CORIOLAN Traducere de TUDOR VIANUPERSOANELE cams MAROWUS, mal ts Sante seus yantwes BARES YSEPES Ps vebelie Mexesius idem! AGRIFPA, Corivlan SICINIUS VELUTUS \ tribnai ai TUNILS BRUTUS § popordai TINARUL MARCIUS, baiatut lai Coriolan UN SOL ROMAN Romani si volsei-senatori, patrieioul, edili, Lietori, ostasi, eetijeni, soli. finnea se petrece la Roma gi in tmprejariini, a Corioli gi fr fmprojurini; fa Antiuen. ACTUL I TULLUS AUPIDIUS, emtnek tural yotseitor LOCOTEN! Roma. 0 s'radi®, AL LU Apave o aid de viseulali eu ciomege, miiciuci 97 alle arme tn mina, v Auris, SORULTRATI hapesu Aut INIT. CHPAYBAN: Nu mersofi mat departe pink ma mi ascultafi, diva AL DOILEA CEVAYEAN: Vorbeste! Vorbeste! NICANOK, wo roman j CHTATRAN DIN ANTIUIE INTHUL ct a mai bine decit. si ertipa EAN: Stateti hotiiriti si vA dati de fame’ tn vue i / i POUR GARZL VOLSCE OPT CELATENHL: Sintem hotiifi! Sintem hotaigit VOLUMNIA, mania Tui Coriclan’ TAN: Aflati mai intii ei cel mai mare dusman al poporulni oste Caius Mavein TOY: Stim! Stim! INTHE revxTEA uucidem, si s& eumpliriian erful cu preful hotarit de noi, Sintem cu tofii de aceasta phrere? trocem la fapte. Inainte! Inainte! VIRGILIA, sofia Iai Coriolun VALERIA, prietona Virgiliei SLUJITOAREA VIRGHABE ANTIILL CECAYEAN: Sintem lua dropt cotdfeni shraci, patricienii Miepi cetifon’ bun. Prscsul nbiilor ne-ar putea Wn pe toi Tack ne-ar da mama ce te prisoseste, fnainte de ase strica, aim putea crede e% ne vin omenogte fh ajutor; dar prerea lor este GB si aga ican costa pren mult. Foamea, care ne istoveste, pri- ‘yellstea mizcric} noastre oste eatastifal in eare isi citese buna “lor stare, Suferin{a noastr’ este desfitarea lor, O si ne riz. Duniim ew fureite noastre, inainte de a rugini ca ele, Martori ji sint zeii c& vorbese asa din foame de piine, nu din sete de Ricbunare, L WON.EA CE! ius? oI: Asupra Ini mai inti: © un cfine fags de popor. DOLLEA ORT : Dar v-a{i gindit la servieiile pe care le-a AN: Vre{i si ne ropozim asupra Tui Caius Mar-01 PNvHUL CETAYEAN: A adas! 5} dar ea risplatit singur prin truiia hui. 4}. DOILEA CETATEAN: Nu ‘yorbi cu atita rautate! INVIIUL OBTATEAN pornit nimai din iubire de glorie. Chior dae cameni eu putin ‘edecatt ered c& lo-a sivirgit pentrn patrie, adevaral este et lea ‘virgit numai pentru plicerea ma fio mindrut; cde trofia fi este tot atit de mare ca, meritul AL DOILEA CE sin asta. un vit TNTTIUL CETATEAN j. Are atitea pikate, c& ostenesti numairindu-le. (Strigite ") Co strigite se aud? Sa risculat portea cca ‘De vo ne-am oprit aiei si palavrigim? La Capitol! 1 Haidefil CRYXYEAN: Tiecro! Cino xe apropie? vor lip fin depitrtare a oragului opi: Haideti! ithe (ated Menenies ‘AL DOILFA. CRTRYEAN: Proacinstitul Menenins Agrippa, wu care & iubit totdeauma poporul. 4 INVIIUL CETAYEAN: Em om dostul de cinstit — de-ar fi tofh ilalti ea el! MENENIUS AGRIPPA: c JNTHUL CETATEAN: Traba noastr’ nu esto necunoscuti senator ‘ilor, au auzit goptinda-se de vreo paisprezece zile ineouce despre te avem do gind si facem, si acum vfem si le artim gindurl Hoastre gi prin fapte, Spin, c& siicinea are risuflarea greay rippat., oy Datici de zei, uu de patricie Genunchi pleeafi y-ajati, necum braful, Nenorocirea vi ademeneste Spre una si mai rea, cici terfeliti Post ata crmaci 3 blstemaf sorry cqmgnn Cit OL ¥¥ poartt gr parinteasc. INTHE CETATEAN: No poarti de ‘fait! bees ea N-au avut it de noi niciodati: Ne laste murim de fonme, si humbarele lor yom de cit grinau adunat in cle! Pac lesi contra. ceumittarilor, doar eas prj maine, Anuleaz ani te o maar bumi contra bogatilor si in ficeare zi niseocese cite 0 ordonanti ana aspri ca si-i lege mai bine pe siraci sist-i covirgease’ de tot. Dict nine inghite riaboful, ne inghit ci: asta inbitea lor pentru noi ‘Mirturisiti ed sinteti ctreotasi, i Altict veti fi certati ca niste prosti. Day ascaltagi mai bine 0 poveste Frumoaea st-nteleapt’; poate-o stifi. cum ee peerae vreau . ial servese 0 data, incl IN bi 1, COTRTEAN: So sellin, donrae! Da uw crt one poti dues en-o poveste. Dar finde’ vrei si ne-o spui, di MENENIUS: Se zice c& de mult s- Tikculat hime Tn contra burtii fiecare membru; O-nvinwian e&, lenesi, kt mijloc Sth tont’s zina fir x4 muneense’, Bucatele inghite, fir’ si migte Ca celelalte membre ce privese, Asoultii, engoti, vorbese, merg, ‘sit, Si sprijinindu-se unul po altul, Introgui trap fl tin in bunt stare. i pentra asia ar putea fi lindats ‘Vis asigur e& toate faptole Tui glorinase an Resi gl oa sh abi de cc sh Xi Nu-gi poate sehimba firea, iar voi fneeti Dar ed! pujin au puteti spmne e ¢ aatreit, { Chiar dacé nu pot spre asta, fnvinuirite nna Ce este, oamoni buni? Unde-afi pornit f Gu retaveie-n5 miini? Vorbigi, va rox. Gah afle ed gi pumnnii nostri sint gre ; MSOs: Brintent bunt, inbigii mei, veein, te eas aly ny ernest INTHE CHPATEAN: MENENIUS: Ce nu venea din inim’, ei burta Poate suride, dup’ cum vorbeste, ‘Dispretui pe membrele rebele | C4 nw gtiau ce-i apartine ei, Aga cum yoi cirtiti ci senatorit Nu sint ¢a voi... AN: ‘Nu se mai poate; stitem la pimint. Sa stiti, pricteni, ch patvicienii YVeajuticn fel si chip. lor sin Zadamio vis impinge s% pornifi Cu bite-asupra Statutui roman — Hi ca si cum afi vrea si-nfringoti ccrul. Senatul gi-a eroit drum dropt si este Putemie eit sh poath sfiirma langnri Mai tari deett zbalele eu care “Vi bate gindul si-l stviniti. Seumpetea Rispuns de burt, Cum? Regescul cap tneoranat, gi ochiul De puruti treaz, gi inima, un sfetnic*,wo sj bengal cal razbuinis gt pcioral Ca armdsara, limb: vestitoare: Ca trimbita, sib fie doopotriva Cu miei slujitori ai easel moastte... MENENIUS? Geo ou cf? Pe legea meal Vorboste! INITICL CBTATEA: Prea indopata: burt, eo baanaue trap af nostra, «abi: deoptul ny fein, pe ayerele membre? Ge vrei ak spai en asta? KANG Cind in fay Sj dropt verbir& membrele, ¢° ore Petata burta 3 rispanda? TUS: Tava! Pabdaren va ¢ mie’, ack ins AAuefl prin’, soft alle spss sNNTIUL CETATEAN Ci spane-odatal Ascultai pr Cumintea bart, pling de pradenyty Nu repeita eo acwzatority ‘aga Vorb: Prietend, inte U4 Teadeviirat o& en prianese ft Tatvoaga brand ee v8 fincan vin Fradropt ed Gi-age: en sint baabarel $i atolieral corpulul Tati Ganditi-v’: prin singele din vine ‘Primit ce et spuincins e& abi i eurtea, inst, se-naltul tron. Tnde dommeste ereierwl stapinul. Prin coridoare luni si prin ¢otloane ‘Gite cuprinde trupal, se surecoari, Snoul cerut de nervul eal mai tare, ‘De vina cea mas find. Dack toate, Prietenilor, Zise burma, dae..." AYES Tai, synine mia dopartol 1S: »Dack toate Near roounozgte ce tani int datoare, ‘Ugor micar fi sarit c& tyturors Pear Tama lo-am dat gi mis efimas O plone intra.” Hi, oe moms? MENENIUS swrituL CHTAT MENE ytllUL CE! 312 Puancivs: MENENIUS: INTIOL CETK ‘MBNENIUS: “qNTIIUL CETATEAN a INsTIUL CETATEAN: "um repuns, Dar co-are-aici a face? Sonarel Rome este bunel pintes, ‘Voi siniofi midularele rebel, Stiti voi prin efte griji ie dat sh treaeli? De-ati eugeta la ‘pcle obgtse, gor v-2r fi s-aflafi ch el no vine Iieren de la Senat, nu de Ia vol. Ti, c¢ pivere ai tu, talpl-latih ‘A adundrii tistoia? Vorbesto! ‘En, talptlath? Sint ou talpé-let’? ‘Tw esti cel mei de jos gi mat nememnio Din tol acl ce-nie aletuivs Comintea rizmerifi, N-ai putere, Bti slbbiimog, ined plgegti in fal Sperind cstig s8-fi vind din riseoal’. ‘Gomeze si mniciuei rotigi in min Dar vai de voi cind Roma va pornt Gu sobolanii oi la lupt. Moartea ‘Va inghifi sobolinimea, (lniré Caius Marciue.) Salve, Cinstite Marcine! ( Salve! Ce so-ntimpls? Lichele risculate, va minined ‘Atta limba, e& tot seérpinind-o © ah v-acoperifi intregi do re. ‘Fi da, ai pentru not doar vorbe bune. 0 vorbi: bun’ tie, ar fi procum Ay méguli cu scrb’. Co doriti, Cini ce mu vre{i nici pace, nici Rieboi? Richoiul vienspimintd, Paces ban’ ‘Vir face mai obraznici. Cin’ se-ncrnle Ja voi giseste-n loc de lei doar iepuri, §i glgto alla unde-agtoapt vil Nii sigur deeft voi esto po heat" ‘Tgeinnle aprins, zipada-n soar’. ‘Virtutea vi o bun’ sh slivitt Birbatul pedepsit de evim Ini Eilegea s-ocolifi eare-1 loves = snaisespeare, opere VIEue) MENENIUS: MARCIUS: MENENIUS: wanctus: ry nti doar wr pentru ce ¢ ncbil i nn tubifi decit cum vrea holnawal Gel vatim’ mai 1%u. $i aseullaren Seo arktafi cuiva ¢ ca, plutitul Gua vislele de plumb si ea-necreate Deed debort stejari lovind eu tres La gtvesng! La streang! Cum pot si cred in voi 6 clip’ doar e& treacti, si nmmifi Preanobil cc-ati weit, st ticllos Po cel slivit ca zeit, Co mai vreti? Va imbulzifi po unde 0 pint Tnlind conira Senatului, c¢ singur, ‘Aliturea do zei, in frin va fine Si n-apucai a vi mmeantze voi Care vei voin? Spune tu, Mencnivs. Vor grin Ja protul hotirit de ci, Caci griul s-ar asi, zio, din bels ‘Aga zie? Stan la vara Tor pe vine Si tin tot co seantimplin Capitol, Stin cine se inal Partide-ntemeia, Cisitari, vidick po-unii, pe-alt Gind nu sint eum vor ei, fi jncovor! Bai jos de glezna Jor, TE getu destul, ‘Aga de? Endurare: ynult prea multi, De nu lear asia Senatul, spada 6o-0 tin fn. minis ar putea sh Ine Din leurile or de selavi movil Mai-nalte decit virtul Rincii mele Fi nn, san linistit. Si dack minte he ay prea nant gti in schim de Tree ai bine sprme-mni: eu ceabalt halt Co sea-ntinphit? Sean risipit, pangasi Fieenn c& Jo c tose ott, Rostind Piineai penta gure, “Novoin-ndoaie fierul?, .Vrea s erape finvie*, Se IorouTteste bobul © Xu daar pentru boat’. Cu de-alide astea Fat synn tot sul: tu Ewell i dae © cerere enusculli, mai tare sporty Jv stare sil Induplece pe nobil, if NITICL SENATOR: ay Ci pare-ar-vrea, nebuni, si , nebuni, & Te a De corned luni, hiulind San A ost primitivo eerere de-a lor? Sie alee inl trun al plebt vin votul lor. Intiiu-i Tunius Brutus, al aaiea — Sicinius,| pe un, d ovezseé-i ciuma, nu-i mai gti avait mai Teene lear fi fost slg” Acoperigurile din or: ime Dect ma ingle ope mine Peer i sobfink ern gi mai mary ile ir creste,-; i i Chae mecoaa, mma : Tati ei cindat. Hai, lai, plecai, voi, pleavis vinturatit (Tate wn sot) ‘ To Caius Mareius eaut. ae trea Pornitea, doamay ni atlen arses rnit-an, doamne, volseii to! i Me bucuri, Aga ue cuttin | De mucewai, Dar, i i Cinstiqit senator.” ae (tates Comin, it Cn avin, ite too ean eu tbs bites Brats ttnan Veto) SENATOR: ‘Asa eum sp LLiateau vol Marcin, s--nthmplat: andi Sage ee Comanda © ave-Aviivs fn ante. i pinmaicce nobletes, gi mi-e vids, Dar ded ang fi eel eo shut, ay vrea Si fiw in Ioeul tui, ie H Dar yeti hs Ingen jase ges AE Ar Hier Celli 3 a i jo mine-ar sta Artidis, ag ph ar sto Artis, 5 ploea Doar ea spot ht ue iit ming Sf pot vin un leu, Deacons, Marcius, Voi merge en Cominins la raiboi, i veai cum aavirl gepeile® im der, Nei ‘Yea dav cavintul, HNIUS:a MARCUS Da, Lam dat si tin. ‘Tu, Titus Lartiug, m-ai vient 0 dats i atunei po coi norori striet : rind: de-ar fi fost im frantea oastei Marcins!* Luptindu-mt en Tullus, Byti bolnay? SICINTUS: ; a f i, i dacd lupta i mii aca smnin, wu, Marcins, oe Tot Marcius, Ai oatdcee eee a : © jumatate-a gloriei Ii Corninius Am dou eis eo em mii voi bate. Rovine origieum lui Man : i Fi 5 siewm Ini Mare re singo nobil. 4 pomim tndath Grspala ein nomen oa {pro Capitol; ne-agteapt® bunt pefoten. Lo lyreperur easly yrds ahs ‘Te rog treet insintsape Corinius, SICINTUS: sigien = ed fi sivirsit, SE eis fp fan pre ge pene, coumnres Cinstite Morcivs! prorus: Fo inims oBloinda-i, 1a Peabo SNTIIUL SENATOR (citre ectifent): ye. Pleeuti acactt (es.) MARCIUS: Lésa(ed si ne-urmeze. Au grit Yuafi gonroeti on voi, dajélo dremul Peay €H roads in kambare, Demmi rebel, EM Garajul vost. poarti roade buns, Fectt er Poftifi, v8 tog! Inted Pallas Aufidius ow dlfica sonatori. 3] (Patriceni gi laf ction ies. Ramm Siciine Brutus.) A fost vroodati-n ume IntiWUL SENATOR: Crezi deci, in adev , Antidius, ‘SICINIUS: 6 Ci coi din Re mma true? % eat din Roma gtiu eo plu BRUTUS ‘Pereche nore Mozeius, 0 een ‘Te-ndoiosti de asta? sicIndUs BRUTU: Cind no-a eles tibuni, vizut-ai bine... Privirea loi gi gure. ‘Si disprotul. Dackl afiti, isi bate joo de ze Ju oruti nici zei{a castt-a luni. Ti vanghifi reboiul. B prea mindra Do vitejia Ini, ca 8 so crufe. Tn om ea cl, dacii suride soarta, Gindite-s-a eova-n ectatea nonstri Adulmecat de Roma sfnu fi Nainte de-a co intrupa fn fapti? Nici patru ile n-au treeut de oind Primit-am vesti co ale ass, intocms Dar jati si serisoarea; asta e, (Citeste.) sIoINtts: Criar umbra-amieait calcd in picioar seta van , Dara inns re sens na a a apie sub Comins. , ot rishrit 7 Se intefeste fo: i BRUTUS: Dar slava Sr ao necold, gosta vaca gman 516 pre care caté gil impodobeste Pastrat& poate fi si ibljatt De primed genoral, pe efmpul Iuptel, Dar tot aga i se arumein spate Jufringerilo toate, orice-ar face, (Urit mai malt Ia Roma i b Bia 2 on Conti, Wik Bestugt el al Au fost alesi eh fnarmezo oastea (riunde ar porns pe et se pare, romnegte c&tre noi. Luafi aminte.”ne: ATOMGatiten moastri-a. gies in chp, Nu nendoim e& Roma-i pregiitits S-orntimpine. Sonim ino aft Bet Si vi acoundefi planul piu’ cind S.o da pe fait; dup& cit se pare, gtie Roma chiar do cind cloceste, Glideam si cucerim cotiti, nainto Ca Roma s-afle eam pornit Ja luptis Ni-o planul emoseut. a sx pons suxaton:” Ginstito-Aufidiae, Deplinelo puteri Jo ia, in grab Pomeste spre armati, iar pe noi Ne lagi la Corioli, 6-0" pizim. De ne-or asedia,’ veniti-napoi Si no despresurafi; dar mi se pare €% nu-mpotriva noastr au pornit. Nu véendoi{il Cuvintele co-am spus ‘Vin din sorginte sigur, Mai mult: Ostagi romani in pilemi_ vin ineoace, ‘Ne despiirjim acum, cinstite fofe, “ Del intlinese cumya pe Cains Marcius E Hianpedo e& lupta mu sfirgeste Deeit atunei cind unvl din noi cade, Si va ajute zeii! ae Si vi vib sfint pa lor! ee Sn Pa arent ou bine! TOR: Merge{i cu bine! AUFIDIUS: ACEIDIU SENATOR: AUEIDIUS Into 8 AL DULL vorl: Multi siniitatel (He) SCENA 3 Roma, Tn cosa tad Marcie. . Volunwnia gi Viigilia stew pe dowd seaune sewnda $i eos. Ba glove, cel. tmibritigirite euleugului, unde i-ny fi ermoseut i Cind cra baiat mio gi singural meu eopil, cind tineretea si crofialui ripeou toate priviril, in timp co nici rugimintile Co rile intregi ale unui rege n-ar fi induplecat-o pe mam sil Jive do ling’ ea, chiar atunei eind m& gindeam em Lar impor Cobi cinstirile inalte gi cum n-ar fi fost mai pufin pretios decit un tablou atimat de perete, daci setea do glorie ma Lar fi iasu- flefit, mi bucuram si-1 vad elintind primejdia, unde putea spera si gisencci slava, L-2in trimis intr-um nizboi groaanic, din cure §-a tutors cu fruntea incununaté de Jaur™, Crede-ma. fata mea, inima mu mi-a trestrit atit de bueuroass eind moasa mi-a spus ci este biiat, ca acum, cind infeleg ci a devenit biirbat, VIRGILIA: Dar daci ar fi rims pe cimpul do Tupt, ee-ai fi zis atunei, mami dragh? VOUMNIA: Atmnci gloria lui dea puruni mi-ar fi devenit eopil, sin ea micas fi reennoseut neanmif, Asculti cei spun eu inima Aeschist: dae ag avea doisprezece fi, gi fiecare din ot mi-ar fi tot atit de drag ea Marciug al meu si al ti, ag vrea mai bine ca unsprezece din ei st cad eu einste pentra far’ deett mul aingur sh se innimoleace’ in trindivie si desfriuare, (Tutré 0 stujitoare.) SUTOAREA: Nobili doamns, Valeria doreste sit vit vada, Ingkduie-mi, te reg, si mi rotrag, ©, mu! Defel aceasta mu se eade, Twi, pare tuba ci-i and cum bate, Po-Autidius 1-1 prins si fl eizneste, Fug volsciiaga cum fug de urs eopiti!: Ami pare c& le vid pe-acester toate, El bate din picior gi stri Venii teoace, groaza v-n fitat, Degi_sintefi niseufi in Roma." Btery De singe fruntea Ini, eu mina prinsé dn tari tele; treee-apoi-tainte, Precum eosagul care vrea tot clinpul Sil culee, ca sing merite risplata. De singo-si gterge frunteat Zeus! Nu! ‘Paci, proasto, taci! Mai mult impodobesto Birbatul col viteaz un strop de singe VOLUMNTA: UNNIA: To row, fata. mea, ent saw spune-mi ceva care 8 yoann deserafeased fruntea, Dack finl mow mar fi Dixbat, m faco mai nut plécere lipsa lui, prin care isi cueoroste Decit, trofoe de-aur. Mai frumos Nea fost nici al Heeubei piept, Ini Hector0a Dindu-i si sug, cum 2 fost eroul, Gind fruntea lui a singerat in Inpth. YValeriei spune-i c-o sstept; sf intro. (Stajitonre ice.) ‘YVIRGILIA: 0, cerwle, pe sofet meu pazeyte- De eruntil Anfidies. ‘VOLUMNIA: Pe-Aulidins fl incovoaie eub genunchi si calcd. (Cnr Veleria ex wn porta gi 0 slajitoare.) Cinstite doamne, vi dau ziva bari, Priston’ iubit i? eh YVIRGIIA: Vi mulfumese, nobil doamnli, 0. st VOLUSIA: Ii place mai mult sh vad sbi s Geeit s& ja seama Ia ce-i spune dascilrl lu ; 4 YALERIA: Pe einstea moa, intocmai ca tati-siu. Pot et jur el e Daiatal ed mai d@igut’ din ome. $% vi spun cova: micreurea trooutd am stat si m-am uitat la ol ox luare-aminte tiap de o jumitato do ccas Siri fntrerupere; azo ceva hotirit in toate Prtiao Ini, L-am vazut eum lego dep un fleture etude vor si, dup ce La prins, cum i-a dat dramul, pe wom’ eum a §ncoput sil urmireased iar, eum 2 cizat, 6-2 vidieat si La pring 4 ageulte tobe freheo dat&. Nu stin dacd era furios pe prada Ini, sau altceva, Gar sil i ouzit cum sorignea din dinfi si cum a rupt-o fn bucifi, Yu v8 puteti iuchipui cum gi-a siisiat prada, VOLUMNIA: Leit firea Ini taict-su. 9 VALERIA: Adevirat, adevirat, © wm copil nobil. YVIRGILIA: Eo mick siitbilticiune, ‘Valeria, . Z VALERIA: Hoide, puncti-va broderiile la o parte; si dupt-amiaz’ jucati-vi de-a gospodinele encye. “Vu, iubiti prieton’, nw pot iegi din east. ‘VOLUMNIA: O si iasi, 0 si insd. ia, sigur nu. Dati-mi voie. mainte ca soful meu s 5 VALERL Fite colo! Vrei si te zAvorasti in cash fri nici un rosts Fluide si ne vedem o bund prieteni, car2 e acum Ichuzh. VIRGILIA: [i dorese grabnich insin%togire si o sh ma rog pont dinsa, dar do isit din cash um ies, 520 4) VOLUNNIA: Dar de ce si mu iegi? ° VIRGILIA: Nici din Jon», nici din lips’ de inbire, VALERTA: Ai putea si fii o a doua Penclop; dar, dup eum se povestets ‘toati pinza pe care Penelopa’a tesut-o tn lipsa iui Ulise a umplut Ithaca de moli, Haide, ag vroa ea pinza si-{i fic tot atit do simfitorre ca cegetcle gi, din mili, st n-0 mai infepi. Vino eu mine! VIRGILIA: Nu, draga mea, iarti-m&; vorbeso serios, nu ies din casi. VALERIA: Adevirat? Ei bine, 0 s&h iegi, fi stiri minunate despre soful tu. VIRGILIA: O, dragi Valeria, gtirile n-2u putut sosi ied, VALERIA: Ba da, nn ghimese; em auzit cova aseart, VIRGHIA: Vorbesti adsvirat? VALERIA: Po cinstea mea, e-adovirat. L-am auzit povestind po un senator. Inti ce spunea: volseii au trimis o armati, si ( minius, generalul, ia iosit in intimpinare eu o parte din romani, Birbatul tin si cu Titus Lartius an agediat eetatea sit signri 6% 0 s-o cucereased gi oh 0 sh pun’ capt fului oft de curind, Tot ce spun e adovérat, pe cinstoa mea! Si acum te rog si vii cu mine, VIRGILIA: Tarté-ma, buna mea Valeria, dar fi figiduiese of po viitor 0 si {e ascult in oricare alti. privinf’. ‘VOLUNNIA: Las-o, draga mea, Aga cum ¢ acum, ne-ar striex mum ‘voi bun’, ‘VALERIA: Bine, aga ered si eu, Atunei, rimfi cn bine. Vino, seump: doammi! Te rog, Virgilia, alungi’ aerul sta al ta solemn vino, totusi, eu noi. YVIRGILIA: Nu, pe euvintul meu, Valeria, Nu se envine, Vi dorezo petreeere buns, VALERIA: Atunci, rimli sinitoas’, (les.) dc am -fi dan nigto 4 SCENA 4 In foja eetatis Corio. Tntrd, ou tobe 9% steaguri, Marcius, Titus Lartius, comandanti, sildofi, Un ‘ol Le iese tm éntimpinare, Un sol! MA prind c& s-a si dat o Iupti, Ba no, pun Fimiisog po calul meu,4 MARCIUS, ‘Drimese. HWS: Siew HAROTUS (cite sot): ‘Acum vabegte t Viwnt-a generalul pe dusman? Da, sav privit, dar mt sau nclestat, Fi, vezi, al men ¢ ealul, MARCIUS: 1 riscumpir. virus: Yoel vind ¢i nici med dan; fil tmpramat Pe jumitate veae, Vestifi oragul Si ee predes. % SIAROTUS: ‘Departe-i onstea noastr’? ‘SOLUL: Nici la trei ceasuri, BIARCIUS: Strightul atunei 1 poate avi, si not pe-al lor. 0, Marte, sprintenestene, te Tos, Gh spade’ fumeginde s& pornim ‘Amieilor din etinp in ajator. ‘Trompetiil (se awh trompelete, Senatri apar po siduri:) E Anfidins in ectate? INTtIUL SENATOR: «ly nici al{it cari se tom de tine Mai mult ca dinsu), deci mult prea putin. (Se ud tobe tn aepirtare.) ‘Awa? bat tobele, fi seot pe tineri. Gri spargem vidal ce ne nivoreste, Ori chiar noi insine deschidem poarta Ce-i doar cw papm’ infepenit. (Se aud strigile de batedic.) Acolo © Autidins, avzi Crm spintect in dou’ oastea vousteS? Sint dunteul Strigtul de lupe Ne fio eakinz, Adueofi searil (Tote volsei care trercrseacil scena-) MARCTUS: Nu so-nspiimintd, nivilese afer’! Vi punefi scutuen eptul inimii, $i inima virtoast =i vi fie Hai mult ca scutul, Hai, viteze Titust oo Sint mai sfruntafi dectt credeam, si fruntoa ~ Minia mi-o ineack fn sudoare. © Po ei, biiefil Acel ov se codeste $8 sie eX © pentra mine-an’ volee $i 0 si-mi simt& ascufigul spadei, (Ceomote de ribo’, Roma i volst se tuptt, Ramat Hint vespiigh pie rotrag tn rangoe, Marcius apare din soy Weetontnd,) ‘MARCTUS: YV-ajung’ cluma rea din miaztai®, Rugine-a Romei! Bube si puroaio Si vi_acopero, rift do. ume, S88 {gd omul end vi simte-aproape, Din depirtiri v-aduei, molimi vintul. tn soon omencgti simfiri de Fug selavii dind eu oohii de maimufo? Infern si Pluto! Rini aveti ia spate, Si dosul vi rogu, fafa — pal road! Stinga imprejur,nainte, Porniti in iures! Altfel, jur pe cor Si fulgerele Ini ci va lovesc, Uitind dusmannl, mai eumplit pe vei Veniti-vis in fire’ gi pornif Si ahingim acasi, la nevesto, Cum ci in ganfuri ne-au respins pe noi. (Ronanii atacd din now po valsot; acgtia se refugiacé fie rag, Mareius tf wruadrgte spre porfi.) E sparti poarta, Stafi po ling’ mine! Pentru tnyingitori, nm pontru-nfringi Se dete poarta de perete. Tati! Privifi iucoace, facefi eo fac cu, (Patrwnde tn 0703.) INTTIL SOLDAT: B-0 nebunie, Asta AL DOILES SOLD: ah Nici cul (Pourla ovasului se tnchide tn urma lui Mareius.) ‘AL TREILEA SOLDAT: Privigil Privigi! L-au pring niinntra, (Strigitdle de tuptd continud.) (Entra Pitus Larkins.)yor: INTLUL SOLDAT: TuTUS: IUL SOLDAT: US: SCENA 5 Cavioli. O strada. Bomani vin ou prdci. INTIUL ROMAN ‘AL DOILEA ROMAN: AL TREILEA ROMAN: MARCIUS: 524 Sif toact, Ab, cei cu Marcius? Co mai, e mo-t. Cun wrmiren fugerii in oFag, intro el poarta s-n inchis, $i singur este-ncum intre dagmani, Did piept eu tof otro alegi, Om fost-ai dar te indoiai mai grea Ca spada, Ai rimas neintrecut! Cel mai eurat rubin, cit tine mar, Tear fi mai protios: un Inptitor Cum il visase Cato”, de tentat Nu doar in clipa unei loviteri; Privirea-fi orunts, glasul aductnd ‘A tonet, pe dugmani fi seutaraa Mai riu'ea friguile. ‘Harcius, stugzrind, se inapoiaza, urmirit de dusmani.) : Ta te wifi! Marcius! Hai, nu mei povdifi, Sil mintuim, sau sf piorim eu toil (Lupta. Topi pitrund tn ors.) +O sh iaw asta ou mine, Si eu asta, ‘Dracu ei ia! Crodeam e& ¢ de-argint. (Untri Marcius , "us, teofit de wn trom.) Priveste caraghiogi: socotese in ans “fagiuite!* ‘timpul lor. ‘rag perne dup’ ei, linguri de plumb Gi biete tinichole, zdrenfo vechi, Titus: MARGIUS: viTUs: MARCIUS: mirus: SCENA 6 Th Po coro chiar ciltii lear biga Cu mortn-n groap%; oul de sub closes I fur’, eit timp lupta mu-i sfirsiti. Loveste-i fir milk! Auziti Cum generalul cheami-n ajutor? Aniidins Iupti-acolo si ueide Romani nostri. Titus, ia eu tine Un pile decoptoni, of fl amb pamn oral; Cu cei iuflicirati alerg in graba, 1 sprijin pe Cominius. Singerezi A fost prea greu, nu pofi acum din now S& faci acclasi drum, ‘Nui Iueru mare, Abia m-rm inetlzit. Rimi eu bine! Putinul singe curs a fost un leac'®, Nn o primejdie. Asa cum sint, ‘Mai duo si-nfrunt pe Aufidius, Si te-ndrigease’ preafrumoasa. 720 Fortuna, farmecele ei slibeasci Puterea spadei eruntului dusman! Viteze, seutier fie-fi norocull Si tion ajutor, ca, ocroti Mult indrigiti de ea, Ramfi en bine! De-a purarea shivit, 0, Mareius! (BMarcius ies.) $i tu, trompet, te du in piaf%, sunt Si vin’ dregitorii si s-anda Cetatea care e voinfa noastri, (ies.) In apropiere de tabira Yui Cominius, Cominius si oronata Tui 96 reteng. CoMINIUS: 525, ‘Va odibniti, prietoni! Afi luptat framos, Nu no-am fcut de-oearh neamul nostra, Neam fost turbafi in Inpt’ si nici lagi Cind ne-am retras, Pe cinstea mea, romeni,4 SOLULE CoMINTUS: couluNTUS: MARCTOS: COMINIUS: ‘MARCIUS: COMINIUS: MARCTUS: 526 Patefi sh agteptati um iures now. Cind ne luptam ne-aduse vintul zvon De glasuri do la frati. O, rei ai Rowell Fi du spre slav& cum ne-ai dus po not, Si impreun’ cole dows ogli Va vor aduce jertfe. (atrd wn oot) cOMINIUS: MARCIUS: Co vosti ai? Viaut-am giezi iogind din Corioli Si atacind po Marcius si Laortis ‘Ai nostri am fugit atunci spre yanjurl Si m-an gribit incoaee. i ‘De {i-¢ vorha Adevérattl, nu-i binevenitt. Cind s-a-ntimplat atacul? De vrein ceas. Fram departe de aici o mi Siam anzit batai de tobsi, Cam? Tn coas fia trebuit si fugi o mili Si vesti ne-aduei aga tirziu? : Tseoade De volsei trimiso wrmiritu-m-au — ‘A trobuit si oeolese vreo trek Sau nu mile, altfel mai devreme Mi-ati fi aflat solia, (Lote Maveiue) COMINIE: MARIUS: COMIN MARCIOS cOMINILS: poi onl? treet prin fue, O, zeilor, Statnra-i a lui Mareins shastlél Lem ana viva clad MARCIUS: coun: Vin prea tirzi Cidhanului mei sui Ta wreche fai osebit de tunctul din cer Un tril de tinier, cum inti sun’ mie Puternie glasul dat de Cains Mareius Decit al omulé de rind, ; ‘Vin prea tieziu? Da, dacii-n singe propriu te-ai seildat, Si'nw in singe de dugmaan. ‘i Veniti, | La pieplu-mi sh vi string en brage tari, MARCIUS Th 4) Ta fel en-acele eo mi-an strins mireasa, Tnilietrat ca-n zina feviciti Gind facle mi, ducean spre petul nunfi ‘fa, floare a vitejilor si pil No spune: Titus Lartins eo face? Tn Corioli fine judecats, La moarte ostudesto, Ja surghiun, La grou tribut, arati’ mili sau AmeningS, Cotatea o stranesto Ca vintul cel gigalnie, ee desta © panglica g-o-nnoad dup’ voi Dar unde-i selaval care biismuia C& v-a respins in sanguri? Unde 0? Chemagilt Nu, mie de Toe nevoie, Adeyitrat_vorbit-a, Dar plobeii, eanobilii plebei (sii ieio dracul, ribuni le-autrebuit!), plevagea rea, Cum soarecii de mito fug, an sters-o La fel eu ticdlosii ce-i gonean, Si cum iosirfi din novoi? ¥ timpul Acum de povestit? Nu miso pare. Unde-i dusmanul? St&pinigi terenul? $i dack mu, ee-i de feat? Noroeul N-a fost, 0, Mareins, de partea noasts Si ne-ant reéras, dupit un plan anime, Cum e armata rinduité? Unde-s ‘Mai bune pilewile? Mi se pare. Ci-n avangandi Inptis autiagii: ¥ ceata eea wai Iumi-a tor, Autidius Sti-n frontea ei, ea aneor’ speranfe ‘Yo rog, in nramele atitor Inpte Ce fe-am purtat, pe singele din ving Varsat altura, pe jurimintul Drea ne inhi de-a purari en eredings, ‘Pe rog po mine = mn lagi Ostenilor din Antiam, st mi, miisur Cu Awidius, Nu pregetagil0, coMINIUs: ‘MARCIUS: ‘COMINTUS: 523 Indat ce veti auzi un vuict De line si spade, si-neercim norocul, O baio calda si balsam po trap ‘Dear fi mai bune; totugi nn enter Dorinfa siti nesoeotese. Alego-fi Pe cei mai buni dintre ogtoni. ‘Acostia Sint numai yoluntavii, E yreunul (Pécat sk ne-ndoim) ee sulimanal!® Ga care m-am minjit Ladeneneste Si care de renume prost so tome ‘Mai mult deceit de moarto? E vreumd Co moartea preafrumoasii o alogo ‘Mai bino doett viaga-n umilinfi Si patria-si ieboste mai ticrbinto Decit pe sino tnsu;i, dact esto Un om pe eare-I coared asticl gindul, Acela si ridice mina-n sus, Spre-aemi spuno da gia mi ura fadati (Zoli estar, winter’ stbiil, tneonjoord po Marcius sil ridied pe brnye.) Cum? Tofi ca uanl? Viefi din mino-a face O spad¥? Dact tot ee vid parnoste Din inimt, atunei care din voi Nu elutSresto-n parte eft vroo patra Dintve ostenii volsci? Stia, ficeare Ti poate-opmne Ini Aufidius ‘Un seut la fol de taro ca al Ini. ‘Va mulfamose la tofi, dar voi alege © parte doar din voi, po ceealalti O tin pentru o hupti viitoare, Adnst, de-clt prilej. Acum, pornitit Eu voi alege dintre voi pe-acei Ce m-ar urma et dragoste mai mare, Prioteni, ardtafi e& na a fost Desartii vorba noastr’, iar izbtnda ‘Vom impirti-o tofi, (Tes.) SCENA 7 ui gi um sot, ‘TITUS: COMANDANTUL: ‘TITUS: SCENA 8 “Cimp do vatatie, Sirigile razboiniee, mAnots: AUFIDIUS: 07, 8) Corioli, tm fate. porlii. Titus Lartins, care a leat o garnizoand t% Cori Mareine gi Cominius eu tobe si surle. Ti urmeasd wi eomandant ou ogter fese fu fftmpinarea Pézcste portile gindeplineste Poranea-ntocmai. Dael-fi dan de stiro, ‘Trimifi o parte din centerii; restul V-ajunge ca eh aphre{i oragul. Daeii no bat, tot mi putem stl finem, Sikpine, te mnerede-n noi, Nainte! In urma noastr% porfile inchideyit (Gite oh.) $i tu xe du in tebira romani! (ies.) Marctus 96 Aufidius se tulflnese, Cu tine vroan si Inpt, ciel to wise Mai mult decit sperjural. Eu —la fel, Céci nm eunose wn ganpe african!® Bai veninos doctt fii este ska, Gateste-te de lupti! Cine cade SK fic sclavul ecluilalt, atita Cit zeii mu ff chozm’ ling’ dingti, $i dae& fag, ma h&ituicste, Mercius, Ca pe un iepure, Acumi tei ceasuri Luptam doar singur en in Coxioli Si rispindeam prapidul dup’ voios Dar nu mi vezi ef sint minjit de stgo,0, 9 AUrIDIS: SCENA 9 Toviea ronaud. Prowipete suns rebrageren. Mareius, ew braful Tega, weinal de coins: sms: NARCIUSE B20 Adunt-ti, Tullus, deci, puterea toni £8 te ricbuni. Chior Hector ® dackear fit Bick crunt suimosilor trafasl ai Gh, You wai seipa din gheara mea, Wyss lang, Cage voto! oar ts ajar tak Asfidive.) Vi foeofi Doar datorias rn stutedi vil Mice silt, de-ajutorul vostru, (Lupta eontinudt. Mascius Wop goad po dusmont.) Apmre Comins ew arvnata Tai; in alt part De-ag povesti isprivile-ti do avi, Tn singe nit le-ai erodes tolusi, wre SK{i spn cum senatorligi Mneca Jo lacrimi view, em sates — Stitoan Ta pindh trenarind, sien, wm pe Serinumna, eum, prow inspaimfatate, 0108: ‘Matroanele voiaw’ mai smulie-a sh Si cum tribunal grosolan, aeela Go-asemeni cu plebeii te aristo Striga din rispnteri, desiencindat: _Skivili si ‘Rome’, noastre & astiel de erou i-au dat." Ti pare Ci neni gnetat ubnie din mast noaste Se vede ed te-ai expiitat mainte, (dtr Titus Racine ere opto lei dpa respint pe dugaiacin) ©, sonerate! Tat ornnisarl* Team fast doar 74. De-ai fi-putut 58 ver Presta, be tog! Chir agama mea, ec O° Jndreptiifire Isude saducd | Odraslei, wi supa atancl ta Cind mi, inate e trebutia sk Cu voi aser ni mi-am. Sntliekirat Ja slujba Cel co-a-ndeplinit, Doar hotérirea Iwi m-a fntreeut, Nu trobuie sé fi virtutié tale © groaph-ntunecoast. Se Sf efle Roma ec-i e dat si aibi De me iam spane-o,-ar fi ew sult mai ra Dectt un furt, mai las dectt tridarea Daeti-am ascunde vitejia ta Si-o fapti ce nu-si aflf-asemuire Ar riminea So wnbra et nil De-necea, eu {6 rog, imi last gr S& spun eo gtin, gn fafa oastel Nu pentru-a cere s& te visplites Sk povestese tot cea co-ai fleut. ' Dar trupul mew e-teoperit de rin, Ce mear durea vizind es ponwenite, Fereaseds zeii! Neroeunostint Mi fem Gh tear fnvenina mai tare eeca vrenn si-fi spin ea Zecca parte n Gimp $i in evtate, Cai bon si multi, odoare prefinase, ile tale sick poti-nainte. Dea Ie-mipaiti, efi place sit Tg roultumese, dar iin din rine Se mvireoleste auzind et poate Primi risplata spadei sale. Dect Telus, si eer ei mi se dea atita Git vat Ia acel c0-8 stat deeparte (Trompote. Poli strigits Mnceine! Marcio etelindegi colfacite gi sulijele ti wer.) ie Nu vreau sand nedomme surle, Tube Si trimbite eind Tingnsese Ia vaste, FE smn ch gi evtateat asineinossd, Ofelul ind se mivaie ex 0 cinps Nici mai o seut osteamutui fn lupt Destul, am spus! Con, fiindea sm uitat Simi spi de singe nasnl, glam evleat Tn slibtinog, cvm an féent atitia, 3M clam? prin strigite uebime,ia COMINTUS: ‘noTI: CORIOLAN: cOMINIUS: niTUs: GORIOLAN: COMINIUS: 522 Do pares mi-ar pldcen of mi-ndopati CORTOLAN: Gu aude si cu minciuni gustoose?! ©, prea modest! Aniji mai multd-asprimo Cinstitel slivi co-fi éruim. dealt Reeunosting eelor ce ti-o dau, $i fiinded te ridici in contra ta, Te vom inlintui (eum se cuvine ‘Aceluia ce singur rin isi face), Putind mai slobod astiel s%-{i vorbim, 5 alle deci orieare dimtre noi Si Inmea-ntreag’ afle: Caius Marcius ‘A cigtigat cunima in rizboi. Si ea un sen do-n pururi grbitor, Primeaceds armisaral mou de rash Cu toate ale lui podoabe. De-rstiial Jn emintires color stivizgite La Coricli, numele Ini fio, ‘Asa cum fl aclam’ onstoa-ntroagit: Coriolamus'®, Fie acest mute Sil porfi de aziuainte oa noblefe. (Tromgete,) Coriolan! Coriolant Mh due pe fat sh m& spl, sin wre O ch veuofi dac-am rogit. Oricum, ‘Voi eéuta Si-ncalec armisarul Gum voi putea mai bine si s-arit C& vrednis sint 2% pot purta cx cinsto Podoaba numelui ce-mi hirdzif Tntrim acum in corturi, sincinte De-a ne-odihni, trimitem carte Romei, Noroeul Inptel aoastro sil vestim. ‘Ta, Titus Lartius, pomoste-ndats La Corioli gi de-aict spre Roma ‘Frimite cetiifenit mat de va7k (Ca impreuné sk statornicim Goi de folos cbstese. “Aga voi face. Mor ride zoii; dar am reluzat Domnesti ofrande si ma vid acum Corsind Ia general. ‘Primesti indatd comINIUs: Tis: CORIOLAN: comintus: SCENA 10 Tro AUFIDIS: AUFIDIUS: Orieo vei core, Tobira volsetor. INtIUL SOLDAT: D, 20) Am avut cart Jn Corioli Ja un om ee Dar molt-jrietenos. Cind a fost Laat prizonier de-ai nostri, m-a etriget Der vrmiream atunei pe Aufidius, Si foria-nvinse mila, Ah, te tog lobozesti pe gazda mea eva bun’, Frumossé rug! Propritl mou fin De iar I fost ei, to so guvine 8% fe ber cunt o vinta, Tt, Cam fl cheam’, doar, sf-mi spui ed Jupiter, iu mai gtiu evm sl eheamt, Am uk Sint istovit, N-avoti um pio de a Vonifi in corturi. Singole so-ncheag’ Pe-obrezal tiv. Degrab nile SG le Iegtim. Venifi, venifi in eorturi, (lee.) fe. Inte Tullus Aufidius, stugectnd, ew ctfiva soldasi. Oragul a clzut, t ___Dar en condifii Sint gata si ni dea-napoi, ¥ Condifii Ag vrea si fiu roman, cei woes ind Nu pot st fiu precum as vrea. Conc Dar ce condifii poate si mai spere Accl co fnduririi s-a prodat? ©, Mareius, de cine ori Iuptai cu tine Si tot do-afitea ori m-ai doborit, Meron vafiags, do e-nftnim el de des procit’ mengem la mash, O; vo, stil Dol vol prvi in fet, Al meu va fi, san ew voi fi al lui,1, 10) ea mea mu mai © aa einstitks i dacd altidatt mi jurom Si] nimleese in lupth, astizi vrean Turharea, groamick saw vielonia Sie ciopiease’. InvTIUL SOLDAT: Fsto deaen! gol. B indrienet, dara siret eft cede, ‘Am string venin, ciel birbiifia mea Vatata-i de rugine si Giyads. Ni San dac-ag fi bolnay, nici Capitoliel, Altarul, rupiciunea, sacordofii Si nici sirbiitoreseul coas al jertfed ‘Purharea eind se alin’ nu ani-or stinge, Cu putrezitul drept al Jor, minin. Oriamde Lag gist gi chiar de-ar ti Acasi-n pau fratelui men bun, Jn cinda ospetiei, mi-ag spit Jn picptu-i singerind, cumplita mine. Morgeti, oragnl eereetaji, vedeti Ginc-i trimis Ja Roma ca ostatec. INvHMUL SOLDAT: ‘Ne insotesti? “Aeunt stat asteptat Tu piidurieca de cipresi, Je vale, Po ling’ anori, ‘Trimiteyimi acolo dospre tot co veti afla, plecarra $8 pot arm rindui Ta semurul vosten, AUTIDIUS: AUIDIVS: 10D SOLD. ‘Asa cnm poruneesti vom face, donnie. (tes) 4 gonm, nici Incruri stinte, gol do-ag ft Boma, 0 piazd wulliet. Intra Menenius, Sicinius gi Brutus. MENENTUS: Mia spus eugurul ef asti-sew% vou primi stiri BRUTUS: Bune, sau rele? MENENTUS: Nu enm yrea poporul, eure nul inbeste po Marcins, SICINIUS: Natura le invafX si pe animale cui sti-gi eunoased prie- tenii. MENBNIUS: Mi rog, mi rog: pe cine iubeste lupul? SICINIUS: Pe micl{ MENENIUS: M1 iubesto en siel fughita, aga eum ar face plebeii fle- minzi cw nobilul Mareins. BRUTUS: E un miel adeviaf, dar morndie ea wrenl, MENENIUS: Ba ¢ un ws care aro ribdarea miclulud, Sintefi oament ‘itrini; rispundeti-mi la ee 0 88 vA intreb, -AMBIL TRIBUNI: Prea bine, tntreaba. CMENENTUS: Care-i cusural po care vei Laveli ew prisesingi Ini fi lipseste ew total? :UTUS: $i cu Tiudirogenia sti fonrte bine. ENENTUS: Cindat! Stifi voi eum vi judoc’ orasul: v noi, oamenii din lumen bun’? Hai spune i, stiyi? MBIT TRIBUNE: Ei, eum ne judecsti? TUS: Fiindet afi vorbii de trufie... dar n-o si vit PRUTUS: Sprne, epune! PENIUS: De altfol, © totuna; fiinded si wm hof care fur’ din fnthmplare ponte sh vi fore 0 eomoari intreagg do ratbdaro. Licafi triu liber firii voagtro si suplrafi-v dup voin inimii; mai ales dack vi face phicere, suplratt-vil, Dect fl osindl |“ Marcius din pricing trufici toi? cat sk spa irirati?1) BRUTUS: Nu numai noi, MENENIUS: Stin asta, Putine Incruri afi putes face singnrl, Avofi Mevolo de multe ajutoaro, fiince’ feptele vonstre ar fi altfsl grozav de simple, Sintoti aga do copilitost, inet putin de (oF Shi igpravi singuri, Afi vorbit do trafic? 15, dack aft putes o¥ VA uitafi in saeul din spinaro# gi sh privifi co ascundo nobila hhoastré fiing inluntral ei! Hi, dack afi putea BRUTUS: Ce s-ar intimpla atnnei? MENENTUS: Afi deseoperi o pereche de magistrati®® tn smintifi) atit do inoapsbili, ineseznfi si inetplfinai, Ja fol nu se mai gasesc in Roma, + sIcINIUS: Menenins, si pe tine te cunoagte Tames. MENENIUS: Pe ming lumea ‘mi cunoagte ca pe un patrician bine ‘ispus, ciruiaei place un’ pahar do vin tare, neamastacat ict Snikar'en o piodturS din apa ‘Tibrabul, Se zice o& am stabi nea s& dan totdeauna dreptate primului mi jutimpin’ ‘eu jalbe-n projap; ed mi aprind pentra o nimica toatl; i ar Ged face mai mult eu coada nopfii dectt ou franten dimine Gent trece prin mainte mi so-avde din ger’ giami ccot afar’ Seeazul iiopreuné eu aerul din plimaini, Dac’ intiInese doi bs Dati do stat ca voi (n-2p putea s& vE numese nist iene") Ai dack bautnra pe care mio dau mi place gitlejulsi mau, Shamel ma strimb la ei, Nu pot e& spun: ,Ce frumog au vorbit couniile-voastre! daci din fiecare vorb& a Jor a iesit Jn iveal O areohe de migar, i dack trobuio eh am rbdaro cu insit caro, go numose oamoni rospeetabili gi demi, giseso c& mint eu nent sinare cind spun c& sintefi gi frmosi la infifigare. Credeti c&y fiidea pute(t citi toate astea pe harta microcosmosului” mety putefi spune c& ma si cunossteli indeajuns? Ce Ineruri groaz- pre a putut deslugi straguicele voastre privii oarhe fn earage forul meu, ca sh spuncfi od mi cunoasteti bine? BRUTUS: Lack, lnsii: to cunoastem moi destal do bine. MENENIUS: Na mi ennoagtofi nici pe mine, nici po vai ml ‘VA cimongtofi, nici alteova yo Iumen asta, Vi lash gura. epi Gnd vedoti cum fntind piiria eorsotorii si cum bat, mt alle, Vit piordeti 0 dimines{% tntrengh s& ascultagi eum lorovaiegte 0 procupeat cu un ciretumar si aminafi judoea tunul proces do cine parale ps dowa z®, Cind ascultai pe tine{y svi apucd drorea de burt, faceti un eap ea al muse Seiler, ridicagtsteagul ia semn cl procesul se suspend’ si, ulin si vi se dea wn {ueal, Wisefi judeesta mai incureath det fra inainto, N-aduecfi alti pace printze oament decit alti (elias cewin ali 526 , m1 numindu-i pezevenghi si pe unii gi i i peace are cal ceilalfi. Sintefi o perecho BRUTUS: Lack, lush, stie toath Inmea e& te pricepi s&h faci glume MENENIUS: Chiar gi pe avguri {in jural unei mese dar ein Capitol esti un sonator de prises CENTOS a ost fi unl risul fapturi aga de caraghionse ca voi. Chior gi een rae Je nu v8 profuoyta nll tien bisblor vont g ast gisi mormint de einste in perna pe ea cfryacial sau bn gana megaruhu, Si totes! ndrbanip 8 Fel i: a este trufas!