Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
GHID METODIC
MODALITĂȚI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN LECȚIA DE
MATEMATICĂ
1
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
2
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
3
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
4
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Prin trecerea de la operaţii cu numere concrete la operaţii cu numere abstracte, elevii urcă pe
prima treaptă a abstractizării, iar prin trecerea de la operaţii cu numere determinate la operaţii cu
numere nedeterminate, elevii se ridică la cea de-a doua treaptă, de abstractizare şi generalizare.
Învăţând să folosească simbolurile algebrice, învaţă de fapt să generalizeze anumite operaţii
aritmetice cu numere naturale, dar şi cu numere raţionale.
Formele sub care prezentăm exerciţiile trebuie să fie de o mare varietate. Varietatea lor este
necesară atât pentru a stărui şi a menţine mereu treaz interesul elevilor în rezolvarea de exerciţii,
cât şi de a potenţa însuşiri şi procese cognitive.
În faza micii şcolarităţi se formează, pe baza însuşirii unor reguli, o serie de algoritmi ai
activităţii intelectuale, care dobândesc caracterul de „automatisme”. Algoritmii joacă un rol
important în dezvoltarea aptitudinilor matematice. Alături de cunoştinţe, aceştia servesc la
elaborarea sau alegerea strategiilor şi procedeelor euristice folosite în procesul de rezolvare a
problemelor. Ceea ce le conferă acestora valoarea de componentă aptitudinală este proprietatea
lor de a influenţa în mod pozitiv şi statornic comportamentul matematic al subiectului.
În clasa pregătitoare, I şi aII-a se formează algoritmul de calcul al sumei şi diferenţei, iar în
clasa aIIIa şi a IVa algoritmul de calcul al produsului şi câtului, se trece la exersarea acestora în
contexte diferite: exerciţii, jocuri matematice, situaţii-problemă. Acestea au la început un
caracter concret, apoi se trece treptat la un nivel de abstractizare accesibil vârstei pentru
dezvoltarea flexibilităţii gândirii şi creativităţii.
Matematica oferă posibilitatea elevilor ca participând la activităţi de învăţare individual, în
echipă sau în grup să exerseze şi să dobândească capacităţi de cooperare, de sprijin şi colaborare,
de primire şi asumare de sarcini, de coordonare, de subordonare, de lucru în echipă, de
respectare a unor reguli, de manifestare a iniţiativei.
Procesul de învăţământ organizat în acest mod maximizează şansele ca elevii să devină
capabili să se adapteze optim situaţiilor în schimbare, asigurându-se trecerea cu succes în treapta
superioară de şcolaritate.
5
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
6
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
x = 36
: /// : :
9 : 1 =
= = =
x 4 =
929 50 40 4 85 50
4.Avem două zaruri unul alb(A) şi altul roşu(R) . Fiecare zar are şase feţe numerotate
(1,2,3,4,5,6). Scrieţi câteva combinaţii ale celor două zaruri în aşa fel încât suma celor două feţe
de deasupra să fie 7.
5.O fetiţă îşi ducea cârdul de gâşte la păşune. O gâscă mergea înaintea altor două, alta
între două şi alta în urma altor două. Câte gâşte erau în cârd?
6.Câte pastile a luat bunica, ştiind că doctorul i-a prescris ca în primele cinci zile să ia câte
trei pastile pe zi, în următoarele trei zile câte două pastile pe zi, iar în următoarele două zile câte o
pastilă pe zi şi în ultimele 6 zile câte o jumătate de pastilă pe zi?
7
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
7.Când are omul tot atâţia ochi câte zile dintr-un an?
8.Câte tăieturi sunt necesare pentru a împărţi o bucată de pânză lungă de 10m în fâşii de
câte 2m?
9.Am desenat un cadran de ceas (fig. a) . Cum se poate împărţi în 6 părţi prin 5 linii, astfel
încât suma numerelor ce reprezintă orele din fiecare parte să dea unul şi acelaşi număr?
Fig.a→
12
11 1
10 2
9 3
8 4
7 6 5
10 6 3
8 2 5
9 4 7
12.Pe o casă sunt patru coşuri de fum, pe casa vecină-trei, iar pe casa următoare-două. Ce
obţinem în rezultat?
