sin θ sin ϕ, 2 cos θ),

ω = x2 dy ∧ dz + z 2 dx ∧ dy;
π
 
d) S : 0, ×(0, π) → R3 , S(θ, ϕ) = (2 sin θ cos ϕ, 3 sin θ sin ϕ, 4 cos θ),
2
1 1 1
ω= dy ∧ dz + dz ∧ dx + dx ∧ dy;
x y z

e) S : {(x, y)|x2 + y 2 ≤ 4} → R3 , S(u, v) = (u, v, u2 + v 2 ),
x
ω=p dx ∧ dy.
x2 + y2

53
Z
10.3. Să se calculeze ω, Γ = γ([a, b]) cu:
Γ
1 y
a) γ : [1, 2] → R2 , γ(t) = (t2 , t), ω = 2
dx + dy;
1+y 1 + x2
b) γ : [0, 2π] → R2 , γ(t) = (9 cos t, 9 sin t), ω = y 2 dx − x2 dy;

c) Γ = {(x, y)|y = x2 , x ∈ [0, 1]}, ω = xdx + xy 2 dy;
y
d) Γ = {(x, y)|y = x2 − 1, x ∈ (0, 1)}, ω = dx + (x + y)dy;
x+1
√ √
e) γ : [1, 4] → R2 , γ(t) = ( t, t + 1), ω = (x2 + y 2 )dx + (y 2 − x2 )dy.
Z
10.4. Să se calculeze Of¯dr̄, Γ = γ([a, b]) dacă:
Γ
√ √ √
a) γ : [0, 1] → R , γ(t) = (t, t4 , t2 ), f¯ = ( y + z, x, y);
3

π
 
b) γ : 0, → R3 , γ(t) = (2 cos t, 3 sin t, t), f¯ = (x, y, z) = r̄;
2
c) γ : [0, π] → R3 , γ(t) = (−t cos t, t sin t, t + 1), f¯ = (y, −x, x2 + y 2 ).
10.5. Să se construiască primitive ale următoarelor forme diferenţiale ı̂n
domenii simple conexe convenabil alese, verificând ı̂n prealabil condiţia de
existenţă:
x x2
a) ω = dx − dy;
y2 y3
y x
   
b) ω = y x + dx + x + y dy;
2 2
c) ω = (y ln y)dx + x(1 + ln y)dy;
d) ω = (y 2 + z 2 )dx + 2xydy + 2xzdz;
z xz x
e) ω = dx − 2 dy + dz;
y y y
x y z
f) ω = p 2 dx + p dy + p dz;
x + y2 + z2 x2 + y 2 + z 2 x2 + y 2 + z 2
g) ω = (z + y)dx + (x + z)dy + (y + x)dz.
10.6. Să se deducă forma implicită a soluţiilor ecuaţiilor diferenţiale
care urmează, verificând ı̂n prealabil condiţia de exactitate:
1 − xy 2 0
a) (x2 − 2xy − y 2 )y 0 + x2 + 2xy − y 2 = 0; b) y + x − y = 0;
y2
c) (y 2 − x)y 0 + x2 − y = 0; d) 3(y 2 + x)y 0 + 4x3 + 3y = 0;
e) (3y 2 + 2xy)y 0 + x2 + y 2 = 0.

54
10.7. Să se verifice că următoarele funcţii sunt armonice şi să se găsească
forma generală a conjugatei armonice
a) u(x, y) = x3 − 3xy 2 + 2; b) v(x, y) = ex sin y;
c) u(x, y) = ln(x2 + y 2 ), x > 0, y > 0;
y
d) v(x, y) = − 2 , x > 0, y > 0;
x + y2
x2 − y 2
e) u(x, y) = , x > 0, y > 0.
(x2 + y 2 )2
Z
10.8. Să se calculeze F̄ · ν̄dσ pentru:
S
( )
x2 y 2 z 2
a) F̄ = (x2 , y 2 , z 2 ), S = + 2 + 2 =1 ;
a2 b c
1 1 1
 
b) F̄ = , , , S = {x2 + y 2 + z 2 = 4};
x y z
!
1 1
c) F̄ = p
2 2
,p 2 , 1 , S = {2z = x2 +y 2 , z ∈ [0, 2]};
x +y +1 x + y2 + 1

d) F̄ = (zy, xz, xy), S = {x2 + y 2 = z 2 , z ∈ [0, 1]}.


