Aritmetică şi algebră

Mulţimi Numere naturale Divizibilitate http://sorinborodi.ro/

aparţinenuaparţineinclusăinclude
Ф-mulţimea vidă(nu are niciun element)
Cardinalul unei mulţimi=câte elemente  are acea mulţime.
 Mulţimi disjuncte = carenu au elemente   comune
N  naturale :0,1,2,3,...N*  naturale fără 0(nenule) :1,2,3,...
 Numere consecutive = unul după altul Ex.4;5 2│18  (2 divide pe 18) 183(18 este divizibil cu 3)
 Număr par  cu soţ  0,2,4,6,8,10,…;are forma 2k  Divizorii lui 18 : 1,2,3,6,9,18     
 Număr impar  fără soţ  1,3,5,7,9,11,…;are forma 2k+1  Multiplii lui 18 : 0,18,36,54,
 număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi:2,3,5,7,11,...
 xy  10 x  yabc  100a  10b  cabcd  1000a  100b  10c  d
 număr compus -care nu este prim:4,6,8,9,10,....

 Pătratul lui 7 este 7  49;   cubullui 2 este 2  8
2 3

Z  întregi:  4,0,9, 12 Cel mai mare divizor comun  8;12   4

 Pătratperfect  este egal cu pătratul unui număr natural : 0,1,4,9,16,25,...
3 3 Numereprime între ele  auc.m.m.d.c.=1 ex.15
 şi8)
Q  raţionale: ; 4;3; 6,2;3,(4)R reale: 7; ; 4;3;3,(4)  Un pătrat perfectnu poateaveaultimacifră2,3,7sau8
5 5 Celmai mic multiplu comun  8;12  24
Iraţionale: (R  Q) 7;  2; .... N  Z  Q  R Cub perfect  este egal cu cubul unui  număr natural : 0,1,
 8,27,
 Dacăa  25  3  72 şi b  26  5  7, atunci a şi b au
Operaţii cu mulţimi A  {2;4;7},B  {7;9}  Teorema împărţirii cu rest   D=I  C+R,R<I
c.m.m.d.c.=25  7 şi c.m.m.m.c.=26  3  72  5
reuniunea A  B  {2;4;7;9}intersecţia A  B  {7} (D=deîmparţit,I=Impărţitor, C=Cât,R=Rest)
Câţi divizori naturali are un număr: dacă n  25  39  7 2 ,
diferenţa A  B  {2;4}produs cartezian A  B  n  ( n  1)
 suma lui Gauss 1  2  3  .......  n  atunci n are (5  1)  (9  1)  (2  1)  180 divizorinaturali 
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),(7;9)} 2
Criterii de divizibilitate
cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex.
Reguli de calcul Factorcomun cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3(ex.261;1005)

 Fracţii zecimale          10  38,70,02 1000  20; 3x  3 y  3( x  y );7a  28  7(a  4);n  5  5(2n  1); cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4(ex.912)
2,3  4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3 8  8k  8(1  k ); x  x  x ( x  1); y  6 y   y (2  3 y 
3 2 2 5 4
cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5(ex.
 Numere întregi5  8  3; 4  3  7;  7  2  5;  7  9  2; 5   2   5  2  3; cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9(ex.495;8001)
Transformarea fracţiilor zecimale cu 10 : dacă are ultima cifră 0(ex.730;1900)