13. Doi pe drum s-au întâlnit şi trei cuie au găsit. Patru se vor întâlni – câte cuie vor găsi?
14. Cum se zice corect: “9 şi 7” va fi 15 sau “9 plus 7” este egal cu 15 ?
15. Un cioban are 12 oi. În afară de 8 oi, restul îi mor toate. Câte oi îi mai rămân?
16. Câte capete are un băţ? Dar 3 beţe şi jumătate?
17. Câte picioare au 2 iepuri, 2 vulpi şi 3 cocoşi? Dar 3 cai, 2 miei şi 5 raţe?
18. Tata cumpără de la piaţă un iepure şi 6 pui de găină. Câte picioare veneau de la piaţă?
8
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
19. Vizitând o peşteră, Mihuţ, mare amator de geografie, dar şi de matematică, a numărat
150 de stalactite şi de stalagmite. Stalactitele erau de o dată şi jumătate mai numeroase decât
stalagmitele. Care era diferenţa dintre stalactite şi stalagmite?
20. Ceasul bunicului rămâne în urmă la fiecare 3 ore, câte 2 minute.Bătrânul îşi potriveşte
cesul după radio, la ora 21.00. Dacă nu-l mai potriveşte, ce oră va arăta ceasul bunicului după 3
zile?
9
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
10
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
11
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
12
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
13
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
14
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
voinţa de a duce la capăt un lucru început. Ea preîntâmpină adoptarea unor atitudini nemotivate şi
întâmplătoare.
Încǎ din primii ani de viaţă, copilul încearcă să-şi rezolve singur situaţiile „de viaţă”.
A acţiona, a greşi, a ezita, a clasifica, a alege, a evalua efectele, a căuta modalităţi atunci
când intră în impas, iată situaţiile în care este pus şi trebuie pus un copil spre a-l pregăti pentru
viaţă.
Ajuns la vârsta şcolarităţii, copilul trebuie să intuiască, să descopere, situaţiile de viaţă prind
sens matematic, iar lecţiile de matematică capătă sens în activităţile de cunoaştere a lumii.
„Intrarea în cetatea cunoaşterii se face pe podul matematicii” – pod ce, metaforic, înseamnă
matematică capătă sens în activităţile de cunoaştere a lumii. Tocmai de aceea noile concepte
pedagogice privind studiul matematicii în ciclul primar sunt axate pe o optică constructivă: „A
face matematică înseamnă a rezolva probleme!”
Dar ce înseamnă a rezolva probleme? Ce este o problemă? Un răspuns ar fi cel dat de Paul
Fraisse: „Orice situaţie în care răspunsul nu poate fi dat imediat constituie o problemă.” Altfel
spus, o problemă este o situaţie nouă, necunoscută în faţa căreia rezolvatorul se află şi pe care
trebuie să o rezolve, să ia o decizie, să găsească soluţia.
„A găsi soluţia unei probleme este o performanţă specifică inteligenţei, iar inteligenţa este
apanajul specific speciei umane”, completează J.James. Se poate spune că, dintre toate
îndeletnicirile omeneşti, cea de rezolvare a problemelor este cea mai caracteristică.
Orice problemǎ implicǎ în rezolvarea ei o activitate de descoperire ,deoarece exclude
preexistenţa,la nivelul rezolvitorului, a unui algoritm de rezolvare,care ar transforma-o într-un
exerciţiu.Iar, orice exerciţiu oferǎ elevului datele (numerele cu care se opereazǎ şi precizarea
operaţiilor respective ),sarcina lui constând în efectuarea calculelor dupǎ tehnici şi metode
cunoscute.
Dar oare pentru a rezolva o problemă e suficientă doar inteligenţa?
Să vrea, să vadă (operaţia necesară), să poată să o vadă şi, în sfârşit, să ştie să o vadă sunt
etape obligatorii în conştientizarea matematicii în ciclul primar. De aceea, prima şi cea mai
importantă îndatorire a învăţătorului în predare matematicii, este de a acorda atenţia cuvenită
15
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
16
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
predǎrii cât şi a învǎţǎrii matematicii, aceste metode dau un randament foarte bun, dacǎ
învǎţǎtorul le îmbinǎ şi le foloseşte în mod creator.
Toţi copiii au ceva de spus astăzi şi vor avea o contribuţie mâine în lumea adulţilor.
Fiecare este caracterizat de un ritm şi un stil de învăţare.
O preocupare majoră a fiecăruia dintre noi este cunoaşterea reală a individualităţii elevilor
cu care lucrăm, fapt care conduce la o individualizare a acţiunilor pedagogice, la o tratare
diferenţiată a elevilor în funcţie de posibilităţile şi înclinaţiile lor.
Pentru simularea motivaţiei la învăţătură în cadrul orelor de matematică, am abordat în
special activitatea diferenţiată mergând până la individualizarea sarcinilor în funcţie de
particularităţile individuale. Sarcinile propuse sper rezolvare au fost concepute gradual din punct
de vedere al dificultăţii, oferindu-i posibilitatea copilului să-şi demonstreze capacitatea de
progres cu fiecare pas rezolvat în cadrul sarcinilor propuse, ceea ce ii conferă mai multăă
siguranţă şi încredere în sine, motivându-l în vederea realizării paşilor următori.