10.9. Folosind formula Green-Riemann să se calculeze integralele următoa-
re, considerând pe ∂D orientarea pozitivă:
Z
2 +y 2
a) ex (ydx − xdy), Γ = {x2 + y 2 = 4};
Γ
( )
x2 y 2
Z
2
b) xy dx + xdy, Γ = ∂D, D = + ≤ 1, y > 0 ;
Γ 4 9
Z
c) (x + y)dx + x2 dy, D = {x2 + y 2 ≤ 2x, y ≥ x};
∂D
Z
d) (−ydx + xdy), D = {x2 + y 2 ≤ 2, y ≥ x2 };
∂D
Z
e) (x2 + y 3 )dx − x3 dy, D = {(x − 1)2 + (y − 1)2 ≤ 1}.
Γ
10.10. Să se calculeze ariile următoarelor domenii:
2 2 2
a) D = {(x, y)|x 3 + y 3 ≤ R 3 , R > 0};
b) D = {(x, y)|x3 + y 3 ≤ 3axy};
y 3at 3at2
Indicaţie: t = = tg θ, x = 3
,y= , t ∈ [0, ∞).
x 1+t 1 + t3

55
c) ∂D = {(x, y)|(x + y)4 = 2x2 y};
y
Indicaţie: Folosiţi t = ∈ [0, ∞).
x
d) ∂D = {(x, y)|x + y 3 = 2(x2 + y 2 )};
3

e) ∂D = Γ = γ([−2, 2]), γ(t) = (t, t2 − 4).

Z formula clasică a lui Stokes ((5.4) din [5], Cap. IX, §5)
10.11. Folosind
să se calculeze (rotF̄ ) · ν̄dσ ı̂n condiţiile din Corolarul 5.1.2., din [5],
S
Cap. IX.
a) F̄ = (x2 + y − 4, 3xy, 2xz + z 2 ), S = {(x, y, z)/z = 4 − x2 − y 2 , z ≥ 0};

b) F̄ = (y, −x, 0), S = {x2 + y 2 + z 2 = R2 , z ≥ 0}


c) F̄ = (2x − y, −y 2 z 3 , −y 3 z 2 ), S = {(x, y, z)/x2 + y 2 ≤ 4, z = 2}∪
∪{(x, y, z)/x2 + y 2 = 4, 0 ≤ z ≤ 2}.
10.12. Folosind
Z formula Gauss-Ostrogradski ((5.5) din [5], Cap. IX, §5)
să se calculeze F̄ · ν̄dσ ı̂n condiţiile Corolarului 5.1.3., din [5], Cap. IX.
∂G

a) F̄ = (yz, xz, xy), G ca ı̂n Corolarul 5.1.5;


∂u ∂u ∂u
 
b) F̄ = , , , u ∈ C 2 (G), G ca ı̂n Corolarul 5.1.5;
∂x ∂y ∂z
c) F̄ = r̄, G = [−1, 1] × [2, 5] × [−2, 4];
d) F̄ = r̄, G = {(x, y, z) ∈ R3 |x ≥ 0, y ≥ 0, z ≥ 0, x + y + z ≤ 1};
( )
x2 y 2 z 2
e) F̄ = r̄, G = + 2 + 2 ≤1 ;
a2 b c
f) F̄ = (x3 , y 3 , z 3 ), G = B1 [0];
( )
x2 y 2 z 2
g) F̄ = (0, 0, z 3 ), G= + 2 + 2 ≤1 .
a2 b c
10.13. a) Pentru γ : (a, b) → R2 un drum neted deduceţi expresia
vectorilor normali la γ ı̂n γ(t0 );
b) Dacă n(t) este vectorul normal exterior ı̂n γ(t) la γ = ∂D, γ : [a, b] →
R2 , D ⊂ R2 ı̂n condiţiile de aplicare a Teoremei lui Stokes, calculaţi folosind
Z b
formula Green-Riemann {P [γ(t)]n1 (t)+Q[γ(t)]n2 (t)}dt cu P, Q ∈ C 1 (D̄);
a