 3   5   15;( 4)   2   8;  2    3   6; 8 :  4   2;  5  :  1  5; 7 207 345
-Finite0,7  ;0, 207  ;3, 45  cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25(ex.375)
Numere pozitive :  12;3;....  Numere  negative :  23; 2,... 10 1000 100
Opusullui 35 este  35;opusullui 8este8.
-Periodice simple 0,(73) 
73 5 23
;2,(5)  2 
Fracţii  a a - numărător, b - numitor
b
 Puteri2  2  2 ; 5 : 5  5 ; (7 )  7 ;  2n   8n  3   9; 
7 5 12 10 3 7 3 4 12 3 3 2 99 9 9
2 2013
135  13 122 - subunitare;aunumitorul > numărătorul. Ex. ;
 3 
3
 27;  1  1;  1  1; 15  1; 1  9;  7   7; 30  1;  6   1; 0 7  0;
7 4 1 0 -Periodice mixte,13(5)   9 2014
900 900
7 19
1 1 1 - supraunitare;aunumitorul < numărătorul. Ex. ;
52  ;( 3)3   4 18
52 ( 3)3 27 Formule de calcul 5 341
- echiunitare;aunumitorul=numărătorul. Ex. ;
  a  b   a  b   a 2  b 2
5
1 5 2)1 3) 5 17 7 5 35 7 5 7 3 21  2  25 5 341
 Fracţiiordinare        ; :    ;   5
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10  3  3 9 16
- ireductibile, care nu se pot simplifica.Ex. ;
 a  b   a 2  2ab  b2
2
1 3 7 14 25
Inversullui 35 este ;     inversullui este 15(3 5
35 7 3
 a  b   a 2  2ab  b2
2
- reductibile, care se pot simplifica.Ex. 
3 4 3 4 3 5 15 18 6
Fracţiietajate   :    
 a  b  c   a 2  b2  c2  2ab  2bc  2ac 2 8
2
7 5 7 5 7 4 28 -echivalente  ; se recunosc astfel: 2  12  3  8
3 12
a 3  b3   a  b  (a 2  ab  b 2 )
 Radicali 49  7; 813  813  813; 7  5  35; 374 2  374 7
Scoatereafactorilor de sub radical 63  9  7  9  7  3 7
a 3  b3   a  b  (a 2  ab  b 2 ) Procente7%din300 
100
 300  21

 a  b   a 3  3a 2 b  3ab2  b3 3
3 2 ) 3
3 2)
3 3 2 4 4 12  4 2 Raportraportul numerelor 3 şi 5 este
Raţionalizarea numitorului   ;   5
2 2 2 3 2 3 2 7
  a  b   a 3  3a 2 b  3ab 2  b3
3
2 4
Calcul algebric5x  2x  7x;2y  9y  7y;  3n  5n  8n ;a  a  2a;
2 2 2 Proporţie o egalitate de două rapoarte (ex.  )
3 6
c  c  c ; 3n  2n  6n ;3  2 n  7   6 n  21;
2 3 4
   a  b   c  d   ac  ad  bc  bd;  Aproximări 2,3,4,6se numesc termenii proporţiei
(x 2  3)  x  4   x 3  4x 2  3x  12  5  x  y   5  x  y;     a  b  3   a  b  3 Fie numărul 3,1476.Aproximatcu: 3 şi 4suntmezii;2 şi 6 sunt extremii.
Modul (valoare absolută) Comparări -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2 Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
  x,dacă x  0 7 4 9 9 2
 ;  ;  1 -o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,15  produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
6  6; 3  3.În general, x 
  x,dacă x  0 5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr
9  7;  5  2 ;  23  0 Figuri geometrice x y z

întreg  x. Ex. [3,7]  3; [6]  6;  [0, 25]  0;[ 3,1]  4 Numerele x, y,z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă  
Ex. 3  2  3  2,deoarece3  2  0 3 5 9
2, 4  2, 39; 4,1  3,82
Partea fracţionară a lui x este definită astfel :{x} = x  [x] . Triunghi x y z
1  2  (1  2)  2  1,deoarece 2  0 3  1; 6   10 Numerelex, y,z sunt invers proporţionalecu 2, 4, 7dacă  