* el, care-i ecl pufin mai mult decit tofi plringii gi pBrintii pirinfilor vogtri de Ia Deucalion® tneonce jar Gach print Agta cei mai de trexbi au fst elit din Ay “n fiv, eae noapte bund fniltimilor-voastre. Dac’ ag staal molt de vor en voi mig tram emi sar molipsi eral de lingozro, fiindeX voi plziti gi i Sb ple ind ‘ae ingots hoa eee ae (Brutus si Sicinius plones spre fundul scones, Ap Pane, ploaci epre fundul seenei, Apar Volunnia, Virgilia Cu ee pot e frumoascle si nobitele doamne? Mai nobila Cu ce p pe frumon al near fi nici ana d2e¥ ar cobori pe plmint. Undo vi due oc! ea atita graba? ne VOLUMNIA: Cinstite Menenius, fiul meu Mareius se apropie, Po Tunona®®, mu ne tine de vorbis, MENENIUS:'Cum, Mareius se intoare ; 0 acaeh? VOLUMINIA: Da, scumpe Menenins, ineircat de slavi, ‘AMENENIUS imetndusé piliria in sus): Atunei, Tupiter, pri- meste pSliria si mulfamita mea, Ura! Vine Marius! AMBELE FEMEI: Da, ¢ adovarat, VOLUMNIA: Tath 0 scrisoare de la el; Senatul a primit o alta, si nevasta Ini una, alta cred 08 te agteapth pe dumneata acasi. MENENIUS: oat casa mea o s% danseze noaptea intreagh! O scrisoare pentru mine? VIRGILLA: Chiar aga — 0 sorisonre te agteapt’ acas, Am vizut-o VIRGILIA: 0, mu, VOLUMNIA 537 ext ochii mei. MENENIU: pontru sapto ani gi oi o si-] trag po sfoar pe doctor, Fat de ‘vestea pe care 0 primese, rofeta eta mai grozaw’ din Galenuss* nui decit 0 sarlatanie sau, m& rog, un lene bun pentru cai serisoare pentra mine! Simt c& m-am fnstinttosit Nu © ranit? De obieei se intoreea rinit acash, m, mul! it pi le multumose zeilor,ua MPNENICS: $i on, dach rana ned prea re buzmare, rnile fi stan bine. VOLUMNIA: ‘Izbinda 0 poarts pe frunte, Menenius, Pentru a treia oar se intoarce acasi on @ cunnnt de stejar, MENENIUS: L-a inviifat minto pe Anfidius? VOLUMNIA: Titus Lartins serie: ,.S-au infruntat in lupti, dar Aufi- dius ¢-a streeurat*, MENENTUS: Si bine a fSeut! Dect i s-ar fi fimpotrivit, n-a5 fi pus rimigag pentru foate enferele en aur din Corioli, Ts-a dat de yosto’ Senatului? VOLUMNIA: Sermpo doamne, si mergem! Da, da, da, Senatul fa primit serisori de la comandantul suprem, care pune numai pe seama fiulai mew intreaga glosio a acestni riaboi. Do ata asta s-a intrcent po sine, VALERIA: B drept, go povestese terri minunate despre el, MENENIUS: Lncruri mimmate? Va pune chevagt i me deasupra merituli sim VIRGHIA: Fact zeit st fie adovrate! YOLUMNIA: Adeviirate? Anvi colo! TUS: Adeviteate? MA jor c& sint adeviirate, Unde este rimus? (Citra triluni:) Zoi 28" phacvsed, pe maviile-vonstre! Mareins 0 intoarer acid si are inci si mai multe motive si fie mindra, Unde este suit? MMNIA: La wotie si la braful sting. 0 si alba cieatrice mart © Si le arate poporulii eind o sa candideze pentew rangul die consul. Cina La respins pe Tarquinins® a fost ranit de yapte ori, MENENIUS: O dati tn spate si de dauis ori in git: de nowt ori, dae miaulue bine amit YOUCNNE: Thainte de a plees si inci de ini, MENENIUS: Acum are douiiacci i sipte, si fieeare din ele @ fost mormintul unui duguan, (Se we tropes strigite de bewrie,) Asculla{i! Trompetele! VOLUMNIA: Sint mesagerié lui! Pagose nant Vralele gi lurimi vin’ in unm: An brata-i musculos st8 uimicirea, Si del ridie’, oument mor in juni Dack adue ightnda ta vol ultinul rizhoi avea donizeei (Beompete, Inte Cominins $4 Titus Lartins; Cortolan, Huewaunat eu finice de alcjar tate ci. Comandans suldafi gi wn evainie,) 3 CRAINICUL: voy: CORIOLAN: cOMINIUS CORIOLAN: vouv’ MENENIUS: MENENI 539 Aue do. sre Romiei e& doar Marcius Luptat an Corioli, gi en slavs, La numele-i a adiugat pe-accla Vestit de-aeim pe yeei: Coriolan, Mult-pro(uitale Coriolan, In Roma fii binovenit, (Trompete.) i Jn Roma 85 fii binevenit, Coriolan! Destul! Mi-e foarte grew. Vi rog, destul! Prietono, ¢ nama ta aici, Stine pe zi Lai implorat fierbinte Pentru izbinda mea, (ugenunche tu fata Volunnici.) i idici-te, Viteazul_ mex rvboinie, nobil Mareins, Preayrednie Cains, astizi now manit, Prin faptelesi de einste,.. Cum sti zis? Coriolan si-{i spun de-aici-nainte? Priveste-ti soafa... ‘ Seumpa mea (euti! Yorgi Joerini end am binit? pesemne Dac& yeneam po targi, ai fi ris! Tn Corfoli achi ea tine au Doar vishuvole, sau siirmane mame Feciorit cind isi pling. ‘Nemunitovi S& te-neumine! Cum, tut mai tiegti? (Citee Voteia.) Ty cor iertar, doa’. Tneotro. Si mi intone? Fifi tofi hinevenitil Bino-ai vonit, Coming, goncrale! De mii de ori bine-ati venit, Tint vine pling, sh ridts usor ani simt si ren, vi cnit en totil Blestemut cad kieina inimnit soeate sw burt de elipa asta Voi troi snr cnveni si fifi kx Roma Cinstiyi ea aii, dar mi jr e-vici m1, 9OL a cOMINIUS: CORIOLAN: RAINTOUL: CORIOLAN (¢/ ‘VOLUMNIA: CORIOLAN: ‘COMINIUS: BRUTUS: 4 sint si moro pldureje, vedi, Mal eintealtot, Bine-nfi vont, osteni Traica e urzich, nebunio Se cheami, a neghicbilor sminteals Co mm se buewrd de clipa asta. ' giorno ‘Acalasi ai rim: 2: 4 nus: _ ‘Menenius SICINIUS: E tot Menenin: a Loc, facefi lool Psd, Jitre mama gi “sofia ui) prorUs: Dini mina ta, sea ta, Mai inainte f oa sta in umbra casei mele, vr $4 moxg In. proaslivi{d patricient, Co mia timis nm num sal Dar gi cinstiri inalte, ee Suprema implinive sh 0 vi Gieien minds’ a inchipuir Un singur Iecra mei lipsoste, dar Yn mindoiese ck Roma {il va da, Jubitt maich, yrom mai bine selav Sti fin pe propriul mea drum docit Pe Stipinitor po ealea ea Inat-o. La Capitoliu! -BRUTUS: (Trompote. Chendri de corn. Toli pores tn eles tolemn. Raut bribuoii-) Vorbogte orice limb’ despro el, hae $f oh miopi pin ocholar®® si-l vad, TH Limbute dail, waiters kash prime Si strige pink na mat pot, sintrana, o Dane nei ol pilivrigese. Pe ziduri sae So eatin, gitite ca la auth : i ii pri yal, Backtiresele, sii prind’ chip bcm, Pe Ia ferestre gi pe coperipwri, Po banei, fa pomi, nu mai e loo, atifia Sint eoi care dorese trecind sil vadi, Chiar pe flamini, o¢ ocolose lumina, fi veri acum ef s6 inghesuiese $i dau din. coate, doar afla-vor. Toe Printro plebei. Si doamnele fardato Cu alb gi rogn pe obrazul fin Se Inst pradi aspralai strut, Bat 1) Al Ini Apollo, Fierbereai_atita, De-ai ziee c& un zeu sa strecurat In firea Ini de om, fmprumutindu-i Tntregu-i har si vraja lui intreagi. Cit ai clipi din ochi devine consul. + Si-atunci s-a dus cu tribunatul nostra, Dar n-o eh poatd Tinigit st-si duck {nalta-i demmitate 1a sftrsit. ‘ot, tot co-a elstigat, earind se pierde, E-o mingtiere. Crede-mis et plebea, De partea efrel sintem, va uita ‘Acest trivmf la col dintii prilej Si_veohea-i vrajb% sto va aminth Prilejal i-o va da trafia Tui, L-au euzit jurnd ef miciodatt Qu va ven! si ccari-n piath voturt Cina va voi si fie consul, nicicind Nu va-mbriea o haink peticit’ Si, cum e cbiceinl, n-o s-arate Pe trupu-i semnele’ adinei de rin, Corsind dihoarca-nveninati-a plebei. Preabine. ‘Da, aga a spia, Prefer S% mn ajang’ constl, daci-i vorba Din alte mulizi sti vie consulatul Decit voinfa nobilimi noastre, Din miinile Senatului, Fied Statormicul precept gi ii um Sé1 punii-n apt. ‘Aga ered ci va face, De-aici i se va trage pribugirea, Noindoiclnies, aga cum vrem. Sau cade el, sau noi cidem. De-acoea Va trebui meren si-i spanem plebei C& pururi a nitato jen patereai De-ar sta, migari din tofi pe loo ar faces ‘Tribunilor le-ar pune pumnu-n guid, Lipsind poporul do-orice libertate, Si-nsommitate nu iar da mai mules Dockt cSmilei in r%zbei, nutrind-o Doar ca si poarte grea povari-n spate,1 8] Rupind apo’ girhacinl po spinareai Daeii-ar eden fn drum, ne SICINIUS: Soptindu-i astfel, Cind insolonfa Tui se leieste, . Cidea-vor de pe ockit plebei soleit (Prilejul vine dack te pricey fi stimesti, gi Inerned niai ngor Decit s-atffi duttil), Se aprinde Tseatnl staf in vilvdti, st food LD inaegreste-atancea pe veciv. (Inte. wr exainie.) Co veste-nduei Poftiti ta Capitola, E yorba de alegerea hui Marcis Sint muti acolo care vor stl vad, Orbi si] audi; doumne si fecivare Splendide salui fi tntind inc Matroanele isi fluturi, minus Ca Ta statuia ener’ a hui Joe, Tn fafi-i nobilimea se inelin’, Jar tuncte si ropote de ploaie Sint a mulfimit strigite: in aer So-armnel-ntruna gepei.-Astfél de Jucrurt Neem mai vizut, ue BRUTUS: Haidem Ja Capitoliu! Uredhile si ochii st vegheze Tar inima’ s-agtepte. SICINTUS: ‘Peensotese, (is) SCENA 2 Kowa. Capitoliul. Doi elujitor’ ognci perne pe Ui INNHTUL sur Jn consult? Al, DOILEA SLUTTTOR: Se aice o& trei; dar toatt lumea erode iese Coriolan, ‘ INTHICL SLESWLOR: Gromav birbat! Dar ¢ al dracula de trufas gi nu ¢ do loc prictenul poporului de jos. 4 Ht: Roped, repede! Acus sint aici, Ciyi eandideazs 50 pia SLUNITOR: Ei, au fost pe iume multi oameni mari AL Dome care lingngeen poporul, dar nu-L iubean, $i shut multi care 4 fubose, fir si stig de ce. Dect, eind fl iubese n-an motiv, < ind il urise tot n-an motiv mai bun, De aceca, etud Corian aati clei esto totuna dack peporul il juboste san il unite isi & foarte bine seama do firea plebeilor, gi evn, dup obiceiul nobililor, nici nn-i past de toate astea, isi da pe fat tot eo gindoste, INTHUT SLUSITOR: De i-ar fi totima daek plebeii fl iubese sau it uriise, atunel ar ata nepisitor la mifloe gi u-ar face nintie niet le plies, nici si To dleplnet, Dar et le eau ura cu uta nal sirg decit pot pune plebeii eintind riepmsul care s-ar event, Na lask nine la o parte din cite pot si arate limpede e& esto ausmanal lor, $i cw zie c& dack vrei si eistigi neaptirat ura gi nemmlfumirea poporului, este tot asa de rin ea ecoa ev veste~ jeste ot: Tingnsirea poporului ea si-i dobindosti iubirea, AL DOILEA SLUSITOn: $i-a cistigat merite mari in slujba patric, $i drunmal Ini in sus n-are trepte asa de lesnieioase ea alo neelora care vineaz’t remmmele gi gloria, inkidiindu-se si lingusind po- porul, futmindu-si sepeile, dar nefticind nici o ispravit. El inst sia arlitat meritele, si faptelo lui s-an fntiptrit aga do adine Sn iniile tutmror, inett daca liumhite acestora ar amufi si n-ar voi si punii mirtutie, ar fio insult’ sto nercenosting. lar ditch Popornl ar rosti o judecaté impotriva lui, ar fi euratd riutate, usor do dovedit el e mincinoast, si o asemenoa judecatis ak ‘treai impotrivirea si asinda orieui, INTHUL SLUSATOR: Am vorbit destul despre cl. Eun om vredute de toati lauda, F8 loc, iat e vin, (Trompete, Intrd emsulul Cominius, preevdat de etore®, tinprewnt ow Mevnies, Coriatan, mai multi sonatori, Sieinins gi Bowlus. Somutorid $6 abanii locurile. Coriolan sta tw pieioare.) MENENIUS, Fiinded a fost Iuati hotirirea Co fi privea pe volsei, finde’ Lartins A fost chemat in ari, ne simine Tn cea de-a dowa adunare-a noastr’ SiLi Hisplitim vitezcle lui fapto Accluia ce ea crow luptat-a Spre-a_patried misire, Senatori, Chnstiti pivringi, binevoiti envintal Sic] dati aveluia eo este’ consul, Si comandant suprom fost-a-n Yizboiul Dus norocos Ja eapiit; si no spnie(21 Cum Caius Mareius Coriotanns A sivirgit frumonsa lui luerare, Si-acum so afl printre noi, salut Sinalta cinsto, vrednici de’ el, BRUTUS: §% lo primease’. ae (Coriolan so asazd.) Sos INTIUL SENATOR: Ascultim, Comini Nu te sfiis vorbeste eft fi-e voin. ‘Mai mult ne este la-ndemini-a credo G& statului-i lipsese puteri destulo Spre-a ricpliti, declt ch ¢ sirac’ Voinfa noasti’. M& intore spre voi, Conductor ai plebel, gi vi cor igi prietenogi, cu Iuare-aninto $i eindrumati poporul si votezo Ce hotirim aici. SICINIUS: Ne-am adunat La sfat prictenos, deschigi 1a suflot $i inclinafi s& fl ‘cinstim’ pe-ncala Ge no-a adus in jurul lui. Mai bino ‘Am face-o droicom sti of gindul tui So-ndreapt& spre popor ou proguire ‘Mai mulé ca pini-2oum. SENENIUS: CORIOLAN: AMENENIUS: COMINIUS: ‘MENENIUS: ia oste vorba De-aga ceva aici, nu esto vorba, Mai bine-afi fi taeut, Raspund Dorifi sil ascultati pe general. BRUTUS: Cu drag’ inimi,dar fin sit spun: Caviutul mew cu mult moi mult a fost La locul Ini docit mustrarea ta. TUS: Ei, n-am ce zice, plebea.o inbeste, Dar nu-l silifi s% doarmiin pat ot ea, Cominius, vorbeste! (Coriotan se ridici, eriud ot pleet.) Stal, te rog. deck ENE! AINTIHUL SENATOR: Rimi gi nm te rusina s-asculti Co-ai sivirgit ew cinste. CORIOLAN: ‘MA iertati, Ginstifi pring’, dar mai inti dorese aa 545 Simi vindee sinile ¢-apei aud Yn ee fel le-am primit. Nidzjduiese Ca nu te ingoneste Vorb mea. (©, me, dar doceori am fost statornie Ju fafa lovituri, si-am fugit De vorbe. Nu m-afi rielftat, de-eccea Nici nu puteti si mi mihnifi. Poporul Stiu ae] tubi eit merits Tanai Joe. Mai bine-mi place eapul eh mick his La soare seirpinat, cind snmi-atacul, Deft, stind fari rost, s-aud viraicul Co sit, cum ereste mare ca-n povosti (lese.) Tribuni, eum ar pater cloceals vost, Jn care doar un ot ¢ bun, eu plod, SA Tingmyeased po_aeel een Jape si pune in primejdi-ntrenl trup, Spre dobindiren glorie, dar nn vrea Drechea sis o place gi sasculte Cavint de slava? Asteptiin, Cominiua, Puterea vooii mel-i mult prea mic, Jeng vrea s-art on stabieitne fapl [ni Coriokinus, Birbijia este Yntiia din virtai sie podoaba ‘Acelui ce-o arata, Dact-i astfel, ‘Atunei birbatal_ pomenit aici ‘Nu poate niment a-l intrece, Cind ‘Tarquinius nivali cx-ostonii lui La Roma, el Inpti ew cei mai tari, $i dictator)” (Jie-i amintirea ‘De-a purarea sFivit8) so uita Cum tinkrel imborb é semina Cu-o amazoan’ izgonea ostenii Barbosi; eum din grimada fi sepa Pe credinciosii ei; cum trei dusmani Cédeau in fafa consululuis onm ‘Tarquinius se pribngea-n genunchi, Jn zina-aceea, cind ar fi putut, ‘Aga cum arifa, sf joace-n teatra ‘Pe o femeie™, el se dovedi 15 — Shakespeare, opere VI 9)“ma Searbat intreg, T sa intins atime Tummna de stojar, Gingosad vin Crrsett_spre bibiigi, ca wun_ val, Sin euisprezece hupte, nororease tapi coroana spadetor anal bun. Jat cera Bent aun, fo preajma Tape Din Coriali, si-apoi in eetate Fniveee Janda. Fugari oprest Prin mminenata-t pilda pe eck It Fi taco «at primejdia si Inpte, Corabia ewan valu il despicdy Tinted patrunde-n gtoata, de dusmank. Si amide spadai eade, so apash Pocatea mor{i, aviand el insust Cu singe mgrisit. Tn wma hu Riisima numai strigite de moarte. ‘Patrunde singur in vetate,-adaee Siteolo wimicirea; se salvear Fn urmd singar, Fir ajutor. Si intirit, apoi, ja cw aselt Gotatea, FE atipin acum po toate. oodsté-i vine 1a ureche agomot De lupto-ndepaikato si, -ndoindwesh Gavajul, teupul ish indreapty Se-arune’, umegind do shige Gnediestrii noi, ca zow! mort, $i am se-oproyte pind ind onsgul F etmpul tot a ead im mina noastt- Ge vrodnic om! Ce om! apul BE laentyimea co acum fi pregitim! ‘A retuzat si prada. La odoare Privesto ea gi cwn ar fi gun ‘Wu vrea deeit tit elt i De pundivoia hui, un om ngircit. Atisplita faptei lui el © giisesto Jn fiptuire, Mulfumires Doar jertta vieft fr do wisplat. genesis: —_E nobil en. qdeviirat, Chomati. INfMIUL SENATOR coMINIUS: ‘Chelnatit po’ Coriotan. 56 INTL SLUTITOR: (Coriolan se fap WENENIES: —— Coriolan, Senatuentreg te vrea In consutat. CORIOLAN: Ti sint dat ii | sint dator ew viaja : Si slujba mea, shies MESINIUS: Atwiei, mu-fi mai stimtne es Doeit edtre popor si-ti spni enyintul, oRIOLAN: De dati aeeenav-a8 roe Si mi entifi. Ci nam puterea asta Si vin in piclea goali-n fafa lor S Tinile-arfitindu-mi, s& ‘eergese legorea, Seutigi-mi de asta SICINIUS: a Poporul, doamne, vrea ean aut Poporul, doamne, vrea ean sunny Tat i fio veil bie ua si nu se nite nici micar 0 Lue af E dreptul hui, Sa MENENIUS (edttie Coriotan): Nucl afita degesba, ‘To rog, reepecta datina, precam Bi consulii fieut-an pin-acunn. H-un rol ce Lag juea rosind: isprav’s Drea bund nuk del joe i fala plbel ERUTUS (etre Sicinius): Ai aw a CORIOLAN: CORTOLS Spunindw-i: Asta am Rieut si asta" Spun ta am fi si asta, Sif art pe: tpn ciate, Yo carer 1 ma be Je-aseund, Si gh pretind of le-am primit de dragn Duhorii ei. Hpi ee . we ‘Nu fi aga-ndiritnic. vibuni al plebei, v& reeomandian: Aauesi taturor Ia ennosting, Strigind fm pia hotirirea noastray Ginstiri si bnew Pe noal consul de a instr’ gi bucurii sl Ineununet (Brompete, Senatoris 28.) DIENENIUS: Ai infeles cum va trata poporul ?3} SICINIUS: De-ar observa i oll ‘Azooa 0 poporit- Hai, vino, po plebe BRUTUS: (ies.) SCENA3 Fors! roma’ Dated toi uli extent. OL ORTATAN ‘in AL Dow.ea: CeTATE: AL TREILEA CBTAT! Tl va mega, fi batjocm’ si-i cea’, poate da. 4 stengtiinggim. De ot co ea vorbit. Ne-astenpt&-n plaft, jpn o dat pontra totdeauna: dich ne . si Je puter refura, S; Ba putem, prictenc, ‘Putorea st% in mina noast dack aga ni-e voia, ; dar ave — ¢ patore po eare n-avem putero s-0 folosim, Chet dak no erat Finile si ne istoriseste ispt miitim limbile noastre acestor Til, Tot nat, deh ne imp&rtigeste nobilele- Beordim nebila noastr’ recunogtings. in mionstie, si dae’ mul e&osto gi oa tn monstra, € goultimi, am deveni mide! INTHUL CEPA ‘Nu lipseste mul aici atuned eind né-am raseulat qm 5 sfiit si ne mumease’ aden AL TREWLBA CETATEA! 3 sini, th uni dintre noi au paral eastani Qulpea, si unii sint plese, ci finde mnte rat, click dacd toat fr jest din acovagi sedfrli, uncle ar abura ‘re apus si altele eAtro miazinoapte sam ci Gued fipeare sear cuta dromul Ini, ar ajunge i sa este cu adev trite. Si de unde bat vinturile, 1 HER GHTLYBAN: Aga oro? Atane, spmnen, mde ar 20H gindl meu? AL TREILEA CETATEAN: JE, ghudul tin mm ente aga de inte tora; o bitut en piroane In utmeul fi lihor, e sigur e-ar zbura spre AL DOILEA CETATEAN: De ce spre 548, wile Ini, atunei trebuie st impra- ‘ca de sh vorbeasch; si, fapte, se cuvine sa le Norcounoseiitorul este sien ar fi norecunoscitoare, ar insemna ‘care sintem mudularcle acestel jarele unui monstr, it ca si ne in drept aga cova; din pricin& ¢& n-aveam grt, stura cu multe eapete. Ne-an mai mumit aga gi alt ‘alfii megru, al{ii rou ca a noastr este pos te ginduuile noustre ‘tre ristrit, altele ‘ive miaziai; gh toate prmctale ju de cay smiaziei. minziini? dar nn fiind= dar dack t MBNENIUS: CORIOLAN: MENENIUS: CORIOLAN: ‘UL 8) As pets SETTERS Gus Seg nom ar cpl 6 ota Gl sferturi in miasme, ultimul sfert Pf Spine Geo EEe ae ‘si te ajute oe isestio nevasta. : mereu et golticarii. Bine! Bine! AL TREILEA CEPAYEAN: Sintefi eu tofii hotariti afi? De fas eruevons own etdcfes on nt sates afl nu e nevoie eum othe ee mai mul ag se v fee, EE tiaaeeaatareatat | | ae (ntr Coriotan gi Menenius.) Tatiel e& vino, A tmbricat haina i . at hina mod i 2 porte ur fof Panadiyt ay bie: i el cite unul sau cite doi-trei, Trebuic si e fieeare in parte si aga o s& avem cinst | de : cinstea si-i spanem noastra ¢c&-1 Veniti ‘ Cel frampineg votim. Veniti eu mine, s& vi ariit cum trebuie sil TOT: Aga sh facem, aga s% facem! (es) Prictene, mi ai dre ne, ptate. Toft Barbafii mai de seam au fk Barba seam ait Bicut re wae thule gp aa? fe toe jnpino —" Milde draci! Nu pot i-mi potrivese et-asemeni elntee limbat »Vezi rinile seostoa? Le-am primit ind ni cnt trai de sige ugeaw urlind in zgomotul de t Bind ang Nu! 0, zei! De-acestea nu vorbi. O, mt Gindeste-te Ia tine. | pee Cum Is mine? Loar drat! Mar ita nia bie, cea es ee ren ‘ rog! Nu pripidi, ei pus a Vinee eae ere oe (Tese, Se apropie doi extent.) CORIOLAN: De gic splila obrazul gi ar gti Si-pi spele dinjiil Tati e& vin doilma] SACL CENT “Stim, inst vrem INTHCL CETATEA: ‘stim, fn ‘S-afkim din gura ta temeial ban, ‘Pemeiul este meritul ee am. AN: YVorbesti do merit? CORIOLAN Da. INTHUL CEPATRAN: . 