Problema tratării diferenţiate a elevilor conform particularităţilor de vârstă şi individuale,
a fost abordată, sub un asperct sau altul, de către toţi marii gânditori şi practicieni din domeniul
educaţiei.
Tratarea diferenţiată creează situaţii favorabile fiecărui elev, descoperind şi stimulând
interesele, aptitudinile şi posibităţile de afirmare ale individului. Egalitatea şanselor de formare
presupune drepturi egale de învăţătură, unitatea obiectivelor, finalităţilor şi scopurilor învăţăturii,
dar nu reprezintă identitatea identitatea sau uniformitatea de tratament didactic. Diferenşierea
vizează tehnologia didacctică, diferenţierea sarcinilor de muncă independentă în clasă sau acasă,
stimularea iniţiativelor şi intereselor personale ale elevilor.
Distingem trei moduri de organizare şi desfăşurare a activităţii de învăţare activitatea
frontală, pe grupe sau pe echipe şi individuală.
Activitatea frontală cu întreaga clasă cerută pe de o parte de caracterul de masă al
învăţătorului, pe de altă parte de viruţile educative ale colectivului.
Activitatea în grup sau în echipă, forma cea mai noua în practica şcolară, constă în
efectuaea unor sarcini comune sau diferite de către colective de 3-5 elevi. Ea ocupa o poziţie
intermediară între activitatea frontală şi cea individuală, nivelul şi eficienţţa ei depinzând de
pregătirea pe care o au elevii de a lucra atât în colectiv cât şi individual.
17
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
96 831
Fişele de consolidare, fixare şi recuperare au avut ca scop corectarea greşelilor colective
şi individuale pe care le-au făcut elevii în efectuarea operaţilor de adunare, scădere, înmulţire ţi
împărţire. Ca sarcini aveau: rezolvaţi, calculaţi, aflaţi, completaţi sau daţi exemple de ... ...
Ex.:
Completează cu rezultatele corecte: 70-36:4; 45:5+54:9
Efecuaţi, respectând ordinea operaţiilor indicată:
60+42 : 2 81:9+64:8
18
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
? ? ?
? ?
În fişele de creativitate le-am cerut să interpreteze, sp descopere noi relaţii, să construiască
noi sisteme, efectueze calcule care solicită creativitatea, să rezolve şi sp compună probleme. Am
pus accent pe dezvoltatrea gândirii independente şi creatoare a elevilor.
Ex.:
Rezolvă problema prin mai multe moduri : „ În grădină sunt 7 rânduri a câte 10
meri şi 9 rânduri a câte 10 cireşi. Câţi pomi sunt în total?”
Compuneţi o problemî după expresiile numerice:
12 + 8 - 5 ; 5 x 5 + 3 x 5.
Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă, participativă, stimulând
iniţiativa şi creativitatea elevilor. Jocurile didactice pot fi folosite în diferite momente ale lecţiei
şi urmărind diferite scopuri: unele în formarea numărului natural, altele în legătură cu şirul
numerelor naturale sau jocuri didactice în predarea operaţiilor aritmetice.
O altă activitate diferenţiată este tema pentru acasă. Am aplicat teme diferenţiate cu
ajutorul fişelor de lucru pe grupe omogene şi individual. În acest scop teme care urmau să fie
efectuate le-am diferenţiat sub aspectul conţinutulu, volumului, efortului intelectual şi timpului de
efectuare. Temele pentru acasă trebuie să fie dozate în aşa fel încât să nu depăşească puterea de
muncă şi de înţelegere a copiilor şi mai ales să nu le ocupe mult timp. Ea poate să fie diferenţiată
ori de câte ori este posibil sau necesar, să fie controlată permanent şi minuţios, să cuprindă ceea
ce au învăţat, ce au înţeles, nu lucruri care nu le pot rezolva.
Tratarea diferenţiată a elevilor are o mare importanţă deoarece este o condiţie a
progresului şcolar. Randamentul maxim poate fi atins numai atunci când sarcina de rezolvare se
află la limita superioarăa capacităţilor sale de rezolvare. Rezolvarea sarcinii înseamnă punerea în
acţiune a potenţialului intelectual de care dispune şi a efortului de care este capabil.
Rezultatul obţinut este perceput şi trăit de elev ca un veritabil succes. Atunci când sarcina
depăşaşte limita capacităţii personale sau se află sub nivelul acestora, rezultatul poate fi perceput
19
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
20
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
analiză, apoi de a rezolva prin alt procedeu, de a pune în exerciţiu, de a compune o problemă
asemănătoare.
