VISUL UNE NOPTI DE VARA — / Traducere de DAN GRIGORESCU Py< ACTUL 1 | | | PERSOANELE Z SCENA1 THESED, duoele Atenei HIPOLITA, regina arsatcanclor, EORU, tatal Hormiei logoduica lui ‘thes Atena, O tnodpere tn palatul lui Theseu, Intrd Thesew, Mipolita, Prilostrat LYSANDER ") tnrigosi HERMIA, iilea lui Bgen, Indes suite, DEMETRIUS } de Tay gostiti fo Lysander a ip RM ape Rt 4 macctru de cere. HELENA, indragestita. de ESE: Cu pas gribit, framoasi Hipoli ee eS Ses ane ee 2 OBERON, segele zinclor Vor trece patrn zile® ferieite | SUT duets QITANIA, regina zinelor Co vor adutee iar o hin’ nou’, BLINDU, itmplar PUCK, ai si Robin-Biiat-Bun Dar Inna veche seade-atit de-nect JURUBITA, fesator FL ATANJEN Si implinirea dorului mi-amini, FLAUT, elxpaci de foale MAZKRICHE Precum o mumi vitreg’ sleieste BOTISOR, cdldirar FLUTURAS | baad Averea-ntreagi-a fiului nevirstnie!* SUBPIRELU, croitor BOL-DE-MUSTAR POLTPA: Dar zilele se vor topi in noapte, eee ana tea’ Si cele patra nopfi vor face timpul iets gpa da lan nk Oberon gf al Si lunoee asoment uni vs, -—Acfinnes se petrece ta Ateua gi intro padare din epropieren ova ms, | Si hima, are de argint, se va-ncorda Si Iumineze noaptea munfii nosatre. ‘THESE: Mergi, Philostrat’, si-ndeamma Ja petreveri, | ‘Intreaga tinerime din Atena, Trezeste duhul vin al veseliei . Si dW tristetea-n seama-ngropiicinnil Nui oaspe potrivit serbiirii noastre. (ese Philostcat.) | ‘Te-am cucerit cx spada, Hipdlitas, ? . x | Si dragostea ti-am cfgtigat-o-n hupte, Dar vreaw si-mi fii mivcasi-n bueurie, In falnice si vesele serbiri. . (Cntr, Bgeuy, Herncia, Lasanser yi Deowtrine.) BORU: Bi forieit, shivite erai, Theseut = overs 11 Shakesneare 10 : as 08 inwu ‘THESEU: EGEU: ‘THESEU: HERMIA: ‘THESEU: HERMIA: THESEU: HERMIA: 22 Preabunule Egeu, ffi mulfumesel ” Ce vesti aduci? Cu sufletul mihnit, De Hermia venit-am si ma pling. Demetrius, epropie-te! Doamme, Po-acesta lam ales sli fie sof. Lysander, te apropie! Acesta, Stipine bun, mi-a fermecat copila, C&ici tu, Lysander, stihuri dulei i-ai scris Si i-ai trimis ziloage de iubire, Si la fercastra ei, in nopti cu hit, Lai inginat, ew glasu-fi mincinos, Cintari ale ‘wbirii mineinoase, Si cu inclele din pirul tin, Cu giuvacruri, flori gi eu zorzoane, Tot soiul de nimicuri si cofoturi (Soliile dusmanului puternice ‘Al tincretii). cu acestea toate ‘Tu ici furct gi inima si visul, Schimbind fn oarbis indaitnicie Supunerea, ee-mi datora. Slivite, De 1-0 s-l vrea aici, in fata voastea, Po cel co Lam ales si-i fie mire, Voi cere, dup Iegile Atonei Coani dau asupra ci destule dreptu Sau s-0 cunnn eu tinkral acesta, Sau morfii si 0 dau, eum. spune legos”, Tu, Hermia, co spui? S& eugeti bine! Si-l socotesti pe tatal tim un zeu: Ciei frumusetea el fi-a zimislt-o. ‘Tu esti asemeni unui chip de coars Pe care el la plimidit si poate Ori si-1 plstreze-ntreg, ort sii il strice, Demetrius eun tint plin de haruri, Lysander e la fel. Nu mi-ndoiese. Avind de partea sa pe tatil tin, Mai plin de haruri esto colilalt. Cu ochii mei ay vrea sh vada tata, Mai bino-ar fi ea ochii thi sk vads Cu mintea huis, Tertare cer, stipine, Dar nu stiu ce putore mi indeamna THESEU: HERMI. DEMETHIUS: LYSANDER: Si fiu cutezitoare si st-nfrng Sfiala ce m-ar fi oprit a-mi spune Tutregul gind aici, in fafa voastra; Pleeati, insi, rogu-vi, mitite, Dezviiluiti-mi rin) eo’ m-asteaptt De nu-l ian pe Demetrius de sot. Vei fi sau dati morfii, saw goniti Pe veci dintre fipturile-omenesti, Deci, Hermia, intreabi-ti tineretea, Dorinjele si stugele nivalnie: Vei fi in stare, fnfruntindu-ti tatal, Siambraci_vesmintul aspru-al_schivniciei, Inchisi-ntv-o chilie-ntmneeata, alti fn einstea Tunii reei si sterpe® Tinguitoare cintoce de slava? De trei ori ferivite sint acelea €e, stapinind al singelei indemn, Urmeazi-alaiul sfintelor fecioare. Dar pe pimint © mult mai ferieit, Un trandafir co-si dtiraie mireasma, Dect cel co-n sihastrd buewrie Trllieste, ereste, siApoi se usncl, Vegheat de