Ex.{3,7}  0,7;     3,1}  0,9 isoscel: are două laturi congruente 1 1 1
2 4 7
Descompunerea expresiilor în factori Sisteme de ecuaţii  echilateral: are toate laturile
nr.cazuri congruente
favorabile
Probabilitateaunuieveniment
 Prin factor comun -Rezolvareprinmetoda substituţiei  oarecare: are laturinr.cazuri de lungimi
posibile diferite
x 3  5x 2  x 2  x  5  ;  n  4    n  4    n  4   n  4  1
5 4 4

x  y  4 x  4  y x  4  y x  4  y x  5 ascuţitunghic
Medii 
x  x  ....  x
Aritmeticăma  1: to2ate unghiurile
n
;În cazulascuţite
a două numere:
 Prin formule      n
 2 x  y  11  2(4  y )  y  11 8  3 y  11 3 y  3 y 1  dreptunghic x y
: are un unghi drept 2 xy
y 2  25=  y  5   y+5  ;  9x 2  6x+1=  3x  1
2
Aritmetică ma  Geometricămg  xy Armonicămh 
 Prin grupări de termeni
 catete 2laturile care formează unghiul drept
: x y
-Rezolvareprinmetoda reducerii ipotenuza
Mediaaritmetică ponderată : latura 12;9 , avânddrept
opusă10;unghiului
a numerelor
2n 3  2n 2  7n  7  2n 2  n  1  7  n  1   n  1 ( 2n 2  7)
 a b  4 │ 2  2a  2b  8 10  3  12  6  9  5
2
 6 x  8  x2  4x  2x  8  x  x  4  2  x  4   x  4  x  2 
xUnghiuri
  (se adună ecuaţiile) 
ponderile obtuzunghic
3; 6; 5 este m ap = : are un unghi obtuz
3 6 5
congruente :au măsuriegale 3a  2b  22 3a  2b  22 Patrulater
Inegalitatea mediilormh  mg  ma
Ecuaţia
 adiacentede : augradul doi
acelaşi vârf şi 5a / 30a  6 b  4
 Paralelogram:are laturile opuse paralele
o latură comună 2
Forma generală ax  bx  c  0. Sistem de axe Funcţii Proprietăţile paralelogramului:
opusela vârf : au acelaşi vârf şi laturile
Puncte
Ox- axa şi drepte
absciselor Spunem că am definit o funcţie laturile
pe mulţimea opuseA sunt cu valori în mulţimea Bdacă facem
congruente
unuiasunt în prelungirea laturilorceluilalt 2
Rezolvare: calculăm   delta  ,  b  4ac.
 Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente  Oy-
puncte axa ordonatelor
coliniare :sunt situate pe o dreaptă ca fiecărui element din A să-i corespundă
unghiurile un
opusesingursunt element în B.
congruente, iar
Dacă Δ<0, ecuaţia nu are soluţii. Punctul M(5;3) f : A  B      (citim “funcţia f definită pe A cuvalori în B")
complementare : două unghiuri care au suma 90º  drepte concurente: drepte care se intersectează  unghiurile alăturate sunt suplementare
xcomplementul unghiului de 20º beste
 unghiul
 b70º
de   5şi 3 sunt coordonatele   punctuluiM. A - domeniul de definiţie ,B - domeniul de valori
Dacă Δ>0, soluţiilesunt: x1  , x2  punct de5concurenţă :punctul în careluiseM.  diagonalele au acelaşi mijloc
suplementare :două unghiuri care au suma 2a 180º 2a Numărul este abscisa, iar 3 este ordonata Funcţie liniară  de gradul I  este o funcţie de forma  f : R  R, f  x   ax  b. 
Dreptunghiul: paralelogramul care are
xsuplementul unghiului de 20ºeste unghiul de 160º  intersectează două drepte Ex. f  x   3x  5
Unităţi de măsură
 unghi alungit : care  are 180º; unghi nul   care are 0º un unghi drept
Lungime    
 unghipropriu       
:care nu Arie  
este nici alungit,
nici Volum         
nul
 semidreapta deschisă :  (OA 
 Capacitate           Masă            Timp O   Reprezentare grafică.Fief : R  R, f  x   3x  5
 diagonalele dreptunghiuluisuntcongruente
Calculareacoordonatelor punctelor de
3 unghi dm      
m=30ascuţit  90º; 7 m²=700  90º ;
dreptdm²       obtuz 5m³=5000
90º dm³             semidreapta
1 l=1 dm³              închisă [OA
4 kg=4000: g      O minute
  1 oră=60  Rombul: paralelogramul care are două
0,7 m=70 cm           0,05m²=500 cm²   0,03 cm³=30 mm³      3 l=3000 ml            0,5 dag=5 g          1 minut=60 secunde intersecţie a graficului cu axele:
 segmente congruente
2 km=2000 m          2 km²=200hm²     0,05 km³=50 hm³          0,3 dal=3 l              7 cg=70 mg          1 deceniu=10 ani
: au lungimi egale  [AB]  [CD] laturi alăturate congruente
5 5
-cuaxaOx se rezolvă ecuaţia f  x   0 ;3 x  5  0 x   A( ;0)
 unghiuri
3,5 cm=35în jurul unui
mm        1 punct  
ar=1dam²=100 m²  1 dm³=1000 cm³            drepte
0,2 hl=20perpendiculare : formează
l              2 hg=200 g           1 secol=100 ani
 diagonalele rombului sunt3 perpendicula 3 re şi
2,7 dam=0,27 hm    1 ha=1hm²=100
Suma unghiurilor în jurul ari       1 m³=10 mm³              
9
un125unghi
ml=0,125 dreptl      
6,23 g=62,3 dg     1 b
a mileniu=1000 ani -cu axa Oy secalculează sunt
 f  
0 bisectoare
; f (0)   5  ale
B unghiurilor
(0;  5)