Verificarea cunoştinţelor este prin chiar natura ei o cale diferenţiată a muncii
învăţătorului cu elevii. De pildă, când un elev de calificativul suficient primeste spre rezolvare la
tablă o problemă dificilă, pe care ar putea-o duce la capăt abia un elev de calificativul foarte bine,
el se încurcă mereu, timpul se consumă în mod inutil, ca până la urmă el să primeasca
calificativul suficient sau bine, adică atât cât merită. La verificare trebuie să începem ascultarea
fiecărui elev de la nivelul său, urcând apoi cât se poate spre un calificativ mai bun.
În cadrul lucrărilor scrise itemii trebuie formulaţi în aşa fel încât fiecare copil să poată
lucra din subiect atât cât îi permite pregătirea sa. Dificultăţile subiectului trebuie să apară gradat,
încât elevii de calificativul suficient să poată să scrie şi ei atât cât ştiu. Formularea în acest fel a
subiectelor pentru lucrările scrise permite fiecăruia să lucreze cât poate, ceea ce asigură o curbă
ascendentă a evoluţiei copilului.
Când itemii dificili apar la inceput, chiar şi elevii de calificativul foarte bine dau foile
albe la sfârşitul orei, iar verificarea nu mai este concludentă.Astfel de lucrări determină stagnarea
sau descreşterea interesului elevului pentru matematică.
Tratarea diferenţiată a elevilor folosind fişele de muncă independentă este de un real
folos, asigurand caracterul individual şi independent al învăţării, ritmul propriu de lucru al
elevului conform capacităţilor şi nivelului său de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi.
În activitatea la clasă, vom realiza întocmirea fişelor de muncă independentă folosind
un conţinut diferenţiat, în funcţie de tematica propusă. Ele ajută la însuşirea temeinică a
cunoştinţelor pe căi cât mai accesibile, specifice diferitelor grupe de elevi, dezvoltării intelectuale
a acestora, stării lor de disciplină. Fişele de muncă independentă pot avea diferite scopuri. Astfel
există fişe de dezvoltare şi consolidare a cunoştinţelor, fişe de recuperare, dar şi fişe de
creativitate.
1)Fişele de dezvoltare conţin exerciţii care să pună probleme în faţa elevilor foarte
buni, să le solicite un efort, iar cu restul clasei vom lucra individual pe caiete de muncă
independentă şi la tablă.
Exemplu:
a)Compune cât mai multe exerciţii de adunare şi scădere cu numerele 7, 3, 10.
21
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
+ = 10 -
9 2
3)Fişe de creativitate:
a)Compuneţi patru exerciţii de adunare a două numere în care suma să treacă de 10.
b) Compuneţi o problemă care să se rezolve printr-o operaţie de scădere şi una de adunare.
-60=20 19- -
Ridicarea fiecărui elev la un nivel cât mai înalt a cunoştinţelor şi capacităţilor sale se
poate realiza şi prin predarea diferenţiată a lecţiei noi. Aceasta este un mijloc de sprijinire a
muncii independente, de dobândire şi însuşire a cunoştinţelor de către elevi şi de formare a
priceperilor şi deprinderilor, de instruire şi autoinstruire.
O educaţie pentru înţelegere, în accepţia lui Gardner, ar trebui să se construiască pe
două fundamente. Pe de o parte, este necesar ca educatorii să recunoască dificultăţile cu care se
confruntă elevii în obţinerea unei înţelegeri adevărate a anumitor obiecte de studiu şi concepte
importante. Pe de altă parte, este necesar ca educatorii să ia în considerare diferenţele în plan
mental dintre diferite persoane şi, pe cât posibil, să se adreseze unei varietăţi foarte largi de elevi.
22
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
În acest caz teoria inteligenţelor multiple poate contribui efectiv la un proces eficient
de predare. O pespectivă bazată pe inteligenţe multiple poate potenţa înţelegerea în cel puţin trei
feluri: prin oferirea unor puncte de acces semnificative, prin oferirea unor analogii
corespunzătoare sau prin oferirea unor reprezentări multiple ale ideilor centrale sau de bază legate
de un subiect.