56
c) Fie D o varietate bidimensională compactă cu bord din R2 şi fie
n(t)
ν(t) = versorul normal exterior la ∂D. Deduceţi că pentru
||n(t)||
u ∈ C 2 (D), v ∈ C 2 (D) avem:
∂u
Z ZZ
(i) dl = ∆2 udxdy;
∂D ∂ν D
∂u ∂v ∂u ∂v ∂u
ZZ ZZ   Z
(ii) v∆2 udxdy = − + dxdy + v dl;
D D ∂x ∂x ∂y ∂y ∂D ∂ν
∂u ∂v
ZZ Z  
(iii) (v∆2 u − u∆2 v)dxdy = v −u dl.
D ∂D ∂ν ∂ν

57
11 Probleme de concurs

X
11.1. Să se arate că, dacă an > 0, ∀n ≥ 1 şi an este convergentă,
n=1

X √
atunci şi an n
a1 a2 . . . an este convergentă.
n=1
11.2. Să se studieze convergenţa seriei
∞ √ k

n+1− k n
, α > 0, k ∈ N∗ .
X
n α
n=1

11.3. Se consideră ecuaţia diferenţială

x00 + 2bx0 + cx = 0, b, c ∈ R.

Să se arate că dacă soluţia x : R → R satisface x(0) = x(1) = 0 atunci


x(n) = 0 ∀n ∈ N.
11.4. Să se găsească valorile l > 1 astfel ı̂ncât să existe o soluţie nenulă
a ecuaţiei
x2 y 00 (x) − xy 0 (x) + 2y(x) = 0, x ∈ [1, l]
care satisface y(1) = y(l) = 0.
11.5. Să se găsească o soluţie ϕ a ecuaţiei x00 + 2x = t2 care satisface
ϕ(−π) = ϕ(π)
b) Folosind seria Fourier trigonometrică a lui f : [−π, π] → R, f (t) = t2
să se găsească seria Fourier trigonometrică a soluţiei ϕ.
11.6. Fie aplicaţiile T, S : C ∞ (R) → C ∞ (R) definite prin
Z x
T (f ) = f (t)dt − x + f (x), S(f ) = f 0 (x + 1) − f 0 (x).
0

a) Să se găsească funcţiile f pentru care T (f ) = 0, şi f (0) = 0;


b) Să se găsească funcţiile g pentru care S(g) = 0;
c) Să se arate că S este operator liniar şi, pentru V = {P ∈ R[x]|gradP ≤
≤ 2} să se arate că S(P ) ∈ V ∀P ∈ V şi să se determine matricea lui S|V
ı̂n baza {1, x,2 }.
 y 2 sin x , y 6= 0


2
11.7. Fie f : R → R, f (x, y) = y

 0, y = 0.
a) Să se studieze continuitatea lui f ı̂n (x, 0);

58
b) Să se studieze derivabilitatea lui f ı̂n (x, 0);
c) Să se studieze continuitatea derivatelor parţiale ale lui f ı̂n (x, 0);
p
d) Fie g(r) = f (1, r), r = x2 + y 2 + z 2 . Să se calculeze grad g(r).
xy ln(x2 + y 2 ), (x, y) 6= (0, 0)
(
2
11.8. Fie f : R → R, f (x, y) =
0, (x, y) = (0, 0).
a) Să se studieze derivabilitatea lui f ı̂n (0, 0);
b) Să se studieze continuitatea derivatelor parţiale ale lui f ı̂n (0, 0);
c) Să se determine punctele staţionare şi să se cerceteze natura lor;
d) Să se arate că maximul lui f pe [0, 1]×[0, 1] se atinge pe frontieră şi să
se afle acest maxim studiind f (t, 0), f (t, 1), f (0, t) şi f (1, t) pentru y ∈ [0, 1].

11.9. Dacă numerele pozitive a, b, c satisfac ax+y + by+z + cz+x ≥ 3


pentru orice x, y, z ∈ R, arătaţi că a = b = c = 1.

59
12 Calcul numeric şi programare
12.1. Reprezentaţi
 grafic planul tangent la suprafaţa descrisă de
π
z = xy sin x ı̂n punctul 12, , π .
6
Indicaţie. În MAPLE, pentru reprezentarea suprafeţelor descrise de f şi
g, ı̂n acelaşi sistem de axe, pe [a, b] × [c, d] se foloseşte instrucţiunea

plot 3D({f (x, y), g(x, y)}, x = a..b, y = c..d.