1,3 mm=0,13 unui punct  cm      este0,02 ha =2 ari= 200 m²    3 mm³=0,003 cm³         0,07 kl=70 l          3 t=3000 kg          
360º Geometrie
¼ ore=15minute Pătratulde: intersecţie
Calculareacoordonatelor punctului are toate aproprietăţile
graficeloradouă  funcţii f şig :
5,7 hm=570formate
 Unghiuri m    
de două m²=400
dreptecm² cu 
o secantă 0,25 dam³=250 m³         drepte paralele
3 cl=0,3 dl             34: dg=0,34
sunt îng         ½
acelaşi planminute
ore=30 şi nu serezolvă ecuaţia f  x   gdreptunghiului
( x) şi rombului http://sorinborodi.ro/
alterne interne :1 şi 7;  2 şi 8 se intersecteazăa b  Trapezul:are două laturi paralele şi
alterneexterne : 3şi 5; 4 şi 6
Axioma lui Euclid : celelalte două neparalele
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6;
3 şi 7;4 şi 8 Τrapez isoscel:arelaturileneparalele
printr-un punct exterior unei drepte se poate
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi congruente

de unghiuri sunt congruente şi reciproc. duce o singură paralelă la dreapta dată. Τrapez dreptunghic:are un unghi drept
 Linii importante în triunghi
 Bisectoarea: împarte un unghi
în două unghiuri congruente.
Teoreme importante Bisectoarele sunt concurente
suma unghiurilor unui triunghi este 180º în I- centrul cercului înscris
suma unghiurilor unui patrulater este 360º  Mediatoarea: perpendiculară pe
 unghiurile de la baza unui triunghi mijloculuneilaturi.
isoscel sunt congruente Mediatoarelesuntconcurente
 într-untriunghi isoscel, bisectoa rea în O- centrulcerculuicircumscris.
unghiului de la vârf este şi mediană, La triunghiul obtuzunghic, O este
înălţime,mediatoare. situat în exterior.
 într-un triunghi dreptunghic,
La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei.
mediana din vârful unghiului
 Înălţimea: perpendiculara
drept este jumătate din ipotenuză. Poliedre
dintr-un vârf pe latura opusă.
 într-un triunghi dreptunghic Prisma     V  AB  h   
care are un unghi de 30º, cateta Înălţimilesunt concurente
AL  suma ariilor feţelor laterale    
opusă acestui unghi este în H - ortocentrul.
Aria totală AT  AL  2AB
jumătate din ipotenuză. La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior.
 teoremalui Thales :  Mediana: uneşte un vârf Diagonala paralelipipedd  a 2  b2  c 2