1) Punctele de acces pot fi organizate astfel încât să valorifice diferite tipuri de
inteligenţe. În continuare sugerez câteva exemple.
a) Punctul de acces narativ – o scurtă istorioară poate precede introducerea unei noţiuni.
b) Punctele de acces numerice – unora dintre elevi le place să aibă de-a face cu numere şi
relaţii numerice.
c) Punctele de acces logice – anumite enunţuri devin mai accesibile dacă sunt formulate
sintetic în forma „dacă-atunci”, în propoziţii scurte. Trecerea în această formă se dovedeşte utilă
în multe cazuri.
d) Punctele de acces estetice – se poate recurge la o operă de artă pentru a introduce diferite
teme la geometrie; o discuţie pe tema punctului şi a liniei în geometrie pornind de la analiza
imaginii pot stârni interesul către matematică al copilului cu inteligenţă vizuală.
e) Punctele „practice” de acces – copiii sunt stimulaţi să lucreze cu material didactic în oră
(ex: diferite jetoane cu imagini în rezolvarea problemelor, trusa magnetică cu figuri geometrice
etc.)
f) Punctele de acces interpersonale – unii elevi vor să înveţe în compania semenilor, unora le
place să colaboreze cu colegii, iar altora le place să dezbată, să argumenteze, să prezinte interese
contradictorii şi să ocupe diferite roluri.
Matematica este prin definiţie un domeniu al cogniţiei. Multe dintre rezultatele
matematice, deşi teoretice şi abstracte, pot fi însă explicate prin analogii şi metafore sugestive.
Perspectiva „reprezentărilor multiple” o contracarează pe cea a „analogiei şi metaforei”. Când
faci o anlogie alegi un element dintr-o sferă de referinţă în mod deliberat îndepărtată sau diferită,
însa în cazul reprezentărilor multiple alegi elemente din sfere de referinţă care se aplică imediat
la subiectul în discuţie.
Exemplu: desene ale grupelor de obiecte structurate în diferite moduri
23
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
24
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
25
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Dacă un joc se repetă într-o altă formă pentru a se elimina plictiseala şi monotonia , poate
fi mărit gradul de dificultate, fără a diminua atractivitatea, fără să devină obositor.
Jocurile didactice pot fi folosite şi ca testări prin care învăţătorul să-şi dea seama de
calitatea cunoştinţelor pe care le posedă elevul la un moment dat, de gradul de însuşire a unei
deprinderi sau de nivelul de dezvoltare a unor procese psihice.
Jocurile matematice pot fi clasifica astfel :
1. în funcţie de scopul şi sarcina didactică pot fi împărţite în :jocuri didactice ca jocuri
de sine stătătoare, jocuri didactice ca momente propriu-zise ale lecţiei, jocuri didactice
în completarea lecţiei, intercalate sau la final, jocuri didactice pentru aprofundarea
însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol.
2. În funcţie de aparatul formativ pot fi clasificate în :jocuri pentru dezvoltarea
capacităţii de analiză ( ex. Completează şirul ) , jocuri didactice pentru dezvoltarea
capacităţii de sinteză ( jocurile numerice predate în cadrul operaţiilor cu numere
naturale ), jocuri matematice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua comparaţii (
dintre jocurile numerice putem aminti pe cele pentru recunoaşterea semnelor de ,,=”,
,,< “, ,,> “ ) jocurile pentru dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare (
jocurile de compunere a numerelor naturale în concentrul 0 – 10 ), jocuri didactice
pentru dezvoltarea perspicacităţii.
Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei în
care observăm starea de oboseală, când atenţia nu mai poate fi captată prin alte mijloace didactice
sau pot fi organizate lecţii-joc, în care jocul să domine urmărind fixarea cunoştinţelor, fixarea şi
sistematizarea acestora.
Inclus inteligent în structura lecţiei, jocul didactic matematic poate să satisfacă nevoia de
joc a copilului, dar poate în acelaşi timp să uşureze înţelegerea, asimilarea cunoştinţelor
matematice în formarea unor deprinderi de calcul matematic realizând o îmbinare între învăţare şi
joc.
Doar la auzul îndemnului ,, Hai să ne jucăm ! “ , copilul tresare de bucurie, devine mai
atent, mai activ, mai interesat de activitatea ce o va desfăşura, neştiind , practic, că prin joacă el
va învăţa de fapt, va sistematiza ori îşi va cocnsolida cunoştinţele.