12.2. Fie f (x, y) = sin xy definită pe [0, 1] × [0, 1]. Folosind aproximarea
∂f 1
   
(x, y) = n f x + , y − f (x, y)
∂x n
∂f
şi cea analoagă pentru , scrieţi un program pentru calculul aproximativ
∂y
al derivatelor parţiale şi a diferenţialei lui
 f peD, cu 3 zecimale exacte.
k p
Indicaţie. Alegeţi reţeaua punctelor , , 0 ≤ k, p ≤ n cu n suficient
n n
de mare, rezultat din aplicarea Teoremei lui Lagrange. Formula anterioară
se va folosi ca o relaţie de recurenţă.
12.3. Pentru f (x, y) = sin xy considerăm
∂f 1
   
(x0 , y0 ) ≈ 100 f x0 , , y0 − f (x0 , y0 )
∂x 100
Să se estimeze eroarea faţă de valoarea reală.

12.4. Folosind diferenţiala calculaţi aproximativ sin 31◦ + tg 44◦ cu
două zecimale exacte.
12.5. Calculaţi, folosind formula Taylor:
a) (sin 31◦ )2,1 cu două zecimale exacte;
b) (1, 01)0,98 cu trei zecimale exacte.
12.6. Pentru f (x, y) = exy considerăm
∂f 1
   
(1, 1) ≈ 100 f 1 + , 1 − f (1, 1) .
∂x 100
Care este ordinul erorii faţă de valoarea reală ?
12.7. a) Ordonaţi crescător numerele:

1,√991,97 ; 1, 981,98 ; 1, 971,99 ; 1, 981,97 .
b) Care număr este mai mare 7 sau 8 7 ?
8
ln x
Indicaţie. Formula lui Taylor de ordin 2 pentru f (x) = √ .
x

60
12.8. Un avion zburând spre Tora Bora este urmărit de două radare
aflate pe două portavioane la distanţa de 100 de mile unul de celălalt. Locul
de analiză a datelor se află la jumătatea distanţei ı̂n linie dreaptă ı̂ntre cele
două port avioane. La un anumit moment se calculează că avionul se află la
diatanţa de 500 de mile şi se ı̂ndepărtează cu 1000 mile/oră faţă de primul
radar şi se află la distanţa de 500 de mile apropiindu-se cu 100 mile/oră
faţă de cel de-al doilea radar. Care este viteza avionului faţă de punctul de
analiză? Se apropie sau se ı̂ndepărtează de acesta ?
Scrieţi un program care având ca date iniţiale distanţele la radar şi
vitezele faţă de acesta să calculeze ı̂n fiecare moment viteza faţă de punctul
de analiză.
12.9. Verificaţi grafic formula lui Stirling, anume consideraţi şirurile
n! n!
 n şi √  n
n n
2πn
e e
şi reprezentaţi grafic valorile pentru n = 10, 100, 1000, 10000, 100000.
12.10. Scrieţi un program pentru calculul distanţei Hausdorff-Pompeiu
ı̂ntre orice două cercuri din planul cartezian (cercurile sunt date prin coor-
donatele centrelor şi rază).
12.11. Fie şirul (xn (a) = xn )n∈N definit prin x1 = a şi xn+1 =
1 n
 
= 1+ . Studiaţi numeric comportarea acestu şir pentru diverse valori
xn
a ∈ (0, 2]. Ce observaţi? Puteţi demonstra matematic observaţiile făcute?
12.12. Folosiţi unul dintre programele matematice pentru a determina
graficele funcţiilor
sin πx sin 2πx sin nπx
fn (x) = + + ... + , n = 1, 2, . . .
1 2 n
pentru x ∈ [−1, 1]. Ce ipoteză se poate deduce ?
12.13. Scrieţi un program care pentru un număr real x alege din şirul
1, 1/2, 1/1/3, . . . , 1/n, . . . câte un singur termen cu semnul + sau − , fie
acesta ai la pasul i astfel ca a1 + a2 + . . . + aN să fie, pentru un anumit N
o aproximare cu 2 zecimale exacte pentru x.
12.14. Determinaţi cu ajutorul calculatorului 100 de soluţii numere
ı̂ntregi x, y pentru ecuaţia x2 − 2y 2 = 1.
Indicaţie. Dacă
√ (xn0 , y0 ) este o soluţia arătaţi cum se pot obţine altele
calculând (x0 + 2y0 ) .

61