EF BC 
AE AF
  
cu mijlocul laturii opuse. Diagonala cubului d  l 3
EB FC Medianelesunt concurente AB  h
 teoremafundamentală a asemănării : Piramida V 
în G - centruldegreutate. 3
dacă EF BC,atunci AEF ~ ABC(sunt asemenea),adică AL  suma ariilor feţelor laterale    
Arii şi de
alte formule 1 2 1 2
AE AF EF Centrul greutate este la de bază şi de vârf:GM  AM ,GA  AM
  3 3 3 3 Aria totală AT  AL  AB
AB AC BC bh ab sin u
Triunghi A  ; A  ; A  p( p  a )( p  b )( p  c ),unde peste apotemă=înălţimea unei feţe laterale
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu 2 2
pătratul raportului de asemănare a  b c Trunchiul de piramidă 
 semiperimetrul, p  (formula lui Heron )
2 h
 teorema bisectoarei:dacă AD V  ( AB  Ab  AB  Ab )
a 3 a2 3 3
AB AC Triunghi echilateral:înălţimeah  ;aria Aech. 
 este bisectoare,  2 4 AL  suma ariilor feţelor laterale    
BD DC c c c c
Într-un  dreptunghic: Triunghi dreptunghic:înălţimea h  1 2 ;aria Adr.  1 2 Aria totală AT  AL  AB +Ab
ip 2 Corpuri rotunde
 teorema înălţimii: AD  BD  DC Linia mijlocie în triunghi
 teorema catetei: AB  BD  BC
Cilindrul      AL  2 RG  
-uneşte mijloacele a două laturi;
 teorema lui Pitagora:AB  AC  BC2 2 2
Este paralelă cu a treia latură şi  AT  AL  2 AB 
este jumătate din aceasta. V   R ² h
unghiulla centru AOB are măsura
Raza cercului înscris în triunghi r 
A Conul     AL   RG   
egală cu a arcului cuprins între laturi p
 AT  AL  AB
unghiulînscris AMB are măsura Dd
Paralelogram A  b  hDreptunghi A  L  lRomb A   saub  h )
2  R2  h
jumătate din a arcului cuprins în tre laturi V  
 raza este perpendiculară pe tangentă Pătrat diagonalad  l 2,aria A  l² 3
 unghiul format de o tangentă cu o coardă ( B  b)  h 360R
Trapez A  unghiul sectorului desfăşurării u 
este jumătate din arcul subântins de coardă 2 G
Linia mijlocie în trapez Trunchi de con
diametrul perpendicular pe o coardă 
-uneşte mijloacelelaturilorneparalele;
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul . AL   G  R  r 
Este paralelă cu bazele şi
 teoremacelor trei perpendiculare :
Trigonometrie  30° 45° 60° Bb AT  AL  AB  Ab 
AM   , MB  d  AB  d este egalăcu media lor aritmetică:lm 
cat.op. cat.al. 1 2 3
2 h 2
sinus= ; cοsinus= sin 180 180 V ( R  r 2  Rr )
ip ip 2 2 2 Poligon regulat : apotema an  R cos ;  latura ln  2 R sin 3
n n
tangenta=
cat.op.
; cοtangenta=
cat.al.
cos
3 2

1
 n  2  180 n  n  3 Sfera A  R 2
cat.al. cat.op. 2 2 2 Măsura unghiului un  ; Nr. diagonalelor 
n 2 4 R 3
sin 2u  cos 2 u  1tg u=
sin u
tg
3
1  3 Cerc   Lungimea (circumferinţa)L  2 R,  Aria A   R ²,     3,14159265...
V 
cos u 3 3