feciorelnicit sii spini. Ca el vreau si triiese si si mai sting, Deeit siani fie trupul prihinit Portind povara unui jug nevrednie: Nu! Inima au-l vrea stipin pe-acesta, Iti dim rigaz sh te gindesti mai binet Cind una now’ va. peeetlui Nuntirea mea cu draga-mi Hipolita, Tu, flied riavetitt, vei mu Sau vei primi si te miriti ew-accla Pe caro tatil thu fi la ales, Sau ascultare vei jura Dianci, Unindu-te pe veei eu schivnicia, ©, Hermia, supune-te! Lysander, Pirelnice sint drepturile tale, Jor ale mele-s legiuite-n totul. Pe tine tendrigeste tatil ei, Tnsoard-te eu el gi last-mi mie Pe Hermia, ci ca mi-ndrigeste,mu ECEU: ‘LYSANDERE TUERSLU EORU: EYSANDE! HEGRMIA: LYSANDEE: 2s Tt ri de noi! Da, eu iam dat inbirea, tot eo am inbirea-i di in dar. Cum ata ¢ a mea, -o diruiese, Miivia-ta, de neam sint casi el, Wes mai stiae, mai calda mice iubi Si nici in insugii mu-s mai prejos, (Ba, poate si'intrec). Un tucru, ined, F, mati de pret decit aceste vorbe: Bu, numai eu -s drag acestel fete. De ce, dar, dreptul mew st mu mil apie? Demetrins, 0 spun, acum in fat, Pe auindra fiiei-a lui Nedar, Helena, (x vorbe-amigitoare-a fermecat-0. Sirmana, eat adori ea pun idol Pe ‘oinu-acesta erud si nestatornic!®, Martwisese, am auzit acestea $i vrat-am'pe Demetrius sil chem. Fmpovirat de treburile mele, ‘am gidu-acesta, Hai, Egat ctrins, si vii si tu cu nol. Vreau si ya dau o tainiek pormnet, 3, Hermia, eu tine fnsifi lupti te. supune vrerii pirintestis ‘Altninteri, legea aspr’ din Atena (Pe eare nave dreptu s-o-mblinziut) Sou morfii te va da, sau schivnicil, Sa mergem, Hipolita, draga mea. Urmatine, Demetrins, Bgeu! ‘No sintoti amindoi de trebuinté [La sirbiitoarea noastri; vi. voi spane 6 taind care, stim en, va priveste, Cu dragoste supust va urmiim, (les These, Hipoltay Kyou,” Demetsine st onlin) ‘De co e draga mea atit de pals Si rozelen obraji an vestejit? An insotat de ploaia care-adast’ Lin ochii-mi intristati si so reverse. Din cfte stiv, din cfteam anit Sau_am citit’ vreodat’ in istorii, Nicieind nui dat inbiriiadevirate Si curgii Jin gi firs, tulburare; Sau se ivese nepotrivici de rang. LYSANDER: ERMIA: LYSANDER: ‘HURMIA: LYSANDER: HERMIA: = Way Ce chin! Cel mie legat de cel malt? Sau virsta. mi le e deopotriv. 5 Co trist! Bitrini uniti en tinereteat Sau cei din jur in locu} tn aleg.. Ce iad! Cu ochii altnia s-alegi! Sau cind iubirea-n fonte-i potriviti, Rizboaie, molimi, moartea o-mpressur’ Si o preschimbi-n avon nedeshisit, Fugar precum o umbri, scurt ca, vis Asemeni unui fulger eare-n bern Dezvitnie gi cerul gi pimintul, Dar pin’sk strigi: .Privestol", a Si Langhitit pe veei gitejel nepy ‘Tot eo luceste e sortit pieiri, Daciiri aceasta leginiren soartsi, Si alba parte dragostea de chi, Sa indueim nrsita Impicati, Tubirea e-mpletita. en durcrea, Cam e si en suspinul si en visut, Cu Taerima, en gindnl, ew dorinta Cuminte sfat! Asentt3, deci, iubitos Am 0 m&tugi vaduv’, hogat an Co niciodatit na avut cop De-accea mi inbeste ca pesun fia, Ea sti la sapte leghe! de ox Acolo ne putem cisitori La adipose Ile Aten ec, de fi-s drag, cum spi, te furigenes Din ‘casa pirinteases, ae ee om Si vino-n codru, unde te-axa vit” Odati, ind venisesi en Heleva Scaduceti slavt zorilor de snai¥ Acolo te voi astepta, ; Lysande Po areal el mai tare al hi Aton Si pe sigeata Ini eu virt de aur” Si pe-al Ini Venus porumbel press Peal inimilor rodnie logimini, Pe rugul ee pe Dido mistuit-a Cind Eneas gi-a pirlsit inbita® Po jurkimintal care mai ales” Birbatii Lan eileat atit de des, La ceasul hotiit ifi jur ei ¥in, ng,HERNIA; HELENA: HERML HELENA: HERMIA: HELENA: BERMIA: 246 Park Nistrusnie spiridag® saw Pack ‘An parte de-ajutoral lor. po vee $i en noroe prin viati fi potreci, Aya e? Ai ghieit. Eu sint un duh Ce zbor intreaga noapte prin vazduh; Pe Oberon fl fae sh ridi-ades, ind ea o minzis sprintend, nev Momind po atrvagul arntiser. M-ascund la vreo cemitri:in pater, Sub chip demir riseopt; si, cind la guri Ea di sk duck-ntlia sorbituri, O-mproge po sinul vested. Alt& dati, Gind deapand-o poveste-nfrieosati, Mitusa redo els un s Si ent si so-agere-ucet pe el; Eu fag, ea pe podea se privaloste, ‘Turloaicle isi ealt& si tuseste, Coilalfi, inveseliti de-aga’uipaste Terese de ris, tinindu-se de coaste, Si jon cd nivieiud new petreent Tn ceasyatit de vesel si pldent... Dar, {ugil Priveste, Oberon se-aratal et, ass * u ©, de-ar pleea! Stipina-mi vine, inti! (Oberon, ints, diat-o. parte, uronat de aluint sus pee dle ee ot Titanio® trufasé, nu mi bueur Ci tontilnese sub strilueiwa lm. Da, iati-l deci pe Oberon gelosul! Si mergem, zine dragi! Nui mai ennose ‘Toviirasia lui, nici asternatul, Nesocotito, stai! Nui sint ew sot? Asa cum s.ar cidea sicti fin eu soati Dar stiu cum, furisindu-te din tari, Forat-ai chipul lui Corin, pastoral? Stiteai insreaga zi chutind din tluige Seu inginind Philidei drigistoase Dulei stituri de iubire. Pentru ¢ ‘Tentore’ din nungii Indie, sifu Doar pentry amazoana-nfumurata, Comedianta-n.straie de riaboinic, Tbovniea-ti matahiloasi, eare Curtnd se insofeste eu Thesen. Vii nunta st le-o bineeuvtn Cum nai ragine-astfQl = ponegresti Prictenia mea eu Hipolita, Stiind citi stiu inbirea cu Theseu? ‘Nu tu bai smuls fn noaptes instelat Din bratele-ngclatel Perigina?® Nu Lal silit s-0 mint po Evleca, Pe Ariadna si po Antiopea? Bolnave niseocisi de cm gelos! De cite ori, din mioznl veriincoace, Ne-am futtlnit pe dealuri, in vileete, fn codru,-n cimp, ling izvor, prin’ trestil, Sau pe-ale mirii farmuri nisiponse, Cind vitul fluiera si noi dansam, Avan te-ai repezit tipind Ia noi Si jocul ni Lai tulburat. Tar vintut S-a miniat e& ne elute n zadar; Sorbind din valuri picle otavite, Le-a rsipit po elmp. Firave girle, Umflindn-se trafage, an spat matea. Zadarnie boii an trudit sub jug Si oamenii au asudat din greus0 OERON: mvaNIAy at” Ca spieul niet n-a dat tuleien Sia marit, Dumbadvile-s pust Cimpia inceat, numai_corbii So-ngrasi, hulpav eiugulind din lesuri. Sotroanele-s do mil acoperite, Potecile eo serpuian prin ierbnri Sint neamblate, mi se mai cumose. Colindele'® si basmele-s uitate Si cintecul de slavi sau de joo. Tar luna, doamma valurilor mirii, De furie pilind, vizduhu-] ud $i rispindoste aburi reci si umezi Co-adve duyeri inerincenate-n oase. Tntregul erng al vremii se ristowrn’: Ciruntul ger se last peste roze, Cununa de emt gi sloi a iernit mpodobiti azi cu flori si mugnri, anotimputile vin de-a valina, C4 nimeni nn te mai cunoaste rostul’. Nayala-aceasta de nenorociti ‘A izvorit din certurile noastre. nti lor noi sintem, arsindof, Numai de tine-atirn’ sh le-opresti, Titania de co si-] mai infrunte Pe Oberon al oi? En nu ifi eer Decit un b&ietag pierdut, pe care, ‘rean pajul meu® sk-1 fac. To linigteste! Tntreaga {ari-a zinclor nm poate S& cumpere copilul de la mine. Ciel maici-sa era din tagma mea, Siadesean Tndii,-n noaptea en mirceme, Stiitea in preafma mea sporoviind, Sau, pe misipul Ini Neptun®t culeate, Rideam de phuza nayelor, rotund’ Sub dezmierdarea vintului sigalnic Preeum un pintee rodnie de femcie, Apoi, ascmeni lor, ee legtina (Era pe-atuneea grea en-acest eopil), Parind ch pe nisipul eald phutestes Picea rizind gi iar venea spre mine, Ca naya tnekeati eu seumpeturi Era sirmana, fost, muritoar OBERON: TITANIA; OBERON: PUCK: OBERON: 1 Se stinse-n ecasnl cind nisen biiatul, De dragul ei acum fi erese copilul, De dragul ci nu mi despart de el Git ai de gind si stai aci,-n pidure? Plee, poate, dupi nunta’ lui These. De vrei in jocul nostra si te prinz’, Sau sh privesti eum dintuim sub Inna, Poti sf rimii, De nu, po-aci tie druncal, De-mi dai copilul, te-nsofese oriund Nici gind! 8% mengem, zinelor, de-a Dacé ‘iminem, sfada va porni, (ote Titania ou evita oi.) Drum bun! Dar nn vei pirisi pidurea Nainte de-a-ani_plati ocara asta, Apropie-te, Puck! Ti-aduei aminte, Sisteam elndva pe-o stincl, lings Cind risuni un cintee de siren, Atit de dulee, ei-nspumatul val S-a domolit; gi stele Iunecat-au S.asculte viersul ei, Mi-adue aminte, Si am vitzut—tu n-ai putea vedes Pe Amor fharmat plutind sub luni; Tintin vestala mindra,-nscaunati Pe-un tron din Soare-apune, slobozind Din tolba lui sigeata coa mai inte, De pared ar fi vrut ea dintr-o dati Vreo zece mii de inimi si stripung’, Dar am vizut sigeata-nflicirath Stingiudu-se in raza rece-a lunii, Nevitimats a trecut fecioara, Notulburati-n gindurile ei, Sigeata a c&zut atunci pe-o floare Ce-n purpurt-si schimba pe loc albeata, Si fetele-i spun ,dragoste"® de-atunci, Sa mi-o aduei; o tii, iam aritat-o. Cei cirora pe genele-adormite Le pieuri sueul florii fermecate Se-udrigostese de cea dintfi fiptor’ Pe care-o vid eind so trezese din somn, Deci, adu-mi-o; s& vii atit de grabnio, Inet Leviatanul, fn ristimp, Sa nu apuce-o leghe s% inoate, mare,m0 PUCK: ‘OBERON: DEMETRIUS: BELENA: DEMETRIUS: HELENA: TRU: ‘HELENA: bss Pimintu-} voi fneinge ex un befus tn mai pufin de-un ceas. (ese) Voi agtepta Titania. s-adoarmi-ntr-un. tirzius Pleoapele on floarea-i voi atinge. Fiinfa co-o sii iasi-ntii in eale, (De-o fi leu, maimutoi, urs, Iup san tar) © sisi aprind’ flacira’ iubiti, Si pini-o so dezley din vraja-adines (Accasta e-n puterea altet ierbi) © voi sili copilul si: mil dea, Dar cine vine-aici? Sint nevizut', Deci pot s-ascult in voie co-si vor spine, (Ctré: Demetrius i Helena, wrnnrindil.) Nu te iubese. Deci nu-mi atine calea! Unde-s Bysander, Hermia cca mindri? Di voi ucide! Dinsa m-a eis Mi-ai spus cin taink au fugit aici Zadarnie ins% riscolese Pe Hermia cea dragi n-o gisese, Di-mi pace! Nu umbla in urma mea! Dar tu md chemi necontenit spre tine, ‘Tu, inim& de adamant; nu fieral, Gi inima-mi statomied, ‘de-ofel, ‘Tu o atragi... De-{i pierai puterea-aeeasta, Patere n-o si am si te wmez, Cum? Eu te chem? Ti spun cuvinte dalei? Nn fiom strigat in fai’ adevaral Ca muni osti drags, nici nn poti simi De-acecarmt esti din’ co hi ee mai drag; Eu ciine eredincios iti sint; ma bati, Si cu m& gudur... Doar atit iti cer; Ca pe un ciine-alungi-mi, di-n mine, Dar si-mi ingidui si-ti pisese in um, €e loc mai oropsit st-fi cer in suflet @ar pentru mine-i loc de-nalt& cinste) Decit si m& socoti precam wn efine? Ne-mi atifa minia! Sint bolnay Cind te privese. Bolnav’ sint si cu Cind ma te vid, i i DEMETRIUS DEMETRIUS: HEBENA: DEMETRI: OBERON: PUCK 257 i bunti-cuviing, Ai pinisit cefatea, to-ai dat prinsa Tn mina unui om ce te Si porti comoara fecioried tale Pindita de primejdiile nopyii, De sfatul rau al unui loo pastiu. Mice cinstea ta 0 paviizi; mui noapte Cind pot obrazul tim si ‘til zirese, Nu cred c& noaptea neagr’s ma-neonjoari, Padurea na imi pare-m Joe pustin, CK tu, in ochii mei, esti Iumea-ntreag’. Cum pot si spun ei-s singm, ehd hunea Asupra mea privirea-si atinteste? Fug in desis, de tine si m-ascund; Te las in seama fiarelor. Nici una Nuvi mai nemilostivis decit tine. Fugi ude vrei! Povestea, deci, se schimbiiz Apollo fuge, Daphne] urmiresto, an ulul gonit de porumbiti, n tigre-nspiimintat de-o cint& blind Sfiala eum si-nving’ voinicia? Nu ma oprese si te aseult. Di-mi drumull Si dack dup& mine te mai fi, ‘Te fac de ris aicea, chiar fn’ eodrn, In templa, tn eetatomn eimp, vai mie, Mereu fi riai de mine. Ce rusine! Tu injesestiastfel femeia insti Birbatii-n Inpte cucerese. inbire Pe noi alteum ne plimiideste Firea; Nie dat ea noi iubirea s-0 iscim Sima dupa inbire s-alergim. (ese Demetrius.) Vin dup’ tine, Fae un rai din iad De-o fide mina colui drag si cad, | mm va. sepa, Nainte de-a corgi iubirea, ta, (nts Puck.) Bine-ai venit, hoinarute!... $i floarea? Vite, am adus-o!1, 2) < OBERON: PUCK: “SCENA 2 (On colf al padurit, Intra Titania, urmata de alaiut ‘TITANIA: E-un firm umbrit de flori de caprifoi, Crese toporasii cu petale moi, Risuri gi cimbru se apleaci-n vint... Titania se-opreste eind si cind Si dupX joc, adoarme ostonita, Sopirla-si las piclea, smalfuita, 88 se-nvesminte zinelo en ea; Titaniei, cu floarea-aceasta sii trezose aprinse niluci Ta catii tn desig si te prefii; E-o fat din Atena, alungatis De-al ei iubit... Ai gril, deindata Ce-adoarme el, st-i picuri sue po pleun Dar fi astfel, ca ea si fic-aproape, Po ea s-0 vadi-ntli la desteptat. Jn strai_atenian e-nvesmintat; fil vei ghici. Ta seama, insi,-oleact; Tubirea lui pe-a ei so intreact. La cintatori® si mi te-ntorei_ aci, Tntocmai vrerea ta se va-mplini es.) i) ‘Acum, roti-vom dansuri, vom cfnta, Si, apoi, veti pleca intr-o elipita; Voi si, tcideti viermmele din muguri, Voi aripa lilinealui so smulget, Vegminte pentru elfi croind ‘din’ ea, Voi bufnita s% © goniti din preajma, C& prea cu jale elntt, éind ne vede, Si-mi fnginati un cintee pin-adorm, Si-apdi plecati s& vi-mpliniti menirea, Zinelo cinta: Voi, serpi en limbile-nfurcate, Ariel feposi, ascunsi sii stati! Sopirle si omizi#® vristato, Al dozmnei somn nul tulburafi OBERON: LYSANDER: HERNIA; Lys HBRMIA, LYSANDER: ‘UT, Viersul_ tin, privighetoare, Sol cal si-i Inftgoare, Nani, nani, nani, nani, Nici primejdie, nici’ vraja Linga ea si stea de straja. Noupte bun’, nani, nea ‘Tw palng eu lungi picioare, ‘Tese-ti phoza-a alt parte. Melei eu casa In. spinare, Carabugi, fugit: departe. Viersul tiu, privighetoare, Sonal eald sivi ‘nfigoare, Nani, nani, nani, nani, A adornit... $& nm’ rim In preaima ef decit 0 ina. Fes since. Titania donrwe. Tnlrt Oberon, eare ainge Marple te tt OO, eae in Cel co-ntit fi so i Cind din somn te vei tre Dragostea tio va. stim ‘Tigra, pardos, bunioar’s, Uns, muistret sau alti finn’ Conainto-o Sicti risaré dat 0 8 (Hes, Intvit Lysander gi Hermia.) Ai ostenit de dram, inbita mea, ‘Am riticit edrarea, mi se pare, Si poposim niei, vom astepta Peste piduri si ‘ureo mindrul soare, Si fic preeum vrei! Asterne-fi pat, En dom aci,-n franzist-nmiresmat, © si ne facem pernt din trifoi, Un pat, un gind, un snflet amtadoi, De-i crept co spui, c& on tis dragh foarte, ‘Te rog, f-fi agtermutul mai departe. Doar instea mea ti di imbold. vorbiri, In veei inhirea ¢ tihnaci iubirii, Am gpus ci inima-mi de-a. tac legatl, CH laolalti sam pornit si bath, Si el shntem unifi prin Iegimint Can suflete trllieyte-acelasl gind.tu, 21 AERMIA: LYSANDER: HERMIA: PUCK. ELENA: DEMELRIUS: HELENA: DEMETRIUS: TIELENA: sui voie Ting tine sii mit-ntind, CA nu mi-ntind prea mult, si stif, nu aint, Cimilituri gingay mostesngite! Dar n-ag putea nicicind s& ered, inbite, C& spui_minciuni, ‘To rg ew stiruint Cum fi indeamn’, bina-cuviints Pe-o fati sin flielu ea s% se poarte, Tntinde-fi asternutul mai departe. Tubitul meu, acuma, noapte bunk! Cit vei tri, iubirea-fi st n-apnmit Amin! Si so-mplineaseh mga ta! Si viafa sani sfinsese do voi trada i te dezmierde sommul lin... Ca bine! area ta ag vrea s-o-mpart en tine! (tiiadoi adorm, Intré: Pack.) Codru-ntreg Iam riseolit, Pe flicin nu Lam gisit, Siri aprind en-aceasti, Hoare Dragostea mistuitoare. Liniste si bean’ oarbi.. Gine doarme-aiei in. iarbi? Straiatonian,,, Akal Craiul meu aga-mi spunea, Co alungi po biata fati Ka acolo doarme, inti Neandvianit, eopili, dule ‘Ling’ tine si se culce. ‘Te voi fereca, tilhare, Pururea cu-aceasti floare, Somnui 1-0 si mai imbie Geana ta pini-n vecie. Do enm plec, si-fi fugd somal; Eu ma due simi eaut domnal. (Hose. Init Demetrius si. Helena aergiv?.) Ueide-mii, dar nu mai alersa! ‘Te du, nu mai umbla in urma mea! Nu mb lisa aiei, in bezna asta! De mu Tamil, o B8-fi lisosti mipasta! (lese.) ‘Am alergat in yan, an ostenit: En Linn migat, si ol nea broftuit ‘HELENA: LYSANDER: HIBLENA ©, Hermia, ce fericitt esti! Tnbiren chemi eu ochil t8i ceresti.: Nu lacrima le dote striiueire, Eu mult mai des am laerimi in privire, Nu, mi! sint slatit ca 0 lighioan’, Cind fiarele mi vad, 0 ia la goan’. Deci Ini, mai crud ea fiara din pidure, Cum pot si-i cer fn preajur’ si miindure? ALai indemnat, oglind’ mincinoast, Si cred ci-s tot ea dinsa de frumoast, Ce vad? Lysander? Inima se fringe... E mort? Sau doarme? Nu vid strop de stage, Lysander! Mi auzi? Esti vin? Raspundet (trezindw-se) Prin foe merg pentru tine origiunde, Prin pieptu-fi diafan zirese — minune! — Ciara inima ii bate... Insti spune, Demetrius pe andei? Ce tilhar! Cu spada asta moartea-i daw in dar! ‘Te rog, Lysander, mu vorbi asa! Co-ti pasit of i.e drag draga’ta? Hi numai tei esti drag... Vii fericit! Bani pare rin do timpul irosit, Jn preajma ci, Nu Hormia mie drag; Helenei fi inchin inbirea-ntreagit! Com si nu schimbi un eorb® pe-o hulubifs? Dar gind-ndram’-a omulai voingi®; Si gindul meu imi spune rispicat Ca im fromoast esti, cu-adevirat. Oriee rodire vremoa ei si-asteapti; Asa nici mintea mea nu era coapta. Acum, cf am atins desivirgivea, Voinei eilawzi-i e gindirea; Si cantr-o earte;-n ochii tii mi-aratt Povesti cum n-a fost serise niciodatay Do mine rideti toti necontenit; Cx ce, Lysander, oare ti-am gresit? Nu ¢ de-ajuns ¢@ el... nu_¢ de-ajis C4 el disprefu-amar nu sia ascuns? Cuvinto bune mm mi-a spas deloe, Sindar acum bitaia ta de joc?oH, 2 LYSANDER: ERMIAY 262 ti rizi do mine, da, ti rizi de mine... ‘Te porti urit... N-ag fi crezut.... Rusine! Adio, dar... Deri, totu-i de prisos.. Fu am crezut e& esti mai omenos. Cx-o fati alungati de iubit Nu te-ai purtat precum s-a cuvenit.. (lese.) Pe Hermia nu a vizut-o... Last! In cale Hermia nicicind sini iasil... Gustind numai cofeturi gi dulcoatt,, La urmé te cuprinde-o mere grea{a. oi care-o erezio plrisese Mai aprig decit tofi o dusmnese, Pe tine, Hermia, ca pe-wn eres, Cu tofi to vor uri—eu, mai ales. Tu, inim&, puterea ta deplini Helenei f-0 seut si il inchind! (ese) (treindwse) Lysander! Ajutor! Vai, ajutor! Po sin se urci-un garpe-ngrozitor! Ueiderl, fiei mili... Ab, ce vis! Vai, tremur, desi ochii i-am doschis.. De nim’ un garpe m-a muscat, ‘Ta surldeai_privindu-l nemigcat... Lysander! Unde esti?! Cum? Nu rispunde? Ge? Mea lsat, gi a pleeat? Dar, unde? Tn numele inbinlor, vorbeste! Vai, spaima neagrd simt cum m& zdrobestel Plee si te caut... Nu mai esti aci!, Pe tine sau mormintu-mi voi gisi. (tese.) ACTUL IIL SCENA1 (Ait coll at paiduris. Titania doarme, Intra Gutuie, Bindu, Jurntipi, Plants Bogor $i Sublirele. JORUBITA: $-a strins toat lumen? GUTUIE: Tofi in pr! Aici e un loc grozav pentru repetitie'. Pa tea asta 0 sii fie seena, miricinigurite de eolo vor fi culiscle; 6 si juetm piesa, ca gi cum am fi in fata dueelui, SJURUBITA: Gutuie!.. CUTUTE: Co vrei, filosule? SURUBIYA: Sint'unele Iueruri in comodia asta, a ui Pyram si a Thisbeii care n-au si placti, Mai intfi do toate, Pyram trebnic 84 scoati o sabi gi si se injunghie, $i doamnele im pot indura, aga cova, Co ai de spus? BOTISOR: La draru! Asemenea treabi\ 0 si le sperie, cova nemai- pomenit! SUBYIRELU: Eu aie s& Lista chestia asta la urmi de tot, efnd s-0 termina piesa, FURUBITA: Da’ de unde! Stiu en un siretlio, ea si iask toate bine. Scriefi-mi un prolog, gi sericti in prologul vostru ei spadele ‘astea nu ne pricinuiese nici un riu gi ck Pyram nu se omoard de-adoviratolea, Si ca si va creada toata Iumea, spuneti-le ci ou, care-l fac pe Pyram, nu sint Pyram, ci sint Jurubit’, fesi- torul, Asta 0 sti linistoase de-a binclea, GUTUM: Hai si facem prologul; 0 s% fie seris 0 dat& in versuri de opt silabe si o data in versuri do gase", JURUBITA: No, las, mai pune dou’; sh fie opt gi opt. BOTISOR: Dar, ce zicefi; de leu, n-or sh se sperie doamnele?? SUBTIRELU: Ba, mie, drept s& vi. spun, tare mi-e teami eZ or si se sperie, 263our, 11 SURUBITA: Biot, trebuie si ne gindim bine, Si adneem, Doamne paveste, un feu, asa, printre doamue, sta e un hueru fhyrozitar! Ci mui pe plimint’o fiark mai grozavi decit leu! in earne si ase. Trebuie sii ne mai gindim. BOTISO: Inseamni ci mai e nevoie de un prolog, pentrn teu. SURUBITA: Da, trebuie si spunem eum tl ekeamé po &l care face ppe leul. Si si Inso siti se vada jumiitate din obraz prin ecala Teului, © sii trebniasct. si se exprime chiar el en vrco clteva eavinte, Cova care si sune cam. aga; ,Doamnelor! san , Frits moaselor doamne%, ,.va cer san vis ros" san vit dorese $i nu vi fie fried, stimu tremurati, Rispund de via{a voastis ew @ mea, Daci afi erede e& eu sint Ten, ar fi vai si-amar de vinta mea. Nu, niei pomencali! Sint om, ea toi ailalii™. $i atune sicsi spund numele gi si reeunoase’l pe fafi ed ¢ Blinda, thn plarulP®, 7 ‘ GUTUIE: Bine, asa si facem. Dar mai tnt dou Ineruri tare gretes mai inti, nw sti eum o si aducem Lima intr-o camer. Stitt, doar, ei Pyram si Thisbeen se fntilnese noaptea, pe hun, BLINDU: N-o'si fie land dnd 0 si juciim picea? SJURUBITA: Un calendar! Un ealeudar! Cita Ciatai Luna! Céutati Luma! a Da, 0 si fie luni. SURCEITA: Pai, atuned e de-ajuns si Tisafi deschisi 0 fercastr luna 0 si se vadli pe Fereastri. GUTCHE: Da, o si vinit una en o erosnie de miiieini yi cu un fare fi si spun eX el are atentia si fie persoana Lunii. Dar mai €.o chestie; trebuic si aducem sin zid in camer. Penta & asa spume povestea, ei Pyram si Thisheca fs. vorbean prin eriipltura umui zid. BLINDU: N-o si putem aduee un zid acolo, in odain duninealor. ‘Tu ce zici, Jurnbiti? SURUBITA: Oricine poate s& jonee rohil zidului, N-are dectt si. se minjeascti cu putin ipsos sa en hnavi, sau ou teneuiali pronanti winny, 328 FA dees de a transforma capul unui om in eap do migar gpirase ta uele erart din epoca iui Shakespeare, in care era vorba de yrie ito ‘72 Conform practieif curente, se folosea putin’ pinza de paianjen pentra «8 opti singel, in cazul in caro eineva se taia la vreun doget. % Conform sredinsei popular, in acelo vremuri, roua era na produs al luni, 7% So eredea, pe atunci, c,ticcare suspin al cuive echivala en pierderon nei piesturi do singe, 7% Arcarite ttavagi erau foarte puternice, avind 0 forma foarte diferts do elo clsice greossti si romane. % Sir de munfi in Asia Micd, dominind eoasta. Misti Mediterane. 7 tn original yetiopiano!; Lysander se refera Ia faptul ea Hermia ¢ foarto bruneti, ‘%8 Treceren do la versurile rimate la versal alb este folositi penten a rata 0 schimbaro priyind vorbitorii procum si tonal yorhiii, Puck ovine ‘nit repede la versuri imate, 7 Unal din cole patru riuri alo Infernului (Hades) —negrn in eutoare ‘i fovaluit in conta. Fotosind procedeul stilistic al sineedocit att Ovidiu cit si Virgin tnfeleg prin Acheron tot Infermul, 60 Potrivit regalitor biseriesti sinueigegii nu puteou fi inmormatatt {in cimitio si erau ingropafi la riseruei do drumut, cao pilda pentru tofi cei care treceau pe acolo, Pode alth pao, sufletole eelorinceati sccidental, alo citor trupuri nu fusesers gisite, rsticean nelinigtte, ‘imp de o snti de ani, nepatindu-si gist odihua, din cauzi ei. fuse. seri lipsite de slujba inmormintarii, 81 Floarea Dianet (aumita si Artemisia sau agnus cestus) era consierct ca avind putores si apere casttates femeilor care 0 purtan si pe lurmare 38 neutalizeze efectelo florii lui Cupidon, cate predispiuca J indrigostie, 82 Conform legendei mitotogice, Theseu era un mare amator de vinitoare, ups cum arata si pootal Geottrey Chaweer in Povestiile din Cams feriusy. 88 Veri nota 28, 84 Rego al Feniiei, fratelo Buropei i intemeictor al oragulai Teba tn Beofia (Grecia). Legenda spune e& ar fi introdus alfabetal si arta sesierii in Grecia, Nu a fost contemporan en Hercule si Hipolita, faparfinind unei epoci mai voeki, {9 tu polita ecto gi ea 0 vinitoare pusionaté dupd enm ern tot neamud ‘tmazoanslor, vinatul fiind indeletnicirea lor de bazi. Vinitonten dle wrsi era rezervatis in epoca elisabetand namai marilor sonia, Lu document al vremii pomenesie participarea reginei Elisabets tn © asemenea vinitoare inainte dea fi regina.86 Alurie ta traditia popular englora — dupa care de Siintul Vatontin, (14 febraatie) pasirile inoep si se imperveheze, Sfintul Vatonti © sitbatoaren tinerilor gi tinorolor feto-din’ Anglia (a, tr). 