4 ip ‘Cum, nu doresti si ne fii consul? ay ee Se Nu. Cum ag dori, prieteni, st cergese Ta coi ee sint aja a ri ANTTWUL CRPXTEAN imi pare CA daed dim cova, ¢ et midejdea Ca vom avea sium 6 CORIOLAN: Al DOILEA CF Nw de doringi. CORIOLAN: ‘Proahine, Spuncti, vi rog, eft eostit conswbatul, VEAN: cORIOLAN nD UL CF ; 4 prictonos fi este pret! 2 Va rog si mn iertati De-am fi in patra oohii v-ag arta | reinivrinile, Pofi sient dai yotul? CORIOLAN: Aue Tie c& {ied dan, iualte domn. _ Am focheiat toomeala, Dow voturi Team si bigat in buzuar, Paraut yam sterpolit-o, Mergeli dar ew bine INTHUL CETATEAN: se A Ciudat se poarti! Totusi, dae-ar fi ‘Si ii mai dau ceva, ag zive: fie! CORIOLAN. (des, sApar alfi doi eet.) N: smi ivese glasul cu al vosttt CORIOLAN: Rogu-vii, dae’ pot sti-mi potrivese lasul eu corfaeotiam’ consul, Tat, am imbrseat Daina de dati AL PATRULEA CEPXYRAN: Ai slojit patria uobil gi n-off slngity nt re Cathe aT ole ghivitoarea? RIOLAN: Cum si-fi infelog. ghicitoarea? ie Je PATRULEA CUTATHAN: Agi fost spaima_ dusmauilor si biel prictenilor. Pentru a-spure adevarul, nati abit poport de [os CORIOLAN: Trebuie semi: preptifi en atl mai mult ‘ctam mi-am fieut inbiroa vulgar’, Priotone, dorese 550 AL CINCILEA AL PATRULE. AMR CEUATENL: Z CORIOLAN: (1, 3} pe Incercattl men frate, poporn}, ea sX chfin de fa el o profnire rai bund: este o fusnsine pe care 0 fine ty eiuste mare. $i tiindel, dnp infelepeinnes: alegerii voastre, vi pluee mal mult saped dccit inima mea, voi inceres sk mk ingelog ew voi Fiend: pleciciuni eurtenitoare si ansimnféreli inineinonso; imit adie’ ijitorense’ a mui oarecare om al poporult gi mi do- generes in pretentiile mele, Agadar, vi rox sti mi facet consul! isim fu voi wn pricten gf, le noastre, nit pentra patrio, a ee stifi arttindn-va aceste Vreau si fin voturile voistre kt mare eiuste, asa um nai plictisese, de neces, iti i sth vib dea bucai Dorim asta din tout ini, (is) Frumozse voturi Mai bine mor, sai bine erp de foame, Decil pentru ce merits cergese Pooplata for, ea npul finbricat Tn pele de-oaie — mucmai sta bine mio Cation si entirul sieutind mina, Inv ce? Find’ tistaci obiceial? Doe dee ne-am. supune Tui fa toate, Non sterge nimeni prafal strins de ‘veaeuri Si sdovkrul nn ear mai vedea Sb muintii de gregeli, Dectt si joe Hol de bufon, nue mai bine oate Si las cinstirea celui co-0 rivneste? Nu—-am fiient din eale-o bund parte; Stringind din dingi, voi merge anai departe, (ested ett tres ecteni.) Anca trei votwi, Ma rox, 0, douilor, de yotul vostra, Pentru-acest vot m-am rizboit, am stat ‘ De part; pentru votul vostew trupu-mi Peimit-a rini dow’ duzini, si hapte i Vireo optsprenece ochii mi-an vaszut, De dragul voturilor lucruri mari(7, $i memati mai mrunte-am eivirgit, Votatian’, vi rog! Vreau si fin consul! [AL SASBLRA OBTATUAN: S-a purtat eu noblefe; nioi un om drept nu-i poate, refuza votul. EA CETATEAN: Atun sil feck AL gap fericis ‘TOTTI: CORIOLAN: MENENIUS: CORIOLAN: sICINTU: CORIOLAN: SICINIUS: CORIOLAN ‘MENENTCS BRUTUS: SICINIUS: 552 4, alegoficl consul, Zeii si-i dea n el un pricten al poporulai, Amin! Amin! TrdiaseS consulul! Preademne voturil (Cotitenii ies, Intra Menenins, Sicinius gi Brutus.) EE froplinita datina, tribuniit Ti-adte aeuma voturile plebel. {fi mai rimino, fiwbricind omatal Yo consul, in Senat s-apai. BH gata tot? "Ai fmnplinit ritualal Solicitiii, Piebea te-a ales. Senatu-zeum to cheat ca si-fi dea Paterile de consul. ‘Unde-anume? Chiar fa Senat? Eu? Da, Coriolan. ‘Dar haina pot s-0 sehimb? ij Da, este voie. Atmed, o sehimb. $i, elnd mi recunose Pe mine insumi, plee c&tre Senat, ‘Te insojese si eu. (Cire tribun.) Vouifi en noi? Noi asteptien poporul, pes Dopo skal (Coston si Meowenius ie.) De nu mfensall, gehiul, dobindit-a Se a dorit cu inima fierbinte, Gu sufletul trufay purtat-a haina Sfieli, Vrei si risipesti poporul? (Cotiynts se tnapoiasi.) Ei, bunilor prieteni, afi ales Birbatul potrivit? 1, 3] InTIIUL CETA TRAN: Da, Lam ales. BRUTUS: Si-l fae’ eorul vrediic de iubirea Cor aritafi. AL DOILEA CHYXYwAN: Amin! Dupi umila Parere-a mea, cerind si fl votim, Batjocorea, AL TREILEA CETATEAN: Dispreful cra clar, INTHUL CRTATEAN: E felul lui, dar nu batjocorea, AL DOILEA CETATEAN: ‘Nu-i om pe lume si nu inteleagt Co rusinos am fost tratafi, Firese Era sh ne arate rinile, sICINIUS: Cum, mu le-a aritat? MAL MULTI CETATENI: Nu, nimenea ‘Nu le-a viizut, AL TREILEA CETAYEAN: — Spunea cin patra ochi Putea-le-ar s& le-arate, pi Rotind-o eu dispref: ,Mi-ar fi plicut, Zicea, si vi fin consul;-obiceiul ‘Din vromuri veehi cerind & mi votati, ‘Ma rog de yotul vostru.“ Cind Lam dat, ‘Ne-a spus: ,,Vi nmltumese! Vi multumese! Frumoase yoturil Cred c& mu se cade S& vii mai supir." Nu si-a ris do noi? SICINIUS: Co progti afi fost sk nu vedefi aceasta dad aft vant, eoprog ici mai dati voturi, BRUTUS: Com, mu v-a{i purtat Asa cum vi s-a spus? Cind nu avea Puterea-n mini si modest slujbag Al statului era, mu se-ascundea & © dusmanul libertifii voastre, MGA tem ok astivzi, eind a Inat puterea i eniiat ts ral do coma e stiruie fn ura Jui cea veche Ga diigman al plebeilor, usor Se va ntoaree vol vost léstem, je ee mm Eali grtit aga; Dost Epsiviiog she rednice do entea Ce-o canfi, se euvine-a te gindi Prictonos la ei ee fi-au dat votul, 553(us, 3 SICINIUS: BRUTUS: SICINIUS: AL, TREILEA CEPATEAN: AL DOIEA CETKTEAN: INTTIUL CETATRAN: Bueres SIGINIUS: ‘Tu, ure in iubire eketi cebimbi gt ‘Dem millostiy ef fil"? Wi, daceasa Lafi fi vorbit, ati fi fieut eiegi spun fntregu-i gind, putindu-} enti ‘Tati fi ipit Bigiduinge bune, Pe eare y-ar fi fost Ja indertn’ Cindva ef i ke amintisi, iar d Crm firea i se-nprinde si il face Neribéitor a dozloga cc-l lengi, Din fuiai ati ti putut ek scoatefi Polosge, refuinds-i votul vostro, Disproful Ini eum mu ati deslugit Jn timp eo vi eorgea al vost sprijin? Nu v-a{i gindit e& © sh vi zdrobease’ Trufia, Ini eind_va lua puterea? Nu ali simfit ei-n trupuri felurite Aveti’ access inima? - © limba decit s-asurziti eu larma-i Jufeleptescal grai al mintii voastre? ‘Nu afi resping gi-alfi solicitatori? Si-acum va diruifi mult-pretnitul - Consimifimint aeclui ee nu-t core? BRUIUS: BRUTUS: Yea fost mumit, putem sil mai respingem, ‘Asa vor face, Cine sute de voturi Pot ei Ie fac a spune nu deodata. Si ou 0 mic, rietenii ce-i au, Bristent (eS stanel, Ia Iuerut ‘Vestiti prictenii e& aw ales 7 Un ha pune-n gind si-i_prade De libertaten lor; pe-acesta-] faccti Sérac in_vorbii, éa pe clini finufi Tn agard’ si nu latre, si ciud lati, Ai biciuie Tndat v-adunagi $i, dup’ ce va veli gindi moi bine, Strieafi alegerea necngetati, ‘Trufiaci, ura hui, le dati pe fafa, it BRUTUS: Si nu witafi cam, batjocoritor, 555, SIGINIUS: SICINIUS: UF, 3} A iimbuiteat vosmintul modestie’; Cum, dispretuitor, v-a implorat Sa fl votafi, gindind la co-a Fieut, Tnbizea doar y-a-mpiodieat, vezi bine, Sa deslusifi purtarea Ini do-acum, Asa cum o-tormesto ura, Ini, Tiveaga vink aruneati-o-n seama ‘Tribunilor, a noasty’, afinmind C8 doar prin sttiruinfi, nenduplecate La ovieo-mpotrivire, V-am fiveut Si il alegeli, Si e-ati fost condusi Nu do iubirea voastri-adevinati, Ci de pormnea ce y-amn da:: mmind ‘Mai mult ce vi se anita cii datorie Decit: vointa. voastri, T-ati ales, Intreaga vind dati-o doar pe noi, Nu ne crufati, spuncfi ci fot merew YV-am diseilit do una si de a Cum ineepind de tinir a slujit Si netnectat de-atuncis din care neam, Coboari, din inalta, veehea gints A Marciilor, e& i-a fost. sxribun Vestitul Ancus Mareius, ” nepotul Tati Numa, eare-aci a stipinit Andati: dupa regole Hostilins, Din tot aeeoasi gintis a descins Un Publins, itr mai tirzia un Quintus, Aeei co-aduis-an apa in eetate, Tar Cengorimus, favoritul slebei, De dont ori in fimetio de const, Impodobind aceasti demnitate, Ta fost bunie, Peaun astfel de viistar, Prin merit nienind spre lee inalt, Noi am impus bundvoin{ei voastre, Dar fiindei-n umi-afi stat. si vas gindifi (Purtarea lui de-aewma miisurind-o Cx coa de altiidati) sian dusman Stiind ed voti aven in ol, retrageti Tnerederea prea grabnig dati. Ini. Spime{i.metow (si n-pstaniti sprnine- Ci Riie-ndermel nostru niciodats(0, 3] ACTUL Ill Yeofi fi Mout asthe, si eind plirerea Poporului o veti intoaree, grabnic Veniti Ia Capitol. | CETATENI: Ee ea Vom veri. Gu tofii ne dim de ce-am fut, (Cotati ie.) : ‘Pornease’ treaba; este mult mai bine cael hs 8h se Téscoale-acum, ciel mai tira ‘Ar fi primejdios, nestipinit Gind.elar deseituga; dic arjagul jf Tl stipineste iar, procum io fire, Fai eu Inare-aminto, si folosul ‘Minici Ini pricepe-te a-l seoate. SICINIUS: ‘La Capitola! Bine-i s& ajungem ‘colo inate de svat Poporniai, pe tofi fieind a credo Ca plebea ‘sea migeat doar dupit voia- Cam inten fel so gi intimpli-n parte, (les.) SCENA 1 Boma. 0 strads. ‘Suncto de cora, Intrié Coriotan, Menenius, Comintus, Titus Lartius, senator’ i patricieni. CORIOLAN: ——Aufidius ne-amenin{& din now? virus: Da, gi de-neooa trebuit-a pacea 8-0 incheiem mai repede, CORTOLAN: Atunei, - Ca Ieeneeput sint volscii pregititi ‘Tn contra noastr’ iarisi s& porneaset. Dar sint aga de istoviti, incit ‘Ma indoiese ci-n timpul viefii noastre Vedea-vom cum le fluturi stindardul, CORIOLAN: Pe-Autidius Lai mai viiaut? ‘TITUS: © gard Tam dat; cu blésteme fn guri Sosit-a in cetate, si pe volsei Tnvinuia e& au predat oragul; S-a agozat acum in Antiom, CORIOLAN: —Vorbit-a despre min? niTUs: Da. CORIOLAN: Cena tis? risUs: ‘A povestit cum fi s-a-mpoirivit, Cu sabia in mink; cum pe Iume Nii om po care i urigte-atit $i c& sar da futreaga Ini avere De-ar sti ck poate s& te biruinse’, CORIOLAN: An Antium traieste? ‘TITUS: Da, fu Antinm, coMINtus: 557my CORIOLAN: ©, dack ag putea sil cat acclo Si ura siei sfidex! (Catinds mitnn tat Titus.) Bine-ai venit! (Siciniue gf Brutus ee apropie.) Vriviti tribunti, limba griitoare ‘A qui tuturors uesuferiti Prin-Andulia slujbei Jor wad mutt Deeit wn nobil poate s& indure, SICINIUS: Destul! CORIOLAN: Chim ie spo gant ie RUTU: ¥, primejdies pleeati! CORIOLAN Schimbatu-s-a cova? mm ‘NENENIUS: s-tentimy lot? COMINIUS: Nu Lentirit in consulat Senainl $i tot poporel? sh TRUTUS: ‘Nu, Cominins, nu! CORIOLAN: Copii lips. de minte mi-aw woul? ANTIUT, SENATOR: my Teetici Toc, tribuni, a iasion plots. BRUTUS: S-a risetlst popore-n contra, Wi, SIOINIUS: Opriti-vit Ne bate-altfél mipastal CORTOLAN: Ya rage turmna? Glesuri au s& pute Sida, sie? Daw eaxe vi 0 slab ‘Dock vei siuteti gma vorbitoate, Cum, nt stifi colt lor sie stopiniy Nees eemniiti ce voi? MENENIUS: Tneet, inect! CORIOLAN FE un complet, wrait spre-a divine Puterea nobilimii; del rabdim, ‘Vedea-von cf poporul n-o sf peat A fi stipinitor, nici sthpinit, BRUTUS: Despre ccmplot <% nu vorbim! Poporal Ridied voces ei-l dispretuiesti. Cind griu-a fost la ownent impartit ‘Tu murmurai, batjocorind po-weeia Ce plebea sprijinean sii tot amunea Dusmani ai nobiliatii, tisitori, Pescari in ay tulle, cORIOLAN rvres CORIOLAN: BRUTUS: CORIOLAN: BROTUS. eORIOLAN SICINIVS: NENENI'S: COMINILS: CORIOLAN MENENWS: im, ty De mult Fi sti lumea-aga, Nu teats Innea, in tine? Sit inv? Ar semina en ¢ Av semina sea fi cova mai bun Deeit esti tu. Cam? Nu sint, oare, consul? MM jur pe eer! Nu vrvan st fia ea voi Un ei nedenm si alt tribuun al plebe Tg dai mutt prea ugor pie fat gindul Coa ingelat peporud. Vrei_po calea Pe care ai pornit si mergi la expat? Monei, si te intored pe dramul bun Cx gind mai milostiv. Auf6l mu pot 84 fii nici const nobil, nied taibun Matwea de Brutus. Nu vaprindefi! Poporul fost-n inselat. Destul! Wifionieia asta me dem’ Dew roman, Pe dimen Nu se envine intindeti emse Lani Mareins, ‘Cum, imi vorbifi de getu? 0 reper Na, no acum, Am spus INTIUL SENATOR: CORIOLAN 108 Altidatt, v-ati infierbintat. Ba da. Pe vinfa meal Va row si ani iortagi C& sint din vig nobil’. Mulfimea Coa shimbatoare vari-n mine omul Coi tine fat Tinnpede oglind Nemincinoasi, s& privease’-ntr-insa, Ropet: rasfafnl eel nestbuit Rascoala. o hivtnestes jar, neghina Obrizniciet not am seniinat-o Si dupt cum vedeti, azi o eulegem, Amestecindu-ne en-acesti plebei Firs puitere sate virtufi, ci tng Cu congetoniivotivas ier Ajinge!(ar 1) INTIIUL SENATOR: CORIOLAN: BRUTUS: SICINIUS: MENENTUS: CORIOLAN: SICINTUS: CORIOLAN: coMINIUS: CORIOLAN: 500, ‘Vai rog si incetafi, destul! > aE tal? Cind pentra {ar singele-am virsat $i nu am tremurat privind dusmanul, Siemi rap ou pieptul pe riiosi’ mustrind, Scirbindu-ne de ciuma lor, dar gata Sé ne Histim de cium’ molipsiti! Vorbesti de plobe ex gi oum ai fi Un zou trimis de eer #4 pedepsenset, Jar mu un om, la fel de slab ca oi. ‘Am face bine ce gindesti sti spunem Poporului. | ‘Cum? Cea ais la minie? Minie? Chiar do-ag fi mai blind ex somnul 1a mien nopfiy Tnpiter ms-e mite, ‘Aoelagi mi-ar fi ‘gindnl, r ape gind Prea veninos mai bine-ar sti asciins Dealt stavenineni ou el pe afi Mai bine! Auziti Tritonu!™, care Comandi pestilor mirangi, um vroa Si faci lege? Legea ¢ efleati Mai bino! Milostivi, dar nai "Ta, nobilime! Senatori cinstiti, Dar fir prevedere! Afi erezut C& hidrei” afi putea si-i dati un cap Ca sf aleagi si, suflind din surle, ‘Trufaga ci porunel, eh vestoasch. $i i-afi lisat s-abatt run malastini Si albin-i s-o ia in sthpinire. Engi dat puterea, stati acum plocatis Gi daci nu, din sommau-i so trezeste $i mari primejdii via asmpra noastr’. Fifi ingelopti, na r&tsigi! Do na, Chemati-i si sentindi-n patul nostra! Plebei veti fi voi tofi, et vor fi dom Tatra nimie n-or fi sai mici, do faccti 8% se Incurce limbile gi Sit ia miroeul lor, Po magi: Lalog cum vor, si-aeoytia din poruncl, Pore’ pleboland, indrivatind coMmmntus: ‘MENENIUS CORIOLAN BRUTUS: CORIOLAN: 561 CORIOLAN: (m1 Ski spuni-n fafa unui sfat, cum ma fost in Grecia tin altul mai de seam’, Pe Zeus! Astiel e jignit un consul, $i inima fini plinge ‘eind pricep GX dack se ridied dows torte, Si niei una din ele na domneste, Napasta se abate-asupra lor, Si tina prin coalalts ec irima, Aga e, dar in piaf cind mai morgen? Acel ce ne-a dat sfat e& imparjim Degeaba griul, enm se-obignuia, Cindva m Grecia... Ei, las astal poportn Greeia‘t mai, liber) Acel cc ne-a dat sfatnl amintit, Riscoala a nntrit si vrea s-adued Ruina statului, 2 Cum s-a putut $8 aibX voturi unul eo vorbeste Inir-astiel? Si vai spun atuinci temeiul Co-i mai de pref deceit votarea lor. Le iv piefirtim griu, mm sprea le da, Un senm al multumirii: stiti prea bine Ci net Lan meritat, Cind siatul nostru Tinjea de boal’ grea, ei mu voian Un pas s& faci dineolo de poarti. Ast au meritat ei darul nostru? In vreme de rizboi se rizbunan Si estfel aritan cf sint viteji, Dar nu spre slava Jor. Dap accea, Tnvinwind senatul din sonin, Piordw dreptul s& primease’. daruri, Cum ar putea gitejul ft fund Si-ngbits ce le divuie Senatal Jn bunitatea lui? In loc do vorbe, “isa{ii doci prin fapte-a-si spune gindu eNoi coven, sintem cei maj tari, iar voi Ne da,i de frieé tot co vrem si’ cerem", AsifGl, noi siujba-nclti ne-o-njosim, Sindieptiifim poporal si mumeased Porirea noasti’ bun’ — lasitate, Aj se spargen dou zidul nostra,CORTOLAN: CORIOLAN: 562 i corbii vin sii cingulese pe vultw, 1, bn, dostul, 88 erg Prea de Ba no, n-am isprivit, mai ascultati, Si fack zeil_ ea ovive envint Co poate Ti rstit, eat juriminte SA intirense’ cole co. VH spun: Aewastit stipinine init, Futiia plins de dispret, ecalaltt Siruntind po cea inti; 0 stipinire To eare coe nobil gi-ntelept ‘Nimo nv postte otic, wuulgimea Coa fr minte dard wu prongs Tn de sau mie; aceastis stipini Uitind co este mai de trebuinfs Doar govkial’ seomto la, Tum Cind deunul etre fiat © oprit, Nimie un-i sivivgit preenm se cere. Voi, cari intreeeti prin enraj prudent, Tubind a (iri sfint& temclio Adit de miult, ineit n-ati pregeta S-o pune{i in primejdie, dorind Si o vedeti mai tare si anal mind, Voi, cot co projuiti mai nuit nobleyea Deceit o vials tung’, montrivatt Si gata sintoli s& scipati de moarte Tn trup bolnay, prin leeusi potrivite, Spre voi indiept fierbinte rmgaciuune Shnulgeti deodat limba despieata Sino Tasati sh Ting’ miieren care-i travis pendrn voi. Neciustea voast Schimonoseste dreapta judecatt Si viduveste statul do’ puterea Goa se cuvine, stasticl am mai poate Si sivirgoase’ binele dozit Yn looul vault evel staphneste. Destule-v indruge Ca triditorii, $i pentru-accasta ameriti, pedeap: Sarman bufon, te-ngronpi in misin La ce sint huni ehelbosi tribuni mulyiniti? » ie peNdingi priponit’, nu_mai-stio S-asculte de ect mati, Rise mn, 4) Te-a dat puterenen mini, sim legen. Ging, ecasol him va bade, fivelteeptal i fie dropt, gi-i azvirligi in prat, fidarea Ind sn dat yo fata. Comsat ‘Mei merit sh fie? Nut ‘Kati Todati-1 arestati! SICINTES (citre Brus): Mergit Chee Cirutus ins.) ERUIUS: a plebwea, Jn momele popornlui declar Ci sti un Uditor gi te-areytex Co pean rebel geal statuluy dugnan, Tpi poruncese sh mi wmeri indata Spro_ a rispunde de invimnire CORIOLAN: An latmi, tap batrin! SENATORI §1 PATRICIENT: © i Sil. apiiriun! Biitrinnle, nu pune rina! Le View Potreriviune! Aled igi tmprigtit Guciosrele-ndumete In nidregit bei, cotsiteni, siniti! ‘NENENIUS (Bowtas. se inagriesit tnssfit de nai multi ectéteat ) gemmpsiy Se cade ‘A fifi mai iutelepti si wnii, si-algiit vili po enunl ee vrea puterca Tipoastd k Prinofi-, eattit 11 (strigivd )= be fos! Jos eat ol! SENATOR: iu some! Toff la arme! {Se produce tmeduigenta fn jueul lui Cosiulan.) Veniti aici, tsihnni si cotzqenit ie Sicinius! Brats! Coriolan! Prieteni! EURTENU: Fifi linistiti! TBeere! Stefi pe loc! Co-o sf seautinnple? Nuc mai pot +8 suflul Ne-nmenin{& pievzanial Vorbaen emit Mi-n muti, "Tribuni, Inagi vor cuvintul ‘Vorbind poporului! Coriolan,SICINIUS: MENENTUS: INTTIUL SENATOR: sIOINIUS: cen XqBNIT BLUTUS: cerkyenn: ‘NENENIUS: CORIOLAN: SICINIUs BRUTUS: SICINIUS: BRUVUS: oven: MENENIUS: EDIT: MENENIUS: Stai locului! Prietene Sicinins, ‘YVorbeste tu! ‘Ticore, ascultafi! ‘Tribunul ne vorbeste. Asculiagil ‘Vai este-amenintatis libertatea, $i Marcius e-necl co vrea s-o smug Din mina voastr’, tot acelasi Marcius Pe care afi ales'sé fie consul. Phu! Pune goz pe foe, in loc si-l sting. ‘Vrea si distrngh si org, si tot, Oragul! Cee alt decit poporul? ‘Aseeil Ago-i, poporul e oragul. Prin voia trturor am fost alegi ‘Mai mari peste popor, Si vefi niumine, So poate. Bun mijloo ea intr-astfel Pustinl si so-ntind’, coperisul $4 cada la plmint, gi tot ce este 6 ingroape iu propriei uind. ~Aceste vorbe So pedepsese eu moartea, Dac’ noi Putorea nu ne-o apiiim, 02 piere, Fu mumele poporului, co nowh Ne-a dat mandat si-l ocrotim, deckar Ci Mareius trebuie si moar. Dei, TI prindeti de indati, voi, edi ‘Dueofil eAtre stinea tarpekant Sil pravaliti de-acolo, Tustacati, Eaili! Predi-te, Marcius! ‘Doar o vorbis Mai acenliafi, tribuai, 0 vorbis nemail ‘"Pécere, ascultagil Fifi co pareti: Prioteni eredinciogi ai patrieil Pastrati misura, wu o depasiti Prin fapte