26
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
27
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
5 0
Datorită jocurilor de descompunere folosite la celelalte cifre numai doi elevi n-au găsit
toate soluţiile posibile. Aceşti elevi au fost ,,penalizaţi “ prin a scrie adunările:
0+5= 3+2= 4+1=
1+4= 2+3= 5+0=
Tot în cadrul rezolvării problemelor am prezentat elevilor ,,variaţiuni “ pe aceeaşi temă:
a) Mihai are 10 ani. Peste câţi ani va avea 16 ani ?
b) Petre are 16 ani. Câţi ani au trecut de când avea 10 ani ?
c) Mihai are 10 ani şi Petre 16 ani. Cu câţi ani este mai mare Petre decât Mihai ?
d) Mihai are 10 ani şi Petre 16 ani. Peste câţi ani Mihai va avea vârsta de azi a lui Petre ?
e) Mihai are 10 ani şi Petre 16 ani. Cu câţi ani este mai mic Mihai decât Petre ?
f) Mihai are 10 ani şi Petre 16 ani. Câţi ani au trecut de când Petre avea vârsta de acum a
lui Mihai ?
H. Freundenthal spunea şi aprecia acest tip de rezolvare a
problemelor în şcoala primară şi mai ales în clasele mici, unde se pun bazele dezvoltării gândirii
matematice. Chiar pentru problemele existente în manualul de matematică, am cerut elevilor să le
transforme pe unele în exerciţii, pe altele într-o altă formulare a conţinutului. În momentul
transformării mi-am putut da seama de puterea de creativitate a copiilor. Când tema pentru acasă
era o problemă din manual, ceream ca aceasta să fie transformată în două moduri diferite. De
exemplu :
Coca are 5 lalele. Mama îi dă 2 lalele. Câte lalele are coca ?
Prima transformare – Coca are 7 lalele, 5 lalele a avut la început. Câte lalele a primit de la
mama ei ?
A doua transformare – Coca are 7 lalele. 2 lalele le-a primit de la mama ei .Câte lalele a
avut Coca la început ?
Aceste exemple dovedesc destul de clar aportul pe care îl are acest procedeu la
dezvoltarea gândirii logico-matematice şi a memoriei copiilor.
28
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
29
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
d) În grădiniţa cu flori
Au înflorit doi bujori
Mai stau gata-mbobocite
Cinci lalele rumenite
Câte flori eu voi avea
În buchet când ţi-l voi da ?
30
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
31
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
cere rezolvarea unor exerciţii combinate, elevul fiind obligat să respecte ordinea efectuării
operaţiilor. Dacă va reuşi să rezolve corect şi aceste exerciţii, va putea fi numit ,, pilot de curse
externe,,. În treapta a patra, elevul va efectua un exerciţiu combinat, cu paranteze mici.Acesta îi
va da satisfacţia de a putea fi numit ,, pilot de încercare,,. Ultima treaptă – şi cea mai dificilă – va
fi un exerciţiu combinat, pe baza căruia va trebui să compună o problemă. Abia acum el va avea
satisfacţia de a deveni ,, pilot cosmonaut ,,. Sarcinile acestui joc sunt rezolvate alternativ cu
sarcini de lucru frontale, la tablă. Elevii care au rezolvat corect toate sarcinile jocului, trecând cu
bine peste toate treptele, primesc drept recompensă numele de ,, pilot cosmonaut,, şi imagini cu
diferite rachte şi cosmonauţi. Acest joc poate fi aplicat la orice clasă şi la orice temă, ca activitate
de muncă independentă, într-o diversitate de variante, în funcţie de resursele creative ale
învăţătorului.
Jocurile didactice, în majoritatea lor, au ca element dinamic întrecerea între grupe de elevi
sau chiar elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele lor, dar şi la spiritul
de disciplină, ordine, coeziune, în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea prilejuieşte copiilor
emoţii, bucurii, satisfacţii.
32
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
3. Biletul câştigător !
Ionel a jucat la Bingo şi a câştigat. Ce numere erau înscrise pe biletul lui dacă acestea
sunt numere formate din zeci şi unităţi la care cifra zecilor este cu 1 mai mare decât cifra
unităţilor ?
33
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
2. Ghicitoare matematicǎ:
98 – 46 = 14 + 15 =
38 – 22 =
40 + 60 =
34
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
4 + 2 5- 3+ - - 5
-
+ + +
50 50
100
100
75 75
35
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Victor Marian
64 21 42
24 : 2 72 : 8 369 : 3
9 9 123
5x 1 10
4 +: 12 8:2+1
2x2 20 : 4 9 x 4 :12
36
18 : 6 1x3:1 0x1+3
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
2 3 4 5
6 12
4. Calculaţi şi completaţi:
x 50 27 85 74 95 12 49 68
5
68 55 85 50 100 45 30 70
punct
5
e /
68%
5.Completaţi operaţiile corespunzǎtoare cu unul din semnele: ,,x”, ,,:” :
(
7 _ 2 _ 2 = capac
7 5 _ 2 _ 10 = 1
3 _ 3 _ 3 = 27 8 _ 2 _ 4 = 4
8 _ 2 _ 2 = itatea
2 9 _ 2 _ 6 = 3
rezol
utivǎ)
6.Pe o sârmǎ de telegraf erau 3 rândunele. Au mai venit 2 rândunele. Câte picioare sunt
pe sârma de telegraf?
37
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
d) Unitǎţi de mǎsurǎ
20 l 3l 100 l 80 l
4. Doi viţei cântăresc cât o vacă, iar 2 vaci cântăresc cât un urs.
Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată:
- 6 viţei cântǎresc cât un urs;
- un urs cântǎreşte cât 4 vaci;
- 4 viţei cântǎresc cât un urs.
7. Ajută-i pe Shaggy, Velma, Fred, Daphne şi Scooby să descifreze un nou mister din
Arizona, SUA, găsind multiplii şi submultiplii metrului. Găseşte şi colorează în tabelul de mai
jos metrul cu culoarea roşie,multiplii lui cu culoarea galbenă, iar submultiplii cu culoarea
albastră.
A F M G R S S M C D I L I F R E C
M E I O J N R R E E R T L Z E A E
E N L P K E E S N C F E I R R S N
R T I R I D W D T A D S T E T D T
R R M D L D E C I M E T R U L F I
U I E S O W D T M E K F U S N G L
38
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
M E T R U L S D E T L Z L D B H I
I U R I L K A W T R O H R F V J T
O M U I I I X K R U P G R G C K R
O R L L T L Y I U L I F D D X L U
C D E F K I M F L L Z F F D X O L
H E C T O M E T R U L A E G R H I
C D U G R A M I L I L I T R U L E
E R T Z U I K I L O M E T R U L R
j) Noţiuni de geometrie
39
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
4. Un bazin în formǎ de pǎtrat are plantaţi la colţuri castani ca în desenul de mai jos.
Bazinul trebuie dublat ca suprafaţǎ. Cum realizǎm acest lucru fǎrǎ a distruge castanii?
5. Un tatǎ lasǎ un teren celor patru bǎieţi, de forma din figurǎ. Bǎieţii vor sǎ-l împartǎ în
mod egal dar sǎ aibǎ fiecare parte forma terenului întreg. Cum se poate împǎrţi?
6. Un lanţ de fântânǎ s-a rupt în cinci bucǎţi de câte patru inele. Cum trebuie procedat
pentru a avea cât mai puţine lipituri?
7. Mingea cǎlǎtoare.
40
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
k) Jocuri logice
1. Într-o familie sunt patru surori; fiecare cântă la un alt instrument şi cunoaşte o altă
limbă străină. Astfel: Maria cântă la violoncel; fata care vorbeşte franceza cântă la vioară; cea
care cântă la pian nu e Valeria; Lucia nu ştie germana; Maria ştie italiana; Teodora nu cântă la
vioară şi nici nu vorbeşte engleza; Valeria nu ştie franceză; Lucia nu cântă la harpă; cea care
cântă la pian nu ştie italiană. La ce instrument cântă Valeria şi ce limbă cunoaşte?
2. Făt- Frumos omoară pe rând cei 3 balauri cu câte 3 capete şi fiecare cap cu câte 3
limbi. Pentru a face dovada vitejiei sale, taie toate limbile balaurilor, le bagă în traistă şi pleacă
spre palatul împăratului.Cu câte limbi pleacă Făt- Frumos?
3. Ionel construieşte un gard de 35 m lungime şi bate câte un ţǎruş din metru în metru.
De câţi ţǎruşi are nevoie?
4. La aniversare, Dănuţ este întrebat de invitaţii săi câţi ani împlineşte. El spune:
- Am un număr de ani care se împarte exact şi la 2 şi la 3.
- Doar nu ai 18 ani ! spune Anca.
- Şi nici 6 ! adaugă Adrian
Câţi ani are Dănuţ ?
5. Ariciul Mark spune prietenului sǎu: ,,Dacǎ aş fi cules de douǎ ori mai multe mere
decât am cules, aş fi avut cu 24 mere mai mult decât am acum.” Câte mere a cules Mark?
41
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
7. Pisica mea are 7 ani şi cei doi pisoi ai ei au 2 ani şi respectiv 3 ani. Peste câţi ani
vârsta pisicii va fi egalǎ cu suma vǎrstelor celor doi pisoi?
PROIECTE DIDACTICE
Clasa: a IV- a
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică distractivă (opţional)
Unitatea de învăţare: Numere naturale în concentrul 0-1000
Tema: „Numerele se joacă”
Tipul lecţiei: Recapitulare, fixare şi sistematizare a cunoştinţelor
Ţinte strategice:
1. predarea interactivă şi centrată pe elev (folosirea metodelor moderne îmbinate cu cele
tradiţionale care-i stimulează pe elevi să gândească în mod independent);
2. evaluarea continuă a rezultatelor elevilor;
3. cunoaşterea elevului (dezvoltarea abilităţilor care permit cunoaşterea stilurilor de
învăţare).
Durata lecţiei: 45 de minute
Obiective generale:
- recapitularea şi consolidarea cunoştinţelor despre numere naturale scrise cu cifre arabe şi
cu cifre romane în concentrul 0-1000;
- dezvoltarea gândirii logice şi a atenţiei.
Obiective operaţionale:
- să utilizeze corect terminologia matematică;
- să scrie numere naturale;
- să descopere regula completând şirul;
- să ordoneze crescător numerele date;
- să compare numerele date folosind simbolurile matematice;
- să rezolve situaţiile - problemă descoperind paşii logici.
Metode şi procedee: jocul, exerciţiul, conversaţia, problematizarea, explicaţia, munca
independentă, „Brainstorming”, „Ciorchinele”, „G.L.C.”, „Metoda cadranelor”.
Materiale didactice: planşe, figuri geometrice, fişe, fişă de lucru, fişă de evaluare.
Forme de organizare: frontală, pe echipe, pe perechi, individuală.
Forme de evaluare: continuă (fişe, fişe de lucru, fişă de evaluare).
Bibliografie:
1. Alina Nicolae Perţea, „Matematică distractivă”, Ed. Aramis, 2005
42
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Anexa 1
1. Metoda „Brainstorming”
Elevii celor două echipe vor completa tot ce ştiu despre numărul de pe fişă:
2. Metoda „Ciorchinele”
Elevii (câte doi – perechi) vor completa „Ciorchinele”
44
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
3. Metoda „G.L.C.”
Elevii împărţiţi pe echipe de câte patru vor forma numere de trei cifre cu ajutorul cifrelor
confecţionate din piesele pătratului Tangram, respectând cerinţele:
- formaţi un număr de trei cifre care se împarte la 2;
- formaţi un număr de trei cifre mai mare decât 600;
- formaţi un număr de trei cifre care se împarte la 5 etc.
Anexa 3
Numele şi prenumele.......................................................................
Fişa de evaluare
Metoda cadranelor
45
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
deci la..................
Anexa 2
Numele şi prenumele.......................................................................
5. Scrie cel mai mic şi cel mai mare număr de trei cifre:
46
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
7. Compară numerele:
567 535 901 909 569 570
Proiect de lecție
Clasa: a III-a
Disciplina :Matematica
Modulul :Înmulțirea și împărțirea în concentrul 0-1000
Tema :Înmulțim cu hărnicie,împărțim cu dărnicie
Subiectul :Rezolvare și creație de exerciții și probleme
Obiectivele operaționale :La finele lecției elevii vor fi capabili :
O1-să transpună enunțuri matematice în exerciții matematice folosind un limbaj matematic
adecvat
O2-să efectueze corect și rapid împărțiri în concentrul tematic dat
O3-să exprime clar și corect rezolvarea problemelor
O4-să participe cu plăcere la ora de matematică manifestînd colegialitate și cooperare
Tipul lecției :de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor
Tehnologii didactice :
metode și procedee:exercițiul,explicația,analiza,cercetarea,observația,problema-
47
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Verifica Orală
rea temei *Alți 2 elevi vor rezolva o problemă cu plan și prin exercițiu .
pentru Pe un imaș pășteau capre și tot atîtea oi.În total animalele Exercițiul
acasă aveau 96 de picioare .Cîte capre și cîte oi erau?
Orală
Reactualiz Iar noi verificăm tema pentru acasă:ex.2 –p.96
area O2 108,117, 500, 209 23, Ștafeta
cunoștințel 325, 856, 305 102 rest 2, matematică Scrisă
or și 206 rest2, 734, 703, 205, 105rest8, 755, 18
capacită Dictare
ților *Acuma să vedem dacă cineva va rupe ,,Ștafeta matematică ”- matematică
ex.2-p.97(Fiecare elev rezolvă oral cîte un exercițiu de Cadranele
Consoli O1 împărțire)astfel vom deduce care este subiectul orei de astăzi .
darea Se anunță subiectul și obiectivele orei. *Dictarea
materiei și atenți vom scrie dovedind transpunerea enunțurilor Scrisă
48
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
49
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Cadranele
3. 4.
50
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
BIBLIOGRAFIE
51
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
CUPRINS
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
PROIECTE DIDACTICE
BIBLIOGRAFIE
CUPRINS
52