87 Refsrte la faptul c& dupa ce Preston, autorul pieset Canbys, a juct {n fifa Blisabotei un Tol in tragedia Tui’ Nasho, roghis a vasplstit cu © ponsio anual’ dv dowizeck de lite sterline, 0 gami desta! de frumoasi’ penta acele vremi, Faptal ef Flaut AD imaginoans. po Turnbifs elgtignd gase binuti (fase pouny fn toxt) fnsoannn eb ar fi patut primi o nisplats din-partea ducelul ogali’ en dé aout’ or cit dgtiga un timplar fn wremea acooss £88 Thoseu,finpreand eu Hereulo, participaso la Iupta en contanri, poves- tits de Ovidiu in Metaworfve (Cartoa XT; 2—S88). Ncoti, into jnmitate cai, jumitato oameni stat desorisi de Tomer ca’ adevarare fare, Invitafi db lpi Ia an, ospaf, en ocata net manfi, an vent SA nipoasei: mireasn gi colelalte fori care par Th tepta care a urmat contanrit an fost zdrobi £89 Aluiaeste la Orton, co ma mare poot al Greco’ antico pin la" Homer. Piersindu-s sofia, pe Butydiee, si nerongind 84 0 adineS fnapoi, ps mut, din Infern, a eizut fate stare do adinet melancolie, ari- tid dispref tututor femeilor, motiv pontra care a fost slignt dbucants (preotesce lai Bacehus) (Ovidiu; Metamorfosele, Cartea X-a, 1-80, 90 Abie la wun poem al lai Edmund Sponsor, mort ta mizerie. (1552— 1508) (at): 91 Unil comentatori ered’ ef era obiceful en profogal sis faci. aparitia smote de trimbife (a. tr). 92 Pontra a arita ignoranfa: mestogugarilor —criticind sii numeroasele tmpe de actori improvizati din acca. vrome, — Shakespeare fi infatigen2s ea promngind grey sf confandind namelo personajetor din Ixgendele mitotogiee esle-mai cunoscuts tn acelo timpuri. Astfel Turwbité. (Pyramus) promun{& ,Limandru in log de Leandra, rnumelé eroniai din logenda Ini Hero si Leandrw iar. lant (Thisho) confandiy pe Hero eu Bena din Trois, Conform legendei Leandra (Gin oragal Abydos pe coasta Asioi Mici) trecca inot, in fiecare nogpie, strimtoarea Hellespont (azi Dardancle) faire Grecia. si Asia Mied, entra: s0 intilnt eu Horo, prootoasi a Afroditel, 1a tomplal din Sestus: (pe coasta: Grecii). Intr-o.nonpte, ins, cine rmaroa era foarte agitats, Leandra nu a mai putnt ajnnge ta mall unde il astepta Horo, inecindu-se, Affind nenorocizea, Hero s-a arunoat si eain mare, 98 Este vorba do Iogonda Tut Cophalns si Proeris, erodineiagi pink tn ‘moarte:unul altnia dar gi chinniti do geloaie. Zeifa Aurora, indri- geostindu-se de Cophalus 1a ripit, intr zi cind ore Ia vinitoare, 330 $5 Hecale apare ea o divinitate mist dar a trebuit si-i dea dramul si se intoarea ta Proeris, vazind Nota- ive Ini Cephalus do a rimtne eredincios sotiei sale. Proeris, pe de alté parte, eodind unei intrigi, fl urmiri odati, In ascuns, po Cephalus ta vinstoare intr-o pidure, unde a fost loviti de moarte, din greseali, de sulita sofului sin, care s-a sinucis apoi de disperare (Ovidiu, Melamorfocele, VII, 605-865). D4 Veri nota 69. 95 Aluzie Ia ecle trei Parce ( smite Moirae de Grecii antiet). Acestea ‘erau Clotho, eare infégoara pe fus firal viefil, Lachesis eare il toareo in fulor gi Atropos care fl taie, 96 Cele trei Parco (vexi nota precedents). 97 Prin dans bergamase se infelegea un anume fel de dans, origina din foragal Bergamo, din nordal Italie ridiculizat In mod eurent, fn Anglia, din eauza caracterului sin rustic. asi, avind trei trnpurt si trei ‘eapeto, fiind o tripli zoifS a cerului, pimintulaisiinfernalui, motiv pentru care este, en timpul, idontificats cu Selene san zeita Innit fn cor, ea Artemis (Diana) pe pimint gi en Proserpina in Intern. Contorm credintei populare Hecate trimitea pe pimint, noaptea, demonii gi fantomele din lumea de sub pimint gi inijia wacii gi vwijitoarele in arta vrSjitoriei. £89 Dupa eft se pare, aici wman doud euplete eare s-an pierdut (n. t. 100 0 ceremonie de acest gen a avut Ioe conform poruncii regelui Henrie al Vill-Wa, eu ocazia nunfii unei prinfese. 101 Teama ea nn cumva copii si s0 nasel eu ceea ce se numeste popular ‘ybuzi do igpure era atft do mare inctt se folosean numeroase far rece in timpal sarcinii viitoarelor mame, pentra a se preintimpina ‘un ascmenea defect, V. Slefiineseu-Drtganesti