ucbuncgti de silnicio, BRUTUS: CORIOLAN: ‘AMENENIUS: BRUTUS: MENENIUS: cErAqENT: ‘MENENIUS: 5 (a, Q) Mijlozee reci par infolepto, ins Sint veinoss, inde boala-n to eck Inafi-} gi fl duccti Dayan atric (Scoate sabia.) a Din oc de Sint uni eare m-au vizat pda Sa vie gi si-neerce ce-au vizut, | In teacé sabia! O clip’ numai, ‘Tribuni, stati deoparte. i Prindefil! Siriti, pe Mareius ajutafi i i eaten a obi Jos eu ol! Siritil (nedierare. Tribur i, edilit si poporul stuf respingi.) Fugi repede acasi, altfel totul Se pribuseste, AL DOILEA SENATOR: CORIOLAN: ‘MENENIUS: INTHUL SENATOR: MENENIUS: coMINIUS: CORIOLAN: ‘MENENIUS: CORIOLAN: 565, Am tot atiti prieteni eifi i Aon age Ne pi Si vom gisi noi leacul euvenit. Be pee siti vindeci singur rana. Pleacé, ‘Te rog si eu, priete aoe u , dacti-ar fi barbari! Si sint barbati, (dest eopiit ‘Kome) $i nu romani (chiar dae’ zimisliji In fata Capitotiului), ant Hai, pleact. Astimpiri-fi minia, Va veni Si ziua rizbundrii, Dack-as fi La loe desehis, ag omori din et Vreo patruzeci, ssCOMINIUS: ‘MENENT CORIOLAN: INTTIUL PATRICIAN: ‘MENENIUS: AL DOILEA PATRICIAN sICINIUS: ‘MENENIUS; ‘SIGENIUS: 366 en yreo doi vitjgoni ‘Tribu. / Nu stim unde sint mai multi $i nebunie poate fi enrajul Gind se oprne zidului ec eade. Vonifi,nanite de-a se-ntoatee, gloat A eivei sizmerifii, ca torentul "o 1upe stivilarele, deboar Sineacd tot ce-i stil in cale, i Pleaci, ‘To rog! Si voi vedea indatis dack Bitrina minte-a mea mai are pret La esi ce sint fit de minte, Haide, ‘Vom ineerea ruptura s-o cirpim Cu 2drente in tot felul de eulori. Atmel, sh morgen. (Corviotan, Couvinias sf als is.) Sia uecis norocul. ‘Mai nobili_ca lumea-i firea hui. 3 ‘Nici chiar Neptun, en tot tridentul Ini, Tupiter, al fulgerelor zeu, Nu Lar indupleea s& lingugease’. Si gindu-i se-oulindoste in cuvints Co'are-n jnima ti GOR) Sy oo Privigit, vine. ~ Blind, to rog fii linet <=_ LK (tt, 3] CORIOLAN: INTUUL SENATOR: ‘MENENIUS: SICINIUS: EDI CORIOLAN: ‘TRIBUNI CORIOLAN: SICINIUS: CORIOLAN: MENENIUS: CORIOLAN: cOMINIDS: CORIOLA 576 Da, ca grijdaral care pentr-un ban De’ nas fl duce pe nerod. O, zeti Coboare pace-n Roma gi agoz0 {in jilf de judecat® oameni vrodnieil $A puni-n noi siimint’ de iubire, S-adune-n temple pind sus podoabo De pace, si din wlifi s& alinge Rasboinl namic. ‘Amin! Amin! E nobilis urareal Cottifoni, Venifi fn jural meu. (Bailul ¢ apropie cu cetdfenit.) __ Luafi bine seama Co fae tribunii! Figi on hvare-aminte! ‘Vreau si vorbese intfiul. De-atita doar m& veti invinui? hotirirea fi-va uati-ndati? fntreb daci-nfelegi e& to supui dach recunosti Tui, dack primi-vel Agi anit, Peilepsei_se supune, cotifonil Ginditi-vi la merituei mn Iuptes Piviti la efte nini brizdeazi corpe-, Ca sacrole morminte-n- cimitir, Fniopaturi de spini sau ciupituri, Ces bune doar si _ Mai eumpini veti anzi vorbind cinigul se-aratt, sunet drept eavint S8 vorbeascd. Destul, dostul e-atita. Spumefiemi, cum se face eh, ales De tofi drept consul, sint lipsit deodats isiva ce-mi revino? SIOINIUS: CORIOLAN SICTNIUS: ORIOL Pinus CuTATENUL SICINIUS BRUTUS: ORIOL BRUTUS COIIOLAN: ENENIUS cOMINEUS CORIOLAN SICINIUS: si ay — sna (HH, 8] Ta nispmni. Vorbeste-atunei. Aga 0. Voi rispunde, envi cai vTUt sh prMbugegtt Orinda Rome) si tw insu Senet ea un tiran puterca tot ‘Doel fay de popor esti eridter, Com traitor? Tncet; High Tnghitit iadu tet popors vosteat Tew tradator? ‘Tribu spureat, ee-ai Dpo-ai improgea tn mii de morti din och rniligane de-ai aver in pum feo dati: pe atit pe limb fovetitoare, tot vol sti aff, spline Ci min(i, ev pieptal ngurat gl ber Prectiry aunped cin neibor ans 1g. Poporule, sata? 3? ined! Moarte! ‘Vcore! Altesncinnri 10 0 De trelnaingg nue mai sink, Vaan Safi ait ee zee, ent Bloster Tovegte pe aced eare vorbest: Fu locual vostra, cum sfideaza legen sii eum hatjocoreste pe birbatit Ge shit chomati aici s-0 punter Yrurtarea criminal, tadatoare, Hr vrvdied de monrbea exa, mal gre Tar de bt Ropiz-n_binemeritat Co tet piliveigesti de morite? THe Astfel ai just ‘Vw weaned tale? Ab, te rog, aseults! cent de-acienaite! ge: Meare de pe stine’, Surghitm, tortnr, po ai Un bob de grin; nt yrosst SA eu Spnind ecvint dep, ndrare Sh nat sivani stn rigiett micar day Ga prof al iertieinnt-o bunt zine’, Fikzdel, dus de wra Tui in contra Poporului, & elattat majlocal totusi,cErKTENIL: cOMINIUS: SIGINIUS: COMINIUS: SICINIUS: BRUTUS: CETATENIL: CORIOLAN: 8h fi ripease’ toatii-n Iui putere, Si finde astiai ined se aratt Dusman al Tui, sculat ca sh sfidere Yi doar inalta lege a eet Dar gi po-acei co 0 chexiguiese, Yn numole poporului si-al nostra, ‘Tribunii plebel, hotiirim sk pleee Gndat& in surghiun, stiind ch dact ‘Nu va isi pe poarta Romei astiri, ‘SA fie pribusit de pe Tarpeia, Tn numele poporului: am ais! ‘Asa si fie! Dal Si ploco-ndatal BE surghiunit, Aga i se cuvine. Dar agcultafi, prictent din popor! Sentinfa-i pronunfatii, S-a sfirsit! ‘Ah, aseultati! Am fost po vremuri const), Tar trupul meu porte sarate Romel Si astiiai urmele do Ja divgmani. Gotatii ti port dragoste mai sfinti $i mai adinek decit viefii mele, Sofie’ sau copiilor, comoara Gare-mi péstreani neamul. Dar a5 vrea $é spun — Stim unde hati. Co pofi si spul? Nuoe nimio de spus! 1 surghiuntt Ca diigman al poporalul gi-al férii, ‘Aga se euvencal Se euvenca! ‘Aga se envencit! Haitt do cfini, Gu suflul otrivit 1a fel eum e ‘Al mlagtinii stitute, indrégiti Proctum sint hoiturile nengropate, Ceanvenineazh aerul din preajm ‘Hn te trimit pe tine im sunghiun Rimi aici ea nestatornicia-th, Friconsh de-orice zgomot, eit de mic; Dusmanul clatinindd-si eoiful su Teraduci-n deanidejae, Me doe Sh poti goni pe-aeel ce to pllzeste, Dar va veni o zi cind nerozia-fi ‘Meron cu sino-n yrajbi si de-a puruti Neeruystoare chiar eit sine insisi, DILIT: slcrNIus? CEVATENH: ia 3) Te va preface selav, fir% sh fie Nevoio de vroo spad%-n contra ta, Vi-ntore acuma spatele, tu, plebe, Si tu, orag, strigindu-vi dispre ‘Nu se opreste larga lume-aci, mi. (orga Cominius, Menonius, senatorit si patricionié Dusmanul plebei a pleat, S-a dus, CETATENT (orumcindu-si in aer sepoile) E surghiunit dusmanul nostru. Huo! ‘Mergei la porfi, privifi-l cum se duce, Si urmiifi procum v-a urmirit 21 ington dprefal insutindud Asa cum merit. O straja punefi SA ne-nsotease’ pe-unde ne vom duce, Vo iti, veniti! La porfil Venifil Si aibis x item pact po tribuni, (ies.)ACTUL IV SCENA 1 Raa, 10 fala wee ulna Corintan, Votunnia, Virgitiay patricieni CORIOLAN: VIRGILL CORIOLAN: ‘YOLUMNIA: CORIOLAN: 580 ia dintee portite oragutt. Menenins, 4 plinge. Spane-mi bun Nu, we mai plinge. Spune-ami Fara ca anutlte eapete: m-alungi Mi, mami! Unde fie cura) {Gv huni gpuneat odati: .O 15 pintra de-neereare, Si vw feria onan de Yi Pe marea linistit® va pluli ior, orfeare bar ft artas Dat eind destin swfli ea frtuna, Do mestesug inalt_« trebuings. Mi-ai dat invatiminte care [ae Nebiruit yo cel patruns de ele ©, cer, 0, eer! ga ‘Yo rog, iuhita mer. Pe dreslele si toti brestagit Romei Si Ul a sa ob mai fi nied? Caraj, ©, amit sta fete mints 2 spn (a de-ai fi frst lui Hereute sotie Ai Ti fient tu sing vr0o see in muneilo vestite, po atit Seutindei-l de sndoarea tranii hi? Comins, fine-fi Brea! Neaplees, Preafutristatul cop! Kamil ex bine! Yami en bine, mam! Nave grit Cominins gi mai malfi liners contOL. cOMINTE coniol. sat UW, inochi ith pi mai mult deeit le sint ta tinert Ouray’ pentra ocdi, Tu, gonorste, Stajpinel mie la ouste, team vant De-atitea ori ea stinea’ neclintit, Sian multe rindnsi tau i Priv ave initna-mpietrean Deci spune preamibnitelor femiei {a soartel care pu sensbate ‘yuniose la fel x8 pling, 28 riz, ‘Tu stii, 0, mann, el-ndrizneata inca, # fost mere o mingtiere; astiiai spn de-asemeni e& plectid izlof singuratic cum © nn halaur’*, Hi fae din mlagtina mew tow A pentrn coi eo nt mk vad, Dar mumele-mi rostese in oriee cbipi Si sti, feeiorul tin peste anis S-« ridien mai sus, de n-1 dohoar Porfida vielenie: sau vinzarva, ‘Tu, singur fin al men, unde te daci? Tal pe Comtinins gi rinduivste Pe unde vei umbla gi vei n Si Rit u fii altfol prada intimphirii, for pe ain, 0, nitor! CH fine Ina sta-voi Ting’ tne. Ne von gindi pe unde si te-opresti Si cum si facem vesti ea sf primi, Asn cat, vromea-ntoareorii sositi, alergant prin toati lamest ke atla, si ipa priineioas S& pian’, cam adeseori se-ntimpls Cind cel ee 0 rivneste mui de fat’ Rinti en bine! Ant 18i sine gr Si the de-ajuns riichoiul ea si tii Meren alfturi de an om coe toate Hai, du-nii doar la porfi! Tu, adulera mea, Si tn, iui mani, buni prietent 4Oy, 2) ‘Mult-Incereafi, strigafi-mi bun rimas, Surfdefi impacati! Cominius, vino! AAttta timp elt brazda nu se-aga Pe trupul men, si auziti de mine ‘Doar lucruri yrednico de Marcins. MENENIUS: Adie Incruri nobilo pe ett, Trechea poate prinde s-anzi.. Ab, nu mai plingofi! Oasclo-mi bitrine ‘Dear mai putea sh tin’ sapte ani, Po cor vi ju cag sta meren ex tine CORIOLAN; Tubitul_ meu pricten, mina tal (ies.) SCENA 2 © stradd tn apropicrea porfilor Romi. Intri Sieinius, Brutus, un edil. cINTUS: ece tori acasi., De-alteora a Nee tebuinjs. Mares eds, Slibifi sint patricioni, effi au vrut Shi stea in ajutor, | ERUTUS: Si flinded ari Puterea no-ar’tarim, s& pirem ‘Modesti mai mult decit am fost in fapti. CIN Si plece-acas, Spune-le atit, ais Cam alungat. per marele dugman Si ck putorea lor e-acum mai mare. BRUTUS: ‘Trimite-i, Iati-i uma. (Intsd Volunnia, Virgilia si Menonius.) sICINWUS: = Si pleetim. BRUTUS: eee? | SICINIUS: Se zice e-a innebunit BRUTUS: Dar ne-a vigut, Si nu_o ocolim. VOLUMNIA: A, voi sintoti! Vé rispliteasc& cerul Precum v-a fost iubirea. MENENIUS: Mai inet! YOLUMNIA: De mm ag plinge-atit, m-afi auzi, Dar tot se cade ef mi auzifi. Vreti si plecati? 582 vinGdcla: SICINIUS: VOLUMNIA: sicINIUS: VIRGIL VOLUMNTAL ‘MENENIUS: SICINIUS: BRUTUS VOLUMNIA: BRUTUS YVOLUMINIA: uy Ramineti doar o clipt, Ab, de-ag putea sit spun aeelasi luera Birbatului! Birbaté vi o firea, Nebunule, e 0 rusine asta? ‘N-a fost birbat si tatil meu? Aseulti: Siret.ea vulpea, alungasi po omul Rinit de-atitea’ori s& seapo Roma Cit n-ai euvinto tu! Cor milostiv! ‘Mai multe lovituri decit euvinte Ce-au risunat cumingi in gura ta, Si-acele rini spre mintuirea Romeil Doar una-fi spun —dar pleac’; nu, riméil De-ar fi eu spada-n mini fiul mou Departe in Arabia si dact, Ai fi acolo ew tntregu-fi noam... Co-ar fi atunei? ‘V-ar nimiei pe tofi. Bastarzi gi legiuiti copii! Viteze, Cit singorat-ai tu slujindu-fi fara! Destul; acuma vino; si pleeim. As fi dorit ca Romei si-i rimtie Precum i-a fost, nu si zdrobeasel langul Care-l lega de ca. La fel am vrut. La fel ai vrut? Dar cino-a afifat Pe plebeieni, pisicile en ghearo, Co meritn-i ‘atit intelegoar Cit ma pricep eu si dezleg misterul Pe care ni-l aseunde now eorul, Mai bine si plein, Pleeati, vii rog! Dar ascultafi gi asta: dupi eum Intrece Capitoliul orice casi, La fel intrece fil meu si soful Acestei doamne ce-0 vedoti aici Pe-oricare dintre voi, surghinnitorii, Destul! S& merge, " Cum mai stim aici $i prada ne-oferim nebunei?uy, VOLUMNIA: Lanai, Dlecind, si rugieinnea_me (Tibvonti ves) a dei Coste allt sit finptineaseh: Blestenal met jung N ina Cind wa lovi, povara tea din suflet S-0 sit Tena spn ce Ti se cade, Si ew toniel, Veet si einesi eu mune? YOLENNIA: Mina este cina men gf pring: Si cn on singyri mi Lot mifnine, Eqeasemeni hiram’ am si njor de foa (Cav Virgitia,) S& morgen, $i mat tas MEX wala Ya ca ao ew — te maple de miinio Asemenee fuvonei, Vino, vin, (ral Vai, co rusine! in gi Vigil irs) SCENA 3 Sosea twtre Rowe gi Autiwn. Gin rowan xi ws anise ge talerse, ROMANUL: Te cums te choami, Adrian, VORSCUL: Agi e. Dar, dispis eit vid, eu te-ane uitit, ROMANCE: Sint un roman dar sint in slab conta Romei, ca gi tine. Ma eunogti acum? YOLSCUL: Nu-ti ziee Nieanor? nen’ cumpsti, Mi se pare et . prietene, ROMANUL: Bada rai mai birbos end fe-ain vant fai, Aewm i nou fn Roma? MGaw trims Ai do 0 xi de VouseuL: Da’ pa te reeunose dupa vorbi. Ce yolseii s& mrai athe ce-i pe-acolo si, iaed, mi sent arin. ROMANUL: In Rone poporul tnpotri s- ridieat: a nobililor, si intimplat 0 riseoalt cin seatorilor, « patricientlor 584 VOISELL: $i s-a potolit riseoala? A inat sfingit? Vols Si slitgit. Fae progiitiri mari de rizhoi gi sper’ #% cad asupra, Rouel end pojarul dexbingaii va fi in toi. ROMANCE: Feeul mare sa sting; dar mm fleae poate din vou, ciel izgoniren vrednicului Coriolan Ie sti la ini’ nebit liter, aca ei mult Je-ar plicea si smulgi puterea din mina, jpoparului si si nimicease’ o dati pentrn totdeauna pe: tribunii Jor. Toate iste mocnose sub cennsi, crede-mii, sii gata-gata si ‘A fost izgonit. Coriolan? ROMANLL: Da, a fost izgonit. YOLSCHL: Cu yestea asta o si {ii primit frumos, ROMANCE: Vremea este bund pentru volse. Se zice ef cel mai bun jnonient ea si ademenesti o femeio este cind s-a certat eu bisr= batuestan, Nobilul vostra ‘Tullas Anfidins ponte si se ridiee faci foarte sus, fiindek marcle lui dusman, Coviolan, mw mai face ninie pentra patria Ini VuLsceL: Imi pare bine c& intimplaren mi_te-a seas in eale, ‘Treoba mea s-a slirgit mulfiamitt tie, aga ci te eondne bueuros avis’, in Aetiom ROMAN CL: Pink la cing o sii mai povestese Iucruri foarte efudate ospre Roma, toate foarte prielnice pentru dusmanii ei, V-afi prowitit ostile? Hai? VorscuL: O onste regease’l. Centurion si trupi bine rinduifi, em soldele phitite, gata s% pomeasck. ROVANCL: nj pare bine e& snt gata gi e& eu sint ommul eare o s& porneaset. Ini pare bine ci te-am intilnit si sint fericit e& no «flian tmprewnt! VOLSCUL: Mi-ai loat vorba din guri, Eu am mai multe motive 3% nis bueur de aceast fntilnire. ROMANCE: Bine, st Mergem! flee) ieanor. SCENA 4 Iulia Cocialan in haine sirtedeiaase, ascunstndesi fafa. conten, Frumos orag ¢ Antinn acestal Tmi datoreste viduyele-i toate Si mulfi mostenitori de odinioartDY, 4] CETATEANUL: CORIOLAN: cETAPEANUL: CORIOLAN: CETATEANUL: CORIOLAN: 367 Ai mindvelor palate, Avzit-am Suflarea. cea din urm eum fyi daw In luptele cu ei. De m-ar eunoaste, Muierile m-ar pune in irigare, Si toti biti. s-ar juea eu mine, Copiléreste aavirlind ew pietre, Si mar ‘ucide. (Cittre wn ectifean care inteé.) Zeii to-aibi-n paz’! Pe tine-asemeni Dommnule, te rog_ Si-mi spui pe undo-i casi Ini Anti Si daci-n Antium e-acum exoul, E im onag gi osplteant astivi Pe cipeteniile cetiii. Undet Ginstitt: ease hui? E-aici in fap. Tf multumese, Si te-ocrotease’, zeit (Cetifoanat ie.) ©, lume, roati-n mers! Prieteni bunk, Ce-o inim’ purtaw in dow piepturi Si imparfean pat, mae, munca lor, Mereu wnifi, cum sint copii gemeni Prin dragoste neimpartiti, iat Ca se dezbink pentru un nimie Si se urlise cu-amari-nversmare. La fel si doi dusmani pe care ura Nu-i last s-afipease’, plimuind — Cum ar putea mai bine sk so-ueidi, Printr-o-ntimplare atit de nensemnath Sneit s-o cumperi ai putea ¢-un ou, Devin pricteni suflotesti, si-atuneca Impart si casi, si copii. Tot astfel Ajuns-am s% urlise eetatea-n care ‘Vaiaui lumina zillei, 2% iubese Pe-accea a dusinanilor do-altdatt. 0 UY, 5] Si intru dar! $i duck mi ueide, E droptul Iwi; ‘dar dacs mi primeste, eH Voi trece-n slujba firii lui pe loe®”, (lese.) SCENA 5 Sald tm easa lui Aufidius, Se aude musied dinduntra, Zntrd un stujitor, INITIUL SLUIITOR: Vin, vin! Ce fel do servicin © gi sta? Ce, au adormit toi baiefii? (ese, nts at doitea styjitor.) AL DOILEA SLUJITOR: Unde © Cotus? fl strigi stipinul, Cotust (ese, Intrd Coriotan.) CORIOLAN: ©, ee frumos! Bucatole-aromese, Dar en nu vin ¢a oaspete aici, (Cottiat stujitor so tnapotazd.) INTIIUE SLUuITOR: Co doresti, prictenc? Do unde-ai apirut? Nu e oe pentru dumneata aici. Fi bun gi ducte. CORIOLAN: N-am meritat primiro mai frumoasis Find Coriolan. (Intra at doitea stujitor,) AL DOILES SLUSITOR: Cum ai ajuns aici, prietene? Co, portarul n-are ochi si vada, de last astfl de insist intre? Pleaed, to ros, CORIOLAN: La o parte! AL DOILEA SLUJITOR: La o parte? La o parte tu! CORIOLAN: Skibeste-mil AL DOILEA SLUSITOR: Esti chiar aga de inedpifinat? Atunci si stim de vorbii! Cutrd wn al tritea suitor.) AL TREILEA SLUSITOR: Cine ¢ asta? INTIIUL SLUSITOR: Un om ciudat eum n-am mai vizut. Nu pot sil seot din casi. Te rog, cheami-l pe stipin, AL TRBILBA SLUFITOR: Ce ean aici, omule? If, te rog,tilpisijal CORIOLAN: Lasi-mi aici, dear mm-{i minjesc ‘vatra, “i AL TREILEA SLUJTTOR: Dar eine esti? 5387tw, of RIOLAN: Sint do nezm mare, 2 TC TREIEA SHUSIVOR: Ua acam foarte Stree! CORIOLAN: Aga ‘AL TREILEA SLUSITOR: Te ros, meamule, cautii-gi alt eas. Ni Joe pentru tine aici, Maj, dite, CORIOLAN: Pati meseria, Inds de gunci, (Ui a brine.) AL URPILKA SLUJIBOR: Ce, mw vei? indat, ia sosit. Lesvor: Ma duc, Spunei stipinnlni, te rag y AL s (Hose) AL. TREILE CORIOLAN AM. TRRILEA SLUT contoLAN: Da. : AM HEHE SLU IVTORS Cade setae DRIOLAN: fn orasul ulllor si al eorbiloy a SI IREILEN SLUSTTOR: in oragtl ullor gi al ewbiur? Ce dito Atunei, locuiesti si ka pupest? comtoraN Nu, ea slajese pe stipe os AL TREDLEA ShA2sTOR: Co face? De eo te Tost de sting] CORIOSAN: B hneru mai einstit ect sk mi les de stphuy merge ura, nt glum. Mai bine ja-fi tava gi ute! Mary sii) UITFOR: Unde loouiesti? ub firme. 1s Sub firmament? (Eb juapinge afurd, Dotet ALHINIUS: Unde © emul? si AL TRHILEA SLUJITOR: Ai, doane. Ar Bi (rd joo un eine, dar fe supra pe omaha AUHIDIUS: De mde vil? Ce yrev? Cum te cheama? De punzi? Spume, omule, eva te chev conton eindiest gg): Pai, Tullus, du Privindu-m’ in fat Ce name part. vse ew i ralt reeunogth Seti spne eu (Slajitorii ive.) Adici? Ew nome Av eID ORIOL Ce sup urechen unui vole Jar pe a ta 0 xgirie ewmplit, i? i nite Hus: Gam te umegti? Arig ea on i a Dar faja ta en adevir damnease. CORIOLAN: AUFIDIC: cCORILSN LY, 6] Comibia dacé fi sa dus Ja fund, Emi pare c& tu insufi mai plutesti, Cum {i se ziee? Franten ti-0 tneruntis, num? Nu. Cum te chennai? Mi cheam’ Caius Marcins; sit acel Co te-n rinit pe tine si pe-ai ti, Dueind picitea printre voi. Mi-e martor Alt nunte co if port: Carielany Réxboivl grew, primejdiile ma Si singele ce Lam virsat de dragul Nercetnoscitearei mele patrii, Sint toate résplitite prin porecli, Chezas. si vestitor al wii tal Dow nunele aeesta mica rma: De celelalte s-a-ngrijit. eruzimea Si piama plebii —nebilii, migei, Jan dat frin liber sicau ingiduit a votul ci din Roma si m-ahmge. Co mandrumat aici este nigasta Si nicidecum nidejilea e-ag priten Si seap cu viati astiel; dac-ae fi Doar friea morfii, ag tei inti Din ealea ta, Nu luce dorul si mi rifuiese en plohes! Dac minia incti-ti clocoteste th inim’ gi dorul rivbunaeii Pentru atiten eite-ai piitimit ‘Ca insufi gi stiraed tara Atunei aduniite 1 folos Ciderea mea ee pero vine Dorese ‘Mic recunosti Iti ut. Jupt cw fara-ini ghiftuiti De-otravit gi eX 0 lovese turbe Ca duhurile din infern. Dar deci Esti obosit cetera Norocul si-{i sporesti, atunei vi stit C& viata fini ajunge ett prices Si ii tale, iat, capul mew 11 dan in schimb; dar dae’ nu fl tai, ‘Te porfi ca un nebim, cei nencetat ‘Te-am mmirit en mult nec, butoaiaty, 5) AUFIDIUS: 590 De singe-am stors din trupul (rit tale, ‘Nu mai triiese dectt ea s& te-nfrunt, Sau sii adue servicii, Mareins, 0, Marcius! Fieeare vor Mia smuls din picptu-mi,eite-o ridicin’ Din vechiul mew necaz. Si daci Joe Din nori, profotizind, aga mi-ar spune: »Ezadevarat’ vorba lui’, erezare Vlai multi: nw i-ag da ewm iti dam fie, Mult-nobil Marcius! O, Tasi-mi braful Si iti cuprind’ trapul tn, in care De-o suti do-ori se frinse Jancea mea, Frinturile-i inspdimintind ehiar luna. Siirut deci nicovala spadei mele Si gata sint sh mi intrec eu tine jn calde-mbritigivi, cum altidati ‘Mi iutreceam in zcl gi vitejie, ‘Mirturisire-ti fae ei mi-am inbit Logodnica gi iam jurat crodinga. Dar cind te vid aici, 0, nobil om, Mai_ropede imi bate inima Decit atunci cfd ni-a intrat tr cast Tubita mea, Asculti-ma, 0, Marte, Ostire de rizboi sti pregtita, $i seutul m-am jurat si til zdrobes, Tor dacd nu, simi las in Inpta braful. ‘De doviieprezece ori tu m-ai infrint, Si-n fieeare noapte de atunci ‘Am tot visat ci no Taim Ja trinti, Jn somnul meu stiteam trintiti pe jos Cu coiful smals, stringinda-no grmnazal, Staproape mort ieseam din vis, 0, Marciust De n-ag avea eu Roma alt sfads Decit e-ai fost proseris, tot ag chema Sub anne pe copii gi po batrini, Spre-a duce exincenl rizboi in Roma. Tea oeneea ett valt-i_ uray Hai, intr-acum cu mine, fi-or intinde Pricteneased mink senatorii, Chomati la un ospat do despirtire — Pornese s-ntae paminturilo voastre. Nu Roma instsi. OV, 5) CORIOLAN: nae e aes ci, fifi Hindagit Voiesti s& fil, ea domn atetputomi ‘Tw dusufipurttor al rlabumnl? Atunci primeste din puterea mea O jumiitate; singur tu aloge Ce’ rum vei lua, efcistii mai bine insufi AV rit tale skibiciuni sam fort. age si lovesti in poarta Romei, San, dak wri, 4 bintustiotar, J paint arubenito mal nt, n um nimicind-o, Tntré-acum Si to infifigeri_acelor care Vor zice da ‘dorinfei tale crunte. De mii de ori fii deci binevenit, Prieten azi mai mult deett dagman Misi fost odatit! Deci, intinde-mi minal (Coriolan ge Aufidius ies.) istituL stu fr flea): Ci IU SLUHTOR inrind tmpremed ew al dite): Cindath AL DOILEA SLUJITOR: MA jur e& voiam si-l daw afar fn pumni, DOLLA SI f afar’ in pumni, sn te sino 6 inde Ta mitra tind ate IN ‘OR: Si co brat avea! Me 4 inate f avea! Ma intors eu dou degete ea AL DOILEA SLUJITOR: Cum |-am privit in fatis, i esi ie va bch ta el Ara’ s feerdl arpa a 0 numese, INTIIUL SLUNTOR: Are, adovtirat eX ar i 5 Sicmi sar mio ochii dac& nu mi gindeam cé © in el cev: sai das rs cin el ceva mai mult deoit puteam eu AL DOILEA SLUSITOR: $i eu m& gindeam asa, iubit i ITOR: $0, iubitule! poh ot mal fn arb din te, etna INTLIUL SLUIITOR: Aja ered si eu, Cu toa i RHUL SUUIETOR: Aga ered ie. Cu tnt aster, eno pe um AL DOILEA SLUNITOR: Cine? Domnul nostru? 2 2 INTIUL SLUSITOR: Bineinfeles, AL DOILEA SLUNTOR: Domnul efntiresto ft gaso din tila er STUSITOR: Nu tocmai; totus! ered c& ¢ un rizboinie mai mu stin eum 591BY, §) ‘AL DOILEA SLUJIFOR: Dragul men, ¢ grew sicti dai o pirete in privinja asta, orien, pentra apararea unt eras, generalal nostru n-are pereche. ; INTHIOL SLUIITOR: Da, dar si pentru atae, (CApare al treitca sbujitor.) AL TREILEA SLUJITOR: Baiofi, v8 adue nontifi: {ilor, nowtifil . CEILALTL DOT: Nontiti? Ce nouttfi? Hai, spnne ‘AL TRETLEA SLUJITOR: Ag da orice pe lume bine ag fi cmdamnat. 1a moarte. CEILALTE: Cum? Co? AL TREILEA SLUSITOR: A sosit omul care-L jumuleste merow po qoneralul nostra, Caius Mareins e aici. INFIIUL SLUSITOR: De co aici e+] jumuloste pe genera! nostri? am zis focmai ci-] juruuleste; fare in auzifi, necioplie 1 fiw roman, Matt stare siti tind piept AL DOILEA SLUSITOR: Hai vino, sintem pricteni si sea plirut totdeauma c& emai puternie decit el; am await acts chiar mn gra Ti. t INTTIUL SLUYITOR: Va s& zicd oe mai putemic deeit el, Ls Corioli ymazwzit T a impune gi Fa ceuturat ea pean cotlet ‘AL DOIEA SLUSITOR: $i duck ar fi avut polte ript si kar fi mineat. INTHUL SLUITTOR: $i alte noutifi nw mai sti? AL TREILEA SLUSIOR: Stin c& fae atita lar’ in jurul ccum ar fi yorba de fink si mostonitornl Iwi Marte. Lay pa im ‘capul mosel, gi senatoril igi sent pAlixiaS" in tofa Ini cind @ treab& ceva, Si generalul se poartit eu el ea si cum iar tio iubita, 1 atinge mina en evlavio si fyi hnvirtoste chil in exp end i vorbeste, Dar miezul nout&tilor niele este e& generalul nostrm a sent pe jumétate, fiinded a doua jumatate este elilalty ‘eu voia si rugiminten introgii mese. Ziew eX vrea si in de urechi sisi] arunce eft colo pe portaral Romei, <& distrngs toinl si ssi taie dru, AL DOILEA. SLUJTTOR: $i este un em Dy stare si mai mult a orieare altul. AL TREILEA SLUSITOR: Fin stare 2% fack? Siguy ch ate in stare! Ciei, pricepefi voi, oameni buni? Are tot atifia prieten! eit si Gugmani, si acosli pricteni —ma intelegefi voi? —nn indi. peau sh 50 arate ea prictoni, atita timp eft era disereditat. ANITICL SLUSITOR: Diseroditat? Cum adit de emit, bear fi i, ca gi pact foal a 592 wa AD TREILBA SLUJITOR: Cind o sie] vad en coitul pe enp si iar in putore, o si inst din ascunzigntile lor ca iepurh dupa ploaie gio si se ia dupi cl, INTHUL SLUIITOR: $i cind o si so intimple asta? AL TREILEA SLUJITOR: Mine, astiia, ndatii, O si auzili tobele bitind asttizi dup& masi, A mai rimas un singur fel de servit Ja mast, care trobuir minext inainte ca onspolii Se-si steargi buzele, : ai AL DOILEA SLUSITOR: Atunei o si ne tie dat si vedem petracere mare, Pacow nu o bun decit en sh rusinease fi si inmulfeaset croitorii si pe miisetirieti de bile, INTIUL SLUMTOR: Mie ini place rizboin}, finde’ intrece pacea cum 0 intrece ziua pe noapte; e vesel, ireaz, vorbiret, aducw mereu Iueruri noi; acca are simfirile tocite, ¢ somoroass, are burt mare, ¢ lonogt, surdi, nesinfitoare si adueo pe Tone mal annlfi bastarzi docit nimicegte rizboiul en isprivile Ini, AL DOILEA SLUNTOR: Asi 0, Si dai pofi spune oarcenm ch Hiaboiul ¢ un viol, © tot atit de drept si adaugi e& pacea fue pe mulfi birbati incornorati, INTHUL SLUIITOR: $i pe oameni si se urasek intre ei, AL DOILEA SLUSITOR: Da’ do ce? Kiinde oamenit nn mai an nevoio unul de altul. Votez pentru rizboi. Sper e& oamonii or si fie tot atft de ieftini ca. si volseii. Dar ine’-i eX so scoalfy de ke masi, TOT: S& intrém! Mai si interim, (ie.) SCENA 6 Roma. 0 pias publics, Inti Sieinius si Brutus. SICINIDS: Nimiie nu stint de el gi nic Sint blinai eof co-1 sustin, An gloatelo turbate altadata. Pe-amicii Iui ii facom. s& rograseit Orinduirea veche eind © tinem In vechile figaguri. Mult inai bine Jo-ar fi daei-ar vedea eum crimuinalit Gonese pe strii, im loc ca mesera nel terme, mi pace 593 38ay, 6) BRUTUS: SICINIUS: ‘MENENIUS: SIGINIUS: ‘MBNENIUS: ‘SICINIUS: BRUTUS: CBTATENIT: SICINIUS, BRUTU INTHUD © SICINIUS: BRUTUS: cerATENT: TRIBUNIL: SICINIUS: 594 AEAN: si intro linigtiti in atelicre , Si beeuosi sk monrgh toile mune’. ‘Procut-am prin primejdic en bine. Vaid po Menenins oar (anira Btenenise,) soar all De citva timp eu noi so poarté altfel; Sea deserefit, ‘Te salutim, Monenius! i en po Voi. Si em pe 00% nim s regret, Decit amioii lui, pe Coriolan. Oragul sti Intreg si-o sh Mimi Oricit, el Lar uri. E bine asticl, Dar ar fi fost mai bine sk cedeze. Po unde e? Nu gtii mimic? ‘Nimic. 4 mama, niei sofia lui mimic Nean auzit. (anivis mai mal enter) Si Vi plizeasc’ corul. Prieteni, bunt seara! Bun’ seara! E datoria noastr’, in genunchi, Gu soate si copii, & implorim Po zei sh vi. please’. Pack S-avefi meren moro’. 7 Tubifi_vecini, Fifi slmttosi. O, de v-ar fi iubit Coriolan preeum noi vi iubim! Fifi bineeuvintatil - Mergeti eu bine! (Cetitenit ses.) : ‘-un timp mai bun, mai fericit acosta Decit atunci eind alerzan pe uliti, peat ane re mfeased tal BRUTUS: SICINIUS: MENENIUS: SICINIUS: BRUTUS: EDILUL: ENENIUS: SICINTUS: BRUTUS 'NIUS: SICINIUS: BRUTUS: SOLUL: SICINTUS: 595 By, 6) Era erow in Tupte Caius Mareius, Dar fir de rusine si fudul Poste misur’, ‘Vrind paterea-ntre So abe wma oP be Asta mm ered. Ea tocma astfel, si-am fi plins amar De-ar fi rimas tn eonstlat. Dar zeit Thduritori Law alungat Ia vremo, Si Roma-i astizi liber’ si tare. (lated un eit) ‘Tibuni, ietit un scav prins de ewind, El spune eum e& volscii au intrat Ca trupe-n far, pustiind siilbatic Prin fapte de rizboi ogorul nostru, E Auiidins, care, anzind Ci Morcins'fost-a exilat, si-wath Jae coamele, atita vreme-tseunse Git Mareius stitea de pari, Romei. (» tot indrugi de Mareius? Bicinificl Pe miineinos. Nu este on puting, Cu volseii u-am atita indrizeali, Yeei cu putinfa? Amintirea spune Ci huerui ew puting, De tret ori In timpul viefii mole Lam vizut. YVorbiti cu sclavul prins mai inainte De-a-l pedepsi si intrebati s& spun’ De unde a aflat eo-a zis; altminteri Vefi bieiui un sol eare vi spune Si Inafi_aminte si sh vi Feri Bo ce vi temofi. Nu vorbi aga, Eu sti e& mn so poate, Nu se poate, Gnted wn ooh) La Capitoliu senatorii tofi So stving in graba.-Aseults 0 solie Co inspaimints. A adus-o sclavul.LY, 6} SOLUL: SICINTUS: SOLUL: SIUINTUS: BRUTUS: SICINIUS: MENENIUS: AT, DOILEA SOL: coMIXTUS: MENENI COMINITS: MENENIU: COMINIUS: 596 $641 Diviniti im fafa tuturor. Palivnigeala Ini o © poveste. Nii toemai astfel, preacinstite cl evirat co-a zis gelavul acest, Ba elise mai mult docit a zis. Maimult? Vorbind nispieat anai multe geri (Dar nu stint duct trebuie si eredem) (4 Mareits insofit de-Aufidins Ponuit-a eu armath efitre Roma, Jurind o rizbunare co-ar lo Tu toati Inmea, de la mic la mare. Mii de ereaut. Pesemne @ mi zven Monit a-i face pe eet slabi de tiger S& via intoareerea lui Maveins. E mai degrab’ asta, dupi mine. Si nu o do erezut, precum nu ¢ Unites eu-Anidius de exezare. Mai mult e-aeoes dintre foe si api. onal (ltr al doilea sot.) Sintefi chemafi la Capitolin grabnie, dn frantea unci groaznieo armate, Pasose avi Marcin en-Aufidins. Tatrog tinwtul pustiese, gi drut Spre not prin foe deschid, zatrobind névalnio Tot ce minia lor gisosto-m cale. (tates Cominius.) Frumoasi treabii afi tient! Co est Y-afi dat in prada fetsle la best, Po crestete vi curge planib topit Din eoperisuri. Biotele noveste Sint necinstite chiar in fafa voastr’. ‘Dar ce se-ntimpli? Vai, ec go intinpli? Sfinite temple ard din temolii, Si dropturile voastre, alungate, “in gauri do goarece se-ascund. Vorboste! Hail MRi tem ci afi Rieut Tepravt stragniek. Mai spune inet ‘Ah, due& volscii- an acum pe Marcia comnts: comnts: MENENIUS: BRUTUS: COMINW'S: coMININS: coMINIS: TREMENIL ENIUS 597 Hy 6 E woul lor, Tar ei i se spun De pare’ n-ar fi fost erat. de Gi de-o putere mai presus dle Zidind oameni mai vrednici. 1 Asnprine, toti vole Precumn hiielit esti v an _mnseelarii ee omoari rns, Sip soe mh Si mestorii eu sort, eind ati cerut SX spimi penta cine sint tuft A’ evor guri dulmesu 2 nsturoi, Vor scutura cetatea peste voi,” Aga cum Hereule a seuturat cele mere coapte”, gtiti voi bravo! eee i sti vol. Bravol Da, gi-0 si-ngithenesti Nainte de-a euiea ‘igi a Tn toate regiunile-s shecoale Si oameni igi rid de navi Ce mai euteazi si sempotri Si mor prosteste, Cine scl aca Pe Mareius? Dugmanii lui sical y Giisese amume Tneruri hune-aty-insul, Sintem pierduti, daci barbatul nebil Tribunii, de rugino, nan so feed. Jar ples ie Wa Ma Inpul ka eiobawi, Antieit tui Dackei vor spune: Crt Rows", Mareius Se va inthrfla eau fata cvlor Ce urai meritar ca dusmani, \sa-i! Chiar daci mi-ar aprinde easa, Nu mir veni delve ujor sei spi? fuduri-te!* Frumos v-ati_ deseureat, Frumos, voi si mestogoygrii_vostri! In Roma afi adus o frimintare Co n-0 mai poate stivili Nu am ads noi, Atuneca, ino? A noastrieé vina? Lam inbit, tiroste, Dar, ea si lagi nebiti, nam stintLY, 6 S& stim in contra gloatei urlitoare, Ge din orag 1a ingonit. COMINIUS: ‘MA tern C& alte urlote vor readueo. Aufidius, al doilea viteaz, Tasteaptt ordinele. Deaidejdea E singura polities, putere Si apirare la-ndemina Romei, (Intra: wn grup do etateni.) ‘MBNENIUS Voni si gloata, Avfidius Ziceai ciel insofeste. Voi sintefi ‘Acei co acrul afi otravit, Cind, sepeile murdare azvivlind, Strigafi din risputeri: ,Coriolan Si fio surghiunit*, Dar iati-l, vine, Si ficeare fir de pir al Iui Vai bici pentru voi, Atitea gepei, Atitea capete de prosti tiiate, Ca plats pentru votul ce ‘afi dat! Dar ce e de fieut? Dack ne arde Pe tofi de-a valma, bine-o si ne facd. CETATENT: Am atuzit stiri proaste. INTITUL CEYATEAN: Cind spunea Si tie surghiunit®, totdeodata Ziccam in gind: ,Paeat c&-1 surghiunim!* ‘AL DOILEA CETATEAN: Aga ji ou. ‘AL TREILEA OBTATEAN: Si en; si, ea si spun adevéral, mulfi dintre noi am ficut la fel. Dar coca ce am facut, am fieut pentru binelo tuturor; si cu toate ci ne-am pronuntat de bunavoie pentru surghiunirea lui, Iucrul s-a intimplat Yard voia noastr’, COMINTUS: ” — Frumos ¥-afi mai purtat, proprietari De voturi! MENENIUS. ‘Treabi. minunati! Mergem La Capitoliu? coMINIUS: Inde-n alt parte? (Cominius si Menenius ies.) SICINIUS: Curaj! Acoi eo sint: de partea Tui De-abia agteapti si seadevereasc’ Ceca ec, vorba vine,i ingrozoste. Plocafi, fir-a triida vreun semn de friek, 598 oy, 7 INTHUL CETATEAN: Zeii sh ne aibien i, pricton, a at, ter r= fam aac ods ae eS AL DOILEA CETATEAN: Tofi am spus la fel. Hai, s morgem acash, (Cetitenis is.) BRUTUS: in -mi e paurus Schimbitilo nu-mi plac de Ine, BRUTU! Nici mie, O jumitate din averea mea Ag da si stiu solia mincinoast, S& mergem, dar, Ja Capitoliu, SI i lOINTUS: Hiden, (es) SCENA 7 0 tabird tn apropiere de Roma, Tntri Aufidius eu un eipitan, AUBIDIO cSPITANE) Sendeast tofi merou po lings Mareius Nu stin eo vrajt on fren i ; Soldatii numai despre el vorbese ‘Si mumele-i risumi ea o rugs La inceputul si sfirgitul mesei. Ai tai chiar slava ti-o umbrese acum. Nu ag pntea si schimb nimic dectt Slibind puterea noastrs, Mai tritay Deeit mi asteptam mi se urath Chiar in purtarea lui fati de mine. Find aga, rimiue pureri el {8 tobi irtat co mu se poato Po luce pe 0 cale mai cuminte. CAPITANUL: Ag fi dorit, stipine, pentra tino Sau faima ta si n-o imparti ou cl, pec puterea tu, sau dae’ Iucrul fee Nui cu puting’, s& i-o lagi intreagi. AUFIDIUS: Siu bing co glndegti, dar to sor C& daci-aeum ne-am soeoti, miraro Ar arata cé-l invinovaitese, E-neredintat si tot poporul erede C&-c einstit im tot eo intreprinde 31 eh pe volsei ti deo eitre bine, AUPIDIVws @APTPANUL: AUFIDIUS: CA Tupti ca balvarul ACTUL V ‘ae eind ride’ spa. Gerbices lai s-ar frtnge, samt &, mea pae-am porai en sh He sfétin. eae ear ed va putea supane Toma? fOnagele Least predat pe rind Fe lupte. Nebiliaien Romet H dovotats Wi. Toth sonatoril Si paticieui tof ti sint antic, Fyibmuii mu atin si ee Hiebolase i plehea-l va. chema emfind nape, Jha cum sett grail sek agonc ase Te pante Rem preeune petra pest Fe palteral pesca? eri prinde-ndat ¥ steve, stayin. Slujindayi_ mobil fare be-neepat, Son patient sub gretates slaved, oe vin poate bs trutia (pst RediesparGits dee noroel Ii, San poate miztea. ni fat fost de-zjuns Ponte strani cc fine desitinphsre, nn poate i natura be feat Panto bueati; doar atit ¢ signs Coatined sub eoit in Tupte ems pe pene asta, tring in. pace sat rezbot, Meron a fost acelagl cm Pre Ve cesta, nul SiC, Seren treziten spaizaien jure Clee fost ult de tolh Dye ave merite, el le sngnnn® Juin lag’. Oriee virtute-d noastt yaiepie doar prin. judecata, vremtls Patera, vrednie’ de prefs Tai capa singuva morn et Fexalts de pe tron ce-a Riptatt Un end il scoate pe-altul, 0 vipaie H inghifith de o alta, dept Teiocait dealt drept. Puterea cade Lovita de putere. Dar, merget! ©, Caius, dane’ Romacti eade-n it Shae vel fi, vointaemi tie stipin’. (5) SCENA 1 Kowa, » pias Inte Moawnivs, ENIUS cCOMINTeS © MENENICS COMIN: MENENIUS, inh, coMINIUS: 601 pale Coivins, Sicinios, Buntus 3h alii uv wrest si merg be el, Agi anit (ea ps acti ce ba ast ith Supremul comendant, Sianie insunit imi zieea, Di Duce la et voi, toli neva wl ingenitati, gi ingenmecheati ‘Fn fafa lui, cerindn-i indurare. ive Tnsiisi na veat Wee? ul Pacis de Com = Se fice Cm mis mai eunoaste. Anzit-ati? 0 dati numsi zisnania penne. sam tonintit aimci eam oat i : ‘amt foat_prieten, Dee single viirsat aki, ins’ ; ° mt nial vrea fF Coriokan nici an mine ne voin spe je Gi wan mie, um ner in clipa eind tio Thur Une nue itt ineendlind Rome. te. iit, vi Agi as? Mone, trib, aa teat ek tne de prs, in Maca Rows noastit anvil Si ieftinind apot carbuniien pinta... Team switat iertarea ede rege Atune oind nn de-asteplat. Dar olve MENENIUS: cOMINIUS: ‘MENENIUS: SICINIUS: } MENENIUS: MENENIUS: siciNius: MENENIUS: ‘Mien spus ch n-are nici un rost oa statel S& car’ indurare unui om Cave-a primit pedeapsi de la dinsul. ‘Avea dreptate. Co putea si spud? ‘Am stiruit apoi slesi {ack mili De fostii lui pricteni, dar mi-a spas C& nu fi poate-alege din grimada De paie st noghind si c-ar fi Curat& nebunie de-ar Tis, Pentra un bob mai bum, nerotezati rita buruian’ veninoasi Pentra un bob mai bun? Astfel de boabe Sint en si ¢ sotia Ini st mame, Copilal Iai, apot ist nobil domn.. ‘Noghina, veninoasa burian, Yer sinteys; pentra yo! yom arde-n Mier. Wii eel pufin mai blind, dae mu vret S-ajugi in elipa asta, el pusin Xu no batjocorin nenorocite. Deal spune un envint, mai mult ar ft Pentru salvarea {init deett toat’ ‘Armata, stringien grabi sh oproascl Pe-acel pornit contra cetijii Ini. ‘Nu ma amestec. “Morgi la el, te Pog, La oe bun? Si-neerclim ce poate face Jubirea ce to porfi Ini Mareius Pontra-a salva ectatea. Dar sh icem CA Marcius mii trimite-acas’ fr8 A nasculta, ca pe Cominius. ‘Urmarea? fied um pricten bun, Grud incercat, ew inima tui frinti. ‘Si-atunei? Muncea Roma eel pufia Va sfi roewmostinta si-fi arate Asa cum ai sinjit-o. © sincere — ‘To pomencsti ed mi va asculta. Dar limba mi se leagé eind gindeso Ta co-a pafit Cominius, si curajal Fumi seade, Poato ins’ coasul n-a fost comINIUS: SICINIUS: COMINIUS: SCENA 2 iF Wy, Prielnie inaintea mesei, ind Stomacu-i gol, si singele © rece, Cind nu stim nici sh dim, nici 84 iertim. Dar cind prin vine singelo pulscazs, i De vin gi de mincare inetilzit, Se monioinimay mu en, ost je-aceen 0 sagtept pin’ ia masa, Si doar po urn dl tog, CA drumui bun s-ajungi we i Bine Voi incerca. Fie ce-0 fi, Curt = Voi sti dom izbutit. oT (ese.) cet Neo sil asculte, Sti pe aw, si privirea-i E-nvapaiata an gi cum c a) S-aprinda, Roma indreptind-o-ncoaee, Minia-i fine-n hituri indurarea. Cind am ingemuncheat gopti ineet: _Ridied-te", gi somn few on mina Si mi indepairter. Adiuek Ci imi va serie co doreste-a face, Dar jurimintul nu poate si-si calce. Gindese e& singura nidejde este Ca nobila lui mam’ si nevasta Sici coaré indurare, dup’, eum An auzit o& gata sint sh fact. e-aeeea, sh pornim spre ole grabnic Spre-a Tendemna si ae aad ‘this, (es.) abit volscilor tw fafa Rome Doud santinee volsee. Apare Monenins. INTIIA SANTINELA: Stai! Cine 0? A DOUA SANTINELA: 603 Opreste-te!-NapoitDrea-bine! Vorba-i barbiteascd. Inst Sint sol sl caut pe Coriolanns, INTL SANTINELA: i De unde vii? Vin de la Roma. MENENIUS: Auinei, HA SANTINE cin Fa calentoarsi. Generalul nostra Ho Roma um mai yrea sad A Numai SANTINELA: et “ ene ene nd Roma va fin Ma vey yates Vorbi en el. Jubitit moi prieteni, Derati auzit pe generalul vostrn De Tonia povestind gi de amici Coe are-acolo, shit. fneredintat Ci rocunoagtetd nuumele ce-l port. Eu sint Menenins, MENENT INTHIA SANTINEL: Poate! Diapoit Orieit do mare-ai fi, nu pops Bidiete-ascult%, generalul vostri Ti esto devolat, cici ew am fost Analele isprivilor Ini mari, Jn care omenirea~a cunosent Tntreaga-i fund, fari-aseminare, Maiestrn augrivit, doar citva Uinflata, ‘Totdesuna sia phteut Sti loud pe ricteni, gi eum dinsul ini este Gel mai drag, tam ehutat 4 mi gtirbese din adevitr, ba chien, Asemeni unei bile ce aleargi Ve vn plamint aynime inelinat, Am med treeut si dincolo de {inti am Wudat prea not, Vexi, asad a treble oh re hain " STINELA: Pai, dommule, dived ai spus titea mi aan any ao verbe rsipogtt agum pentrn rma, a ok hu poft twee, Nu, chiar dae mineinna ar fio virkute ¢ neprihinirea. Deci, imapoi! sea Fitedle, te rog! Gindegte-te cf sint Menenins § am fost totdeauna de partea goncralult Gu. tree ot : Iv. 3 A DOUA SANTINBLA: Chiar daci ai fost mineinosul Ini (si dup cum ici, at fost aga ceva), alli ed am fost pus aie’ pontra a rosti adevarnl, gi de acco trebuie si-fi span: Nu poti trece Deci, thapoi! NICS: Tae vis a fost he ana Cupa ce a print! ANTTIA SANTINELK: Esti reman, nn? MENENIUS: Sint ee este genoralul thu. ANTHIA SANTINELA: Atinei, trebuie et uristi Roma, ea ol. Voi, care ati dat alard pe poarti: pe apdritorut cel mai de seam al portilor voastre, voi, eare printr-o riscoall neroads ati dat seutul vesten in mfinile dusnanitor, cum eredeti c& 0 88 puteti scipa dle izhunare prin ybic&realil’ de babe, prin impreanaren fecioreasci. a miinilor fetelor voastze sew pria’ mijlocirea boluavt de podngr’ a unui raolit slab de aminte, cam pari a fi dime meata? Cum pofi erede ci fucul caro fi eurind 0 sk vi aprind orasul poate Ti sting cu 0 suflare atit de slabs? Nu, grosesti, De acees: inapoi ta Roma, si preghteste-te pentru sptunuritanre Sinte(i osinditi fied mil’ gi erutares aga nea juret qenoral NRCS: Eieto, duck generalal aw gti ed siut ate, sear pus cal respect fail de mite, ANTHA SANTINELA: Plone’ de-aiei, comandantul men ua te eumoaste, NUS: Vorbuse de general, INTTA SANTINELA: Generatol n ann zis; sterge-o, e8 alttel iti Na duee lnerurile. pr BIENENIUS: Har, ante, 2 € ‘ag dori si vorhese eat ot are haber de demnesta, Tnspoi, ‘ot ultima strop de singe, Inepoid te! Luapoi! Cntr Coviotan gi Aufiine.) CORIOLAN: Co se intinpla? MENENIVS: O ef vezi act, cemarade, Gm sideratin si 2 un papiilapte cx tine mm poate tndepe do tial wcw Coriokin. Din felul eur o prieepi e% esti copt pentru spinzuritoare 8 altfel de moirte, mat Ing’ si logins Ie gindul ec te asteaptit. (Cli Coriotan.) Vie ea Vitil wei =i xe adune fn ficeare ceas ka sfat pentra fericirea ta si Si nu te iubease’ mai putin ea pe piintele tia Menoni ©, Tiule, fiule, ne amenintt cu foc! Jat apa eare 0 sil st Grou menu urnit ea <8 vin Ih tines da finde iment aut pu bucur de tonti ¢ a nit vorbeaseh 0 sik W chiar poxira @ imai_gromiie’. Ta aminte bine ust 605wa sh to migte cum trebuie, am fost sullat ew suspine dinen'o do porti, si acum te conjur: iarté Roma si pe compatriofii tii care $6 roag’ cu umiling’! Fie ca zeit milostivi si potolease’ minia ta gi numai drojdia ci si cada pe earaghiosul asta, care, ex wn ineiptitinat co este, voia sX.mib oprease s& ajung la tine. CORIOLAN: Pleacé! MENENIUS: Si plec? CORIOLAN: ——Femete, mami, prone, mm mai emoze, Slujese’ acum. altora. Numai volscii An dreptul de-a crufa, iar rérbunaren E singura, mea finti Mai: degrabis Voi da uitarit orieo”Iegituri Deeit prin indurare si art Ce strinse-au fost. Mai foreeate-mi sint Urechile. Ia. orice rugiminti Ca poarta. Romei care sti fn calea Ostirii mele, Cam insi cindva ‘Te profuiam, fine serisoaren asta — (Ti dao Birtey Am seris-o pentru tine si voiam Sii fi-o trimit. Menenins, destul. ~ Anfidius, Ia Roma cel mai mult Pe dinstl Lam inbit; dar astizi, iatt.. AurIpWS: Nu to dezminti, (Coriotan si Aufidins ies.) INTIA SANTINE] Ziceai, dommule, e& te cheami ‘Menenin A DOUA SANTINELA: Ai veut ec deseintoc ¢ mumele dumitale? Sti pe unde 0 ici ea sh ajungi acasih? ANTILA SANTINEL-A: Ai auzit cum mi s-2 frocat te-am Vieat 28 treei? ADOUA SANTINELA: $i do oo eredeai cit trobuie sit losin? MENENIVS: Ce-mi pach de hime sau do goneralul vostra? Nich nt nia uit Ia niste fleacuti ca voi. Cine sa hotiit sisi ridiew viafa nn se mai teme de nimie. Liber ¢ generalul vostru xB fac ee € mai groamic! Cit despre voi, rémnefi meren cum sintet, Si josnicin voastra creaec®-vii ew anil, Vic spun, eum mi s-w spus: Th fitwil INVA SANTINELA: Un om nobil, mam eo zicet ‘A DOUA SANTINELA: Omul ect mai nobil ¢ gonoralul nostra, @ cA, an stejar enro Iafrunt® furtunile. jichea finde’ nu thes) 606 SCENA 3 si Cortul tui Coriolan, Intré Coriolan, Aufidine gi alt. CORTOLAN Pornim spre Roma mfine-n zoti do ai. ovaris tn rizboin-aesta, spune enatului tin volse ef m- senate ch m-am purtat AUEIDIUS: ___ trans de felul Juptei noastre, Nn {i-ai plecat urechea la vaitatul (lor in Roma sna consti soapth sh vorbesti eu vechi prieteni Cen tine-atit sda uian, — CORIOLAN: Batrinul Pe care, eu mthnire, Lam trimis La Roma indérit, mi indrigea Ca po un fin; vedea un zew in mino. A fost sporanfa ting a. Rome esi cu vorbe reci, de dragul Ini Am repetat condifiile a a Po care nu le-au primit si cred cf iar Le vor tespinge: n-am schimbat nimi, Dar dinsul a plecat senin, convins C& va putea sh fack si mai mult, De-aci-nainte, orice incercari Fieuto de Sonat sau do prieteni Nau vor afla la mine ascultare, (Strigtte tntwntru,) Ce-i zgomotul acesta? are soarta ‘MA ispitesto sfintul logimint Si-l rap in ins¥gi clipa-n care] fac? Cntr Virgitia, Volunnia, pintnd do mind pe eopi 5 ty fintnd de mtnd pe copitut Movcius; Valeria cu suitd. Tofi in doliv.) eer Piseste-n frunte doamna mea, apoi, Tinnd de mind pe nepot, fina” Sliviti eirei viafa-i datorez. In Wituri, dragoste! Vi destramati, A firii necuprinse legituri: . Virtnte fie doar nestrimutarea! 007m3 VIRGILIA CORIOLAN, VIRGIN CORIOLAN: 698 Co pret 9% albiin frugi-mi_pleedicinnea dnleii ochi de pormnbila, buni i face chiar pe vei sperjuri?. Vai mie, Sint & libese, cei mus aleituit Din alt. panne’ decit tot eetlelfi oameit ‘Ah, uiama mise ploaeden fafientocmat Ca nuntele Olimp interim Jn xia unui delagor, Daiacul Mi-arune’ 0 privire de-ndurare, and nagar cis in (Supune-tel Dar an, de-ar Ti si t1e Ci phugel growaie Voleeii_ peste Korey Hialia iptreag’ pe sub Tureil Natura, mu, n-0 semi dictore Ingest — Eu de’ inetinet n-asenlt ea an given, Stan ean ont ev sat eFeat pe sine Si magi eanoaste inrudi Stiipinn, Tubite sot! pra sint onml vehi Din Roms Doar mibnire eunosents Ge mwa gehimbat pe tofi te face-sernm Sa cugeli astfel Ca netorul prost, Nutemi mai gtia rola gia ies din’ text Cam mi se-nghduie, bite mea, Yo rog si-mi ierti erazinwa, dar nail core Sh iert cetateal Ab, 0 sirata n fot -de lungi ea surghiumnl, diles a riizbumarea! Pe Tunona® jr, Pe multgeloass, & siratal” Gis Team lat ou imine si ci Lam plstrat Pe bugole focinare. Zei, eo-am spas? Ge vorbe fir sir? Pe mama mea, Pe cou mai nobilé din lame, enn Potut-am pin-xews xt no salut? Genanchi al mew, infige-te-n pent, Si datoria ta 0 supi-acolo Mai mutt ea oriw fu. agennarhoni.) VOLUMNIA: CORIOLAN: VOLUMNIA: CORIOLAN: {¥, 8} ano Ridiclcte Si binceuvintat 8b fii clin piatr’, Si mu pe pern& moale ingenunchi, Spre a te adora cum nu go cade Parinfii s& adore po copii. (Ingenuncheaed.) Ce-i asta? Cum? Cazi fn gonanchi Copilului rebel? Atunci, abe, oa Vitate pe un farm pot cltre lun’ Sh zboare; risculate vinturi_pot Si biciuiase’ goarele ou cedri Si jo eopilirn 9 faeb cin Ge pare din veeii cu neputings. Rizboinice al meu, vei fi supus, (0 arata po Valeria.) Cunosti po-aceast’’ doamn&? i © ounose: Cinstita sori a lui Publicola.®” E luna Romei, casté preoum © Cristalul cel de gheaff, dosenat De mina iernii po altarul Dianei. Salut, Valerial VOLUMNIA (aritind pe micul Marcius): CORIOLAN: YOLUMNIA: CORIOLAN: ‘VOLUMNIA: " Si-acesta ¢ Misdifa ta, po care ani de-scum, Creseind puterile din el, vor faes SB semen eu tine. Fack Marte, Oi ajutr do i eit Joe, a sufletu-fi eh ureo spre noblefe $i, ofelindu-te, si fii de-a Bee ‘De josnicio neatins, ea farul Pe-o mare furtunoass, gi siti rixt De vinturi riseulate, meteren Pentru acei co cath cftre tine, Cazi in genunchi, copile! Fiul men! Cu doamna te-mpreun’ si en mine, ‘Venim in fata ta ou rugseiuni, 39 — Shakespesre, opere VIT{Y, 3} ‘CORIOLAN: VOLUMNIA: CORIOLAN: VOLUMNIA: 610. ‘Ticere, rogu-te! Si cumpinesto Ce ai de spus nainto de-a vorbi, Gindeste-te eX daci-fi spun in fats Cuyintuemi aspru de impotrivire, Yu pentru vo! anume i rostese. Nu-mi cere si destram armata, nici S& mA toomeso cu meseriasii Romei, ‘Nu-mi spune ck mi port neomeneste Si ou rccala judeckfii tale Nu incerca si-mi potolesti minia, Destul! Destul! Ne-ai ‘prevenit do-ajuns (0% n-ai s& to-mbunezi, iar noi nu cerem Decit ce ai respins. Voi spine, totusi, Dorinfa noastrd; dack 0 respingi, De-ocar’ fie doar asprimea ta: Asculti deci! Asculti, Anfidius, ‘Si voi, dragi volsci. Nu vreau cu Roman tain $4 stau de vorbis, Zi acum ce vrei! Chiar daci ag técea, vosmintu-acesta $i faja paid’ destul ar spune Do viata ce-am trait de cind surghiunul ‘Tea rialetit de noi. Gindeste singur, Nenorocite, ietsle do. noi, Gum ne apropiem de tine! Fata ta, Ce-ar trebui s% ne inunde ochii Cu lacrimile bucuriei, pieptul Gu desfitare, astizi ne-ncovoaio De chin, de spaim’, de cutremuraro, Cind mam, si sofie, gi copil ‘Vad fiul, soful, tatil cum adue Pustiv-n’ sinul {ixii, Vai, vai nouk! Po noi ne-atinge mai cumplit minia-fi, Chci ne opresti 8% inllyam rugare La 2ei, cum este fieckrui dat Spre mfngiierea Jui, doar nou nu, Pentru salvarea {iri vom putea S& ne rugim, precum ni-o datoria? Putem sh ne’ rugim pentru izbindacti, Cum © de-asomeni datoria noastr&? Tubita doick, tara noastri, pier, Sau pieri tu’ insufi, tu, midejdea aril Oricare-ar fi dorinja implinits, ¥, 8] Dezastrul ne doboar’ deopotriv’s. Striin®® si risculat, te vor purta In lanturi ferecat pe strazi, in Roma, Sau in triumf intra-vei, prin raine Purtind cununa, fiinded ai virsat Al finlui si al ‘sofiei singe. Dar eu n-am sk agtept sfirsitul luptei Si nici destinul meu, Dack nu pot Sé te induplec indreptindu-ti bratul Spre-ajutorarea ambelor popoare, ‘Atuncea afl: mai-nainte {ara De-a pribusi, picioral tim cilea-va Pe trupul mamei, eare-fi dete viata. Si_pe al men, ce-fi dete fiu-acesta, Prin care numele-ti va tnflori. MICUL MAROTUS: Po mine n-o s& calee. Voi fugi, Si cind voi cregte, voi lupta cu el. ‘VIRGILIA: coRtoLaN: Cel ce nu vrea s-ajungi simtitor Cum sint femeile, si nu mai vadi Chip de femeie sau copil. Ajunge, Am stat prea mult, (Se seoati.) VOLUMNIA: Nu ne Visa aga! ‘De te-am ruga s& crufi cetatea Romei, Zarobind pe volscii c&ror lo slujesti, Atuncea ne-ai putea tnvinui CA vrem sintunecim onoarea ta, Noi insi-am stiiruit doar s% impaci Popoarele aflate-n lupt&. Volseii ‘Vor spune-odatit: ,,J-am iertat", Romanii ‘Vor intiri: ,Primit-am indurarea, Si fiecare dintro ei stiind $i fapta ta, gi pretul ei, striga-va: win veci s& fie binecuvintat Accel ce-aduse pacea intre noi! ©, fiule, tu stii c& nestatornic In lupte e norocul: sigur numai E doar o&, Roma dace invins’, Risplati fi-va-fi numele, pe care Acel ce vor veni fl yor rosti onty, a) 612 Cu biésteme in guri, Cronicarul Va. serie astfel: ,Nobilul bixbat Prin ultima lui fapti-a- nimicit Tot co-vmplinit nainte. De accea, Spurcat si-i fie numele in veci!* Vorbeste, fiul meu! Spuneai ck slave. Coa mai’ aleasé este-n nizuinfa { De-ai imita po zei in dirnicie: Ei zguduio ou tunete fnaltal, Dar fulgerul, asemeni unei peno, Despici numai eite un stejar. Nn spui nimic? Gindesti ci se ouvino Ca omul nobil pururi 5 rivneased Doar rézbunarea? Fiiea mea, vorbegte, La lacrimilo tale nu se uith. Vorheste tu, copile, poate astfel, Gu-a fa rostire nemestesugits D vei migca —eu nu am fost in stare. Nu-i om pe lume mamei Jai asemoni Si-i fiondatorat, dar, iaté, dinsul MB Iasi; totvyi, sh, sporovaiese Deo pare-ag fin butuci. Nu i-ai ficut, Nicicind, hatiruri mamei tale dragi. Sirmank close doar e-un singur pri, Atunei cind iti uram noroo in lupté Sau cind tenapoiai incununat, Dar spune c& mi-e plingeroa nodreaptt Si-alungi-mi de-aici, iar dack esto FaoutK eu fomei, atunci si stil & nobil nu. ai fost, gi ze sti-vor Pedeaped si-fi trimitt, ect uitagi Co datoreazi ‘omul maicii lui, Intoaree fajal fn genunchi, fomeit Siri fie spre rusine-ngenunchorea! Gind te numesti Corioian, ai dreptal Orgoliului; mai mult docit jelirea Indreptafit ¢ el la indurare. Tngenuneherea vio deci Ia urmil Dar totul s-a sfirsit, Acum la Roma SK no intoarcem, spre-a muri cu tofil Dar nu, privestel Vezi copilu-accla? Nu gtic co gindeste, ingenunche Ca noi, ridies brafele, implora CORIOLAN: AUPIDIUS: CORIOLAN: 613 0, AUFIDIUS (aparte) : (y, 3) Mai cald decit putut-am noi s% facom, Dar vino, si plecdm, cici omu-acesta A fost adus pe lume de o volscl, Fomeia lui e-n Corioli, fiul Ji seaman’ ca dintr-o intimplare, Acum, alungi-ne, Eu am si tae Pin’ eind arde Roma. Tar atunci Prea multe vorbe mu voi spune. ‘Mam, mamat (Apued mtinite mamei. Pousd.) Ah, co-ai ficut! Vezi, coral se deschide Si zeli cati-n jos, rizind de seena Atit de nefireased, Mami, mamit Ai clstigat izbinda pentra Roma, Dar fiului —o, erede, erede, mami — Iebinda ta i-aduee-ameningari Si, poate, moartea, Fie eo va fil Anfidius, dact de. azi raeboinl ‘Mai mult nu pot si-l port, atunci #8 facom Cuviincioas’ pace intro noi. Autaius, de-st fost tm loca meu, 'u n-ai fi ascultat duiosul . Al mamei tale? oe Sint adine migoat, ‘To ered. Nici ochii moi mu laerimesoA La cel dintfi fndemn al indurivi. Si-acum si-mi spui ce pace vrei sienchoi, La Roma nu micntore, ci meng ew tine. Dar to-ag mga simi fli de ajutor. , mam’! 0, sofiel rine Bino-mi pare ©4 mila si onoarea to dezbini. In felu-acesta imi voi reclidi Trecuta fericire, (Pemeite vor s& se tndepéstece.) Stati putin! 84 bem tnt, apoi eh intoomi Serisoare eitro Roma, intiriti Nu doar prin vorbi, ci, precum se cada, Prin drepto prevederi. ‘Intrim? Femei,v4 Voi meritai s& vi se-nalfe-un templu®, Gici spadele Ttaliei gi cele Pe care le poarti ostile-aliate Year {i dus accast’ pace dreapt’. (tes,) SCENA 4 Roma, O piafd publics. Inird: Menenius 45 Sicinius. [MBNENTUS: Vedi stinen areea care ese din Capitol? Piatra din eapul vnghiuli? SICINIUS: Co ¢ cu pintra acces? SION TTS: Dack-ar fi on puting e-o migti ou degetul mic, om ea eperangl ch femelle romane, rama Tui indeosebi, 05 Pe arine eeva de la el. Dar agcut-m’ pe min, sperants mui: soeinga a fost rostit, gi etljurile noastre fl asteapt atin. sigitiUs, Se poate ea un timp atit de seurt eb echimbe inims ‘unui, om? MENENTUS: Este 0 deceebire intre omidi si lature, gi totugi flu- Melo a. fost omids. Acost Marcius ¢-8 fécut din om balaur, farele ent atipi, gi acum este mai mult dectt 0 fifa tiritoare, srointus: {si iubea mama din adincul inimii. MENENIUS: $i pe mine ni iubes. Dar acum isi eunoagte Mat tot: Mut de putin ca pe am armcar de opt ani. Asprimos: privirit Hi insereste strugurii copti. Cind porneste, so misc intocmai aa annrepec do Tazo}, so eutremurs pamintal sub past ui, Sean pee ei giurcasc® zalele en ochil; vorbeste ca tun Copal, gi cind vice hm, pareh so aude 0 salva de tunuri.? Tnoat in fi gineivea Tul cao icoand a lui Alexandra eel March Cind yporunceste cova, porunca i se Smplinoste tnalnte de a o fi spus Dini Ja capét. Ce ei fie un zen, fi lipsese numai vemnicia gi cerul in care sh troneze. sions: Bi Hipseste gi indurarea, dock, binoinels, bai tnfatignt jntocmai pink acum. MENENIUS: L-am infijigat aya cum & jertare o sh ne adueh mama Ini, ntr-insul decit Japte ntr-un tigru! nostra orag. $i penira toate astes te, $i 0 sh veri oo fel de Nuei mai mult indurare ‘Lucrul sta o i] simt’ bietul ‘rebuie s&-fi mulfumese fie, oe SHOINIUS:. Zi no, pices che US: Zeii n-au si no plizeascl de data ehiunit ma ne-am gin Jo, gt acum, eetnicueraae ts ceased gil, nan sb so ndeased la nti (Intra un ool.) SOLUL (eilre Sicinius): Voifi si va salvafi? Fugiti do-aic salvati? Fugiti do-aici, Poporua prins po celal trun Si il tiriste-n sus sien jos pe strizi Poll Juri Gack mu va ectpare chinurl sil weid’, ou incetul. : (Intra wn al dilea sol.) HOINTUS: Co stiri aduci ? AL DOILEA SOL: Grozavo stiri! Femeilo-aw tnvins Po vole i conte Marius din sanfuri. Nea ris o a deasupra Ramat lo cind er a fost gonit, Prictone, griie NE eatead te agate ad ighr ce ne AL DOILEA SOL: E tot atit de sigur, dup’ ta XE soarle ficut dn fo. Po und-afi stat i putefi_ si vi-ndoifi? Torentul Ni trce pe sub are, cum se-ndeack ulfimea pe sub porfi. Dar ascultatit (Se aud trompete, tbe yi strigdte de bucurie.) ‘Trompete, flaute, cimbal frompete, » lo, te §i strigate de bucurie fac ne S& dinfuiascd soarele, Co veste! ‘M& duo si-ntimpin doammele, | | due s mnele, Volumni ai prefioash e ca un ee pias Ye senatori, patricient si consul 81 a o mate de tibun ea voi | Tughciuni smerite v-afi rugat! Asi fiat nag fi dat un ban zece mii do ¢ eo mee mil do eapeteale vostro, (Musied si strigite de bucuris.) SICINIUS: MENENIUS: 1s1% 5) SICINIUS: ¥ Iti rispliteascs zeii Solia bund! Si primeascd-apoi Smerita-mi mulfumire, AL DOILEA SoL: ‘Toi avem ‘Temei s% multurcim, siomus: Cred els aproape. AL DOILEA SOL: Sint chiar in fate porti, rey SICINIUS: 2 J f Atunci, haidem, Si impirtim eu dingii bucuria, (nied fencite, insite de senators, patriiens, popor Strabat scena.) ieee INTIUL SENATOR: Privifi zeita protectoare-a Romeil Chemati poporul, ‘indafi pe zei, Aprindeft ruguri"®, drumul prestirafi-1 Cu flori, iar strigitele do triumt Si-neco huiduielile eu care Leufi surghiunit. Chemati-l inapoi Cinstindu-i mama si strigind en tot »Bino-afi venit, preanobile femeil!* TOT: Preanobile fomei! Bino-afi yenit! (Trompete gi tobe. Toft ies.) | SCENA 5 Antium. O piaia public. Intra Aufidius ew tnsofitori, ‘Morgeti si spunofi senatorilor C& sint aici; lo dai aceasté. carte Si invitafi-i, Dupa ce-or citi-o, S& viem piaff, unde fusumi ett fata lor si-a-ntregului popor Voi intiri co sti aicea scris, Acel ce-i acuzat o fn orag Si vrea tn fafa obstii noastre-ntregi S& se arate, némuind prin vorbe Si-si faci vina lui uitatd. Morgetil Cnsoftorit sea. Apar diva conjurati.) Bine-ati venitt AUFIDIUS: 616 i i a a a (¥, 3) INTTIUL coxsenvr AUF Intoemsi precun stim A stors din binefaeoro, veninul Find po eale 6 neids mil AL DOILEA. CONTURAT Preanobil domn, de stiruiesti eumva Tu gindul ce no-aduse-aiei de fai A ajutorul eo doresti,primejiia Noi atom gata so indepirtin, Ce pot st spin? Doar e& vom face-ntocmad Cun vrea poporw. AL TREELEA CONSURAT Dar poporul este Nohotarit, atita timp cit poate Intre voi doi s-aleag’. Dre’ wml Se prabmgogte, celal dobindeste futronga’mogted Cam stiim ca genersbit? necol cmotraris AUPIDIES: re. Stin_acnasta Si gindal mow do-a-l nimiei igi are © seus. Eu bam ridieat; euvintnt Miam dat pentru eredinga Ini, dir ol, Tndat& co-n fost sus", prin lineasiei Mi-a anvigit priotonii,’stiind Cm si se-nalje iar, Petra aceasta S-a uniilit si s-a fient csi schimba Stinta fire aspri giendinjita, AD TREILBA CONJURAT Tnaltal rang de consul 1a piordut Fiindei-a socotit eX so-njoseste! Aceasta toemai vrean s& spun. Indat Ce a venit Ja vatra mea, gram: $i puse sub cuit. Eu bam print, T-am pus pe treapta meas preenm dorit-a, Loo larg iam rinduit si am Arata eoa mai bind st-si aleagi Ca planul Ini si izbutease’. Tnsumi 3am pus in slnjba tstui plan; onoare Si glorie Lam ajutat et aibi. Wietudu-mi nedreptate, mii sinfeam AUPIDIUS: AUFIDIUS opere vit5) INTHUL CONIURAT: Plin de mindric, pinit cind, ta fine, Parai un mereenar in slajba Iu, i nu stipin aliturea de el; 1m fost plitit cu inewyiinffi, Cu miei favoruri, ea si eum eram Toemit in slujba lui, E dropt, slivite. Ribdaren ta ostiren n-a-nfeles-o, Gind a ajuns el ling poarta Romei Si noi la prad ne gindeam si slay’ — De-aceea seam si cad asupra Tui, Vivind citeva lacrimi femeiesti, La fel de ieftine eum ¢ minciuna, Ela vindut si singele si truda Cernte de miireafa noastri fapti, Sh moari, deci, sien pribusirea Ini Sa simt Gam fnviat! Dar, ascultafil (Tobe gi trompete. Strigitte de tueurie.) INTHUL CONSURAT: AL Doit AL TREILEA CONJUR: AUFIDIUS: SENATORIT: AUFIDIUS: sa Cetatea plirinteascd te-n primit Doar ea pe-um sol, gi nimeni un salut Nu ti-a rostit; inapoteroa Ini ‘Vaiudubul 11 sfisie eu urale. A CONJURAT: Sirmani nebuni! Le-a omorit copii, $i dingii zbiar’ gi isi sparg plimini, Urindusi fericire, ‘Do aceea ‘Pin’ si vorbease’ dinsul ea si-ntoarck ‘De partea lui poporul, ft-l si siti Ce grea {i-e epada, Noi te vom susfine. Cind va zicea fart suflare, poti ‘Sa limuresti cum vrei cele-ntimplate — ‘Droptatea Ini se va-ngtopa eu dinsul. ‘Teoere! Senatoritt (utrd, snatorii.) Bun venit! ‘Nes vrednie de urare. Afi citit, Preanobili domni, ex-ntreaga Iuare-aminto Serisoarea mea? SENATORIE iNTITOL SEN surDH CORIOLAN: suEIDIUS: CORIOLAN AUEIDIUS: cCORIOLAN’ SURIMUS: a9 ma) Da, am citit, Anfidins. Adine mikniti de evle ce-ant aflat Pentru gresolile aintii paieam Sici dim pedepse blinde: dar siencheie Acolo unde trebuia si-nceapi, ‘Si nu se folosease’ de izbinzi, Pe noi sé Insentreaga cheltaiala’, Sh fae% pace cu-n dusman infrint — ‘Acestea nu pot fi nicicwm iertate! Se-apropie; voi ascultati ce spnne! (Cntri Coriatan ow teawpet exten.) igari. TE tmeofese Salut, preanobili domni! Ma-ntore acast, Razhoinie de al vostru, neatii De-a patriet simfire, cum plecat-am. Urmind dorinta voastr’, mi Moreu supusul vostru. Vreau Vietoriile noastre strilucite Pe drumuri singeroase an pmsves Pini In poarta Romei. Am adus Cam laa treia parte din ce-au fost Corvezile nizhoiulni, Fhevwt-an © pace pontra Antinn glorinass Si rusinoas Romei. Vi aduc ii hotirire, isciliti: ficient si consuli: intirita igiliu. Nobili domi, 0 cititi Fi spuneti Tolasit Yn chip nedemn puterea ce i-ati dat, Cum? Triditor?™ Da, Mareius, tr’litor. $i Mareius mit mumesti? Da, Mareius, Da, Caius Marcius! Crezi eumva e& pot S& te impodobese ew acct mme Co Lai furat, zictndu-fi Coriolan? Voi, domi si etipetenii-ale cottitii, Cilendu-si furimintul, onmn-aeestaty, 5 CORIOLAN: AUPIDIUS: CORIOLAN AUFIDIU CORIOLAN: INTUL SE CORIOLAN A AUEIDIUS: 620 TOR A faptuit, udare Ln preful unor pickturi si Gragul vostra, Roma, da, al vostra, Solfek Ini gi mamei. Consitiul nostra de mizbo! ga rapt Vieastintnl Togianint, aga eum rupem 0 afi do miltase putreziti. s sil doieii Ini virwat-a Iaerfit, Si in jelnnii vi a dus izbinda, toti pujit_ an rogit de ciuds $i i vedeat soldafit eum se uit Tigi in jurul tor, Auzi tu, Marte? Niel invoes pe zew, biet biiefas! Cent zis? ‘Nimic mai mult, Co mineinost Ce minginos nernsinatt Mice pieptal ‘holt proa tating ‘pentra cuprinstd lui ni nicl: biet baicfag?Tu, sch nemernic! Vi cer iertare, domnii mei preanobili, Fentiia oa ch ma vid silit Sienjur, Va, dommi preaonorati, vis rog Si pecepsiti pentra minciua Iai Pe etinele acesta. Propriued enget Ti va Jovi tn fatit; vi Ce iam Risut pe Pi Cu el in groap’ Donmilor, thee Tiupetiemi-n buciti, 0, volscil Voi, toti, Tarbati, copii, intigeli fieral vostra Jn trupnl ment, Eu, biiotag? Patarnic, Scirbaynic cline! Cronica va serie Gientocmai ea un vultur repezit Fn enib de porumbei, am ingrozit Te volseli tofi in Corioli, Singur Vaeut-am lueral Ssta, Prea nobili domni, ingidui-veti, oare, ‘Acestui fanfaron neobrieat Si se filonse’ sub priviren vonstr Cu orbul shu noroe ev y-a ads Atita umilinga? con URATH CEPSTENID (impewnit): Stiziatid! Tndatit Mia ucis ) Moarte Iai il, Pe fata mea, Pe viral meu Marcus. Po ‘ati men, AL DOILEA SENATOR: CORIOLAN AURIS: CONSURATH: SENATOR: AUFIDIUS: INTIIOL SE: Stati linigtii! Opriti-vi minial ‘Taeoro! Omu-aeesta este nobil, lava iso cunoagte tot pimintul, judeco on tribrnal gregealn, Oprostesto, Aufidins. $i pe Neo tulbural De micar edea fh. wind Veeo cine’ cael, mai mulfi, tot neamal Iai, Stemi simtin lupt® spada leginita!” Tilhar obraznic! Omoritil, haide! (Aufidius gi cvnjuragia AD stedipung. Anfidioe igi pune ivioral pe tvupad tui Coréalan.) Oprigi-va, eo taco? Stati, stati, stagil Preancbili domni, v8 rog, dali asenttare! ATOR: 6, Tallns! AL, DOILEA SENATOR: AL. TREILEA AUPYDIUS: INTIIUL SF. Vai, ai sivinsit 0 faptt Doplins’ de onoarea vitejease’. vin: ‘Tu mul eileal, Stati Jinigtiqi! Bigat In teavk sabia! ©, domnit mei, Cunoastegi (dued kiera-i eu puting Tn furia pe eave a stivnit-) Primejdia co vi ameninga, Figi buewosi e Lam fnkiturat, Chomati-mit fn sfat: voi arta Ca elujitoral eel mai exedincios Jn mine afi gisit. Primese altmintori Pedoapsa cea mai asp. rors Lnafi do-aiei X uilotital corp. Dati-i cinstire mse euvine unui nobil, Mearg’ Cu el Ia groap’s wun herald’® de-al nostra,(, 5) ‘AL DOILBA SENATOR: ‘Nestipiniven lui i ngureat Pe-Aufidius do-o parte-a vinei, Poate ‘Mai bine-aga, ‘Minia mi-a treent $i m& cuprinde-acum grea intristaro, Si suno tobele gi sil urmeze Ostasi on Hinci firite™ Si deg El a Kisat fii feciori san sofi Fomei_nenumfrate-n Actinm Tar sulerinfa-i vie ined, fie De-a purarea cinstiti, amintiren! Venifi si ajutati! (les, duetnd trupul tsi Coriotan, Mary fenebrat.) i Comencarit Dupi tabelul cronologie al lui F.B. Halliday, piesa a fost compuss in 1657-1608, porioada extinsd la auii 1605—1600 do ingviji¢orul ultimet cdifii Ardent, Nu a0 gtio dack an existat texto in-cuarto premergitoae colut foregistrat oficial la 8 noiombrie 1628 gi publicat in prima editio in-folio (2623) in grapul tragediilor (en diviatunt pe acte). Unit eevectitori consi ord ef, fiind culos dup& copii extrem de defectuoase, acest text este cel ‘ai prost din fntregul canon, Lisind la o parte adeptarea cu totul axbitraré a Jui Nahum Tate (jueati In 168—1082 sub titlal The Ingratitudo of a Commnonealdh — Nerecunogtinfa unui slal), prima reprezentafio sonic @ tragediei ar fi avut loc abia tn 1764 (cu Gams in rolul titalar). ‘Sursa de bazi folositi de Shakespeare a fost Viafa Ini Coriolen do Platarh (Viefile paratele), tradust tm francora do Ainyot, In vindal oi tra ‘usi in englezi de Thomas North (probabil edifia din 1506). Ca si ia Antow ‘iv pi Cleopatra, dramaturgal tmprumata masiv din versinnea Toi North — episoadele, limbajal —, dar modifici eubstanfial caractoral persenajelor principale, Pentru ,povestea stomacului gi a membrelor*, o sursi cert a fost deserierea {acuta do istoricut William Camden in Renwins (Relieve, 1605). ‘Emendirile considerabile aduso foxtului dia adifia in-folio an fieut ‘in acesta un text considerat ,bun, mai curiad poate ,telatiy bun", pentra ‘ei au mai rimas dostale versuri imporfecto ea strmctari si sons, mai ales in rplicile fnfierbintate ale lui Coriolan, Ca si nu mai vorbim despre dificul- tatile eu eare ne confranté toxtul shakespearian chiar atunci ctnd este cliberat de greselile manuseriselor sau alo culegitorilor. O serie do cavinte ssint ambfgul prin pollsemantisu —inclusiv unele care fac parte din voca- bularul tematic" (pride —pmlndrio" in sons pouitiv dar si uogativ, Fonour—ponosre" dar si jonerusl', natura —jnatari"); aléole sin obsenre: “Philip Brockbank, in Shakespeare, Coriolanus, 1976, The Arden ‘Shakespeare, Methuen, London, 1980, oave niustd cin dntoresul Ini Shakespeare este catog ri soticitat tragedia reeurge Ia limbajnl compact, concontrat gi evaziv pe care ot HL foloseste freevent iu acosté piose mature. {oof Unoori exist o anamniti nenta si inevitabila economic (de pild@ fn Ty prime si stridengi alaturi de perm 43p, $i in Corinlan Shakespeare forjeai resurselo Taubii, alaptind-o wnor tonalitsfi uo, sified envintele vechi s4 indeplincasea alte fimefii, inventind envinte, dezgropind feuvinte nitate /...[. Vreo dontizeei de euvinte eapits alte functii devit cele obignnite, swbstantival dovine freevont verb sw participin ../- Accast® earactoristicd .. eonsuni en ealitfile pe care, tu ait paste, am ayut motive sie dermatim sportane / Cf, ducowiecs, wljectiederival din eaaeedesoiia #] Gu toate acestea, datorita in bund nvisnrd carseterului de dezbatere al piesei, expsimarea ¢ simpli, directa, adesea prozaici. Ritmarite sine die- tate de yum inputs martial, epic” (Brockbank), iar poeciei, eum subtininn’ alliday: - efi ipsese bogitia $i profunzimea, extrem de importantele con0- tafii si nnanje din colclalte tragedii; © o poezie tu vid, fri ecouri, Cd Sha- espoare nn se implica emofioual tn subicet ne-0 dovedeste fetal anecanie ceum foloseste texiul lai North, chiar gi im replica fundamentalé a plesti, ‘atunei cind ve pred veebiulut ein inamic gi fi propane o alfanga. impotziva Tomei, ‘Deuducerea lui North din Phtarh ‘Zam Calas Mareius, who hath done to thy sett particularly, and to all tho Velsces goncrally, grent hurte and mischief, which I eannot dente for my nasne vf Coriolanus that E bear / . f2 reste transpisi in vorsnei et un efurt auiains din parte toi Shales peare: ly name is Cains Marctus, who hath done ‘fo thee partiewarly, and to ali the Volsees, Great hurt and mischief; thereto witness may My surswme Coriolanuse; ee. Motatorele $i, tu general, imaginile din piesd stut simple si clare, frit rovorberiti tematice de hunga distant sou implieatii, impletituri si trans mmutari subtile {eum ae fi ,apa*, ,pliaintnl® $3 qnoroiut* fn Anioaio Cleopatra). Exist, totusi, un simbel central clemental somatie, introdus 1B, Mor Evans, Phe Language of Sh London, 1966, p. 107199, *Philip Brockbank, Op. cit. p. 6S. 2F-E. Talidas, The Poetry of Skakeepcan*s Plays, Duckworth, Lon- don, 1961, p. 160161, fespenso’s Plays, 1952, Methnen, 62a ‘ea we {vl de motlo de Meuenius chiar Ia fucoputul tragedtet (relafia dintra Stomiac si membooto corputni) gi reluat de diferite personaje do-a hingut ‘color cinei acte, in paratel ea imagines botilor. Dax, aga cum observ’ ©. Spurgeon: voc bate semmuificativ faptul eit / aces! sinaot / nw s-a niseut din sent mental tragie al dramaturgului; ot a fost preluat global... din Plutarh al tui North, whos] Simbolul este exploatat_moren, desi intran mod plictsitor gi artilics Ja] Veemoa snguduio cw friguri statil nostras, e novoie do-un lene, ‘ana cor un doctor pentma of nu sv poate vindeea singurd ete.; © plictisitor ‘Siurmarim motafora mai depatte, ea fiind foarte evident gi, in eel mai busy ez, cam forfati si laborivasd, ‘Aro un earacter ostentativ de-a Iungul piesti; ai orieine, Ia 0 prim’ Teetura, 0 va observa, $i memoxt, pe eltd vieme pulem cunoaste foarte Dine Zegele Lear san Macbeth {4x si tim constienfi de motivele simbotiea domivante din aceste plese, Explicafia este cd in ele simbolurile elng odut imaginafici iv stare de incandescent si astfel devin wna eu migcarea si personaele..c3, slutaginile omintite contzibuie Ja enilaten picsti, odati eu imaginil Smprenutate din luowea prozei zilnice si pigmentate eu aminunte din viata omanilvr deserise de Platarh, precum si concentrarea formal, proporfio- area si ardouares seenclor"*, Asomenea Ini Hamlet, Othello, Timon san Lear, Coriolan este prin polul factor unificator al pieseieare-i poarti numele, desi, ea gi e, este un frou witicient de complex en si provoace discordanje in aprecierile eritice fle spreiligtilor, precedate do cele ale personajelor tragediel. Inamicu! $i sive sau, AwGdias—ea si dim un singur exempla—, aro certitudint ar si dubii in sehita de portret pe care io face: “Shijindaest mobil fara lenceyut,/ $2 potienit sub greutaten slave De vind poate ie trutin (pata / Nedesparfitd de norocul Tui), / Sau poate pniute neu avut dosti] Pentriva strani ¢e tine deatimplare, {Seu ponte Ui angina ba fieut/ Dinko bueat®s dar atte sigue: / CB slat sub evit fn lupe cnt po perini/ Tn slat, trdind in pace san riabot,/ Merew a fost fuvlog waa poea aepeu,/ Destal ci omu-acosta, unl singur,/ Neveu trevit- pain jurul lui, Cia fost uri de toft st sarebiunit. [De are masts, fie suzmumi / Prin lauda* (IV, 7, 8548). TCaroline Spurgeon, Shakespeare's Imagery eve what il tells ws, 1935, Camfyidce Universtiy rosa pp. 17-319. TYeuald A. Stautler, Shabespeorc's World of Tinogee, 1949, Indiana University Press, Eloomington-Lendon, 1906, p. 232. 625,Pini si iniudsia lui Coxiolan a fost pusd sub semnul indoielii, dogi in ‘gencral acosta este defectul soeotit caracteristic pentra erou, In The Oxford Companion to English Lilerature primul Iuera earo se spune despre el este ‘eb a fost ,un general roman mindru, Bradley fl consider’ eel mai mindra ‘om din opora lui Shakespeare iar Mark van Doren serie, printre altele: Mindria f Crafia imposibila a lui Coriolan estesubiectul piesei; /../¢0 ‘mindrie animaticd;/... / glasul siu risund intocmai ca acela al Tui Caliban: aV-ajungi ciume rea din miazi zi, / Rugine-a Romei! Bube si puroaie / S& YE acopere, urifi de lume, / $i fugi omul cind vi simte-nproape, | Din depiirtiri v-adack molimi vintul!* (I, 4, 30-39), Polisemantis bank val cuvintului pride (mindrie) e pus In lumina de Brock. Mindvia cto oson{a nator Jat Marcins, wiial i virtmtea. sa tn scolds tinp, instrumental do aro so folosegte fm slajba statulai roman gi favorul stajamontulai sin fafi do mama sa, Tragedia cere totuyi ca ma- fara multipla a virufi gi mindvie of fv tstatd integra, pind cind posibt- Titafle of omonopti sint epuiate, att in stat eft gi in exoal acestuia. Pentru Mazeius, mindria ost comensurabilé en acele prerogative patri- ino alo onoarei si putriieare-mu trobuiesepierdute: “Nocistea noastri | Schimonosesto areapta judecata| Si viduvesto statul do putorea /Ce-i se envine, siastfel nu mai poate / Si sivirgeasc Binele dovit/ Tn loeul riului eo. stipineste» (III, 4, 156—100), Dar semnifieatin ineriminarii na poate fi apreciata {ir si recunosstom ce& cau oste docit una din multele sondari ale intoritti sttalué Stauifer (po Tingd multi alfii) constati un amestec do modestic gi amainudre .Coriolan este modest pent c& 0 servitorul statului. fn gindirea fridisconti a lui Shakespeare, o astfel de afirmatie uu cuprinde intregal adevir; si destul de freevent aceasti modestie o infafisata ea. un rovers al amiindriet"®. Bayley atta un om mindru: atontia agupra eategoriei de oameni care in Coxiolan uu Gu 0 carectoristick inaenratofo si ineredere in torment formule de clasi, tribunii vorbeso despre anindriay lui, De fapt, eeca ce vor oi si, 1 Mark van Doren, Shakespeare, 1989, Doubleday, New York, 1953 17, 2 Philip Brockbank, Op. cit.. pp. 8788. 2Douald A. Stauffer, Op. if., p. 258. 26, in{eleagé prin emindrio este ineapacitaton Ini dow fi altfel decit este. Coriolan nu ar fi popular intre egalii sii, patricienii, dae ar face eax de situatia sa ori s-ar mindri cu strimosi gi en faptele sale, Dar el nu se ma- nifesta astfel. Constiinfa proprie’ sale posifii si a dispretului sim fo} do plebe gi fata de tofi cei care vor si-i fac ef po plac e inndseuta si profundi"s, Strins legate do mindrie sint yonaarea (Fonour), gloria", slave" si sinonimele Jor. Sinful onoarei i-a fost sidit Ini Coriolan do mamma sa intr-un spirit pe ele 1.C. Knights il analizeaai eritie ea in fragmentul de mai jos: “Seona 0 2a din aetal JIT nit infiigeazé pe patriientdiseutind dap pris infiogere politica ui Cosflun:intrbarea ese dac els va sup poporulni si Volunnia insist asupra unet eonce vee de trcbuingé | Si ii vorbesti poporau nn ase / Cum inimartt ordond, nu procun / If spine mintea, ei prin vorbe goale, | Répite limb Sinete,ailabe,) Copii din flori pe care mi-i reennoaste | Al pieptui tin adevir, Aceasta / Nu este-njostor, preenm mu este / Si eucereytiex-ndem- tra un orag | Tn loe sil sealzi in. singe i norocul/ Siti pai la grea-ner- rive) iu au ag-pregota si-mi preiac | Dac& onoaren mar sli s-mi apie) $i soarta gi prieteniis (IIL, 2, 62-61). 7 Corialan accoptt pind Ya wr. ‘Nuini adve aminte si fi eitit in vreun comentarinasuprs piste wonoa qeav in chestiune, despirfiti de sal pieptului adevir este de o calitato foarte indoisnies gi ed eroul, find do acord en indemmul, manifesta un Aapot nesabuit fof. do valrile co aleBtuiese bara moral. orieedsocie~ titi decente™. {$i Marilyn French, intron comontariu reletiv recent, se opreste asupra sonoarei" ‘Pe Coriolan fl intereseazi numai dou Iueruri— faima si onoarea, ‘Aceste euvinte se Intrepiitrund ca sens, Intracit amindoud inseamni erepa~ tajies, Dar onarea sugereaza si o retinere bazati pe mindrie, Smpiedicind pe cineya sh sivirjoasci fapte considerate desonorante, wite. Ko alt Frisituri co pare landabila; spre deosebire de Aufidius, Marcius um ar omort pe Ia spate. ‘Totusi, onoarea are gi un alt infeles, mai subtil, tridind wn fel de pris vilegin, o superioritate fata de acceptarea de citre majoritatea camenilor a imputafiilor nedorite. / Se ereeasd wn parador. ; Pe de o parte... omul insultat se erede supe rior — datorita rangului, averii san bravurii—/.../ mai prosus de atacy 7 Jolin Bayley, Shakespeare ad Tragedy, Rontledge, London, 1981, pp. 149-150, Ee: Knlehts, King Lear andthe Great Pragedies, 1965, in The Age of Shaleapeare edited by Borie Ford, Penguin, Harmondsworth, 1064, p 250. orinynbierabil. Pe de alta parte, tusagl sitmafia Jui il faee extrem de value: sahil: of trebuie s&-4i apese jomoarea' In fafa orien are eurajal su contest iste elar ed Marcias Coriolan se gondnee dupa v asemenea moratitate. MC. Bradbronk sublinis ¢& mama tut Marcius ol eigtizi prin mijlosre pe cearo al{ii le folosese ea sa-] distrmgh — imposibilitates de a aceoptn refle= uisieva. Nu cst? de ajans sf conchidem, aga erm au fieut uni eritie, Marvins © un adolescent: sevaste ¢ o judeeat’, amo explicapie. Motival ‘pentra eare el trvbuie si ipostene Ta zeflemisixi, motivul aeested concept despre onnare, ¢ adine inridachat in prineipiul maseulin ta cage wdera Tw rpetate rinduti Coriolan sustine 1% evea ce doreyte maj pres vive este vadeviirel 1ui%, de a {i el insugi, de a caimine wml eare este in dita preshvwilor din afara (Volumnia, prietenii) de a jnea teatma: Sa tin mai blind? $i firna sé-mi fradez? | Mai bine spime-mi A radmin ts rbul/ Do-a {i oe sint* (LIT, 2, 13-16), Confruntarea ,el*-~ .ceillfi* sewate in evidenta caracteral hii Cusiolan, determing in ultima instanga oonflinéul final al tragedied si, tntodata, s¢ Inserie ca 0 noud explorare shakespwaviand 8 problemi filozofiee gi morale a identitagii, Anne Rightor o abordeazi pe aceasta din urié in contaxtul .artorivi® a} woluilor* (in Sond, ab relatie’ esen{a-xparenta). Duy ee constata o& ‘ortomn) gi piesa sugereard in Coriolan ,iuntilitetea yi rusinen®, autoarca, Goplinge «disparitia nobililor actori romani al edror stil Brutus fi Lois Cece) ii stituise pe conspiratort si-1 imite*, Corielan vorbeste micron despre titutinca injositoare pe eare prietenii vor ea el so adupte In fats ma fost eutra avi eigtiga voturile: ,E-un rol pe rare Jeng juca rugigal® (1, 2, 142)5 Mati dat un rol po care nieiodata / Nu voi juen prea bite (1H, 2, 195, 406) J ../ Cind se inttlnegte ultima oard eu Volumnia si Virgil in etare portilor Romei, Coriolan spune: ,Nu-ani mai gtin robul si-am iosit din text) Cum nn se-ngidnic (V, 3, 40—42), far mai tirziu o aude pe Volumnia arn- muse tint, po omul care gi-n indus trus casiora pentra ed s-4 Ine finat si nn joace teatra fn forum, desi a fost tot timpul un actor: .Spuneai ei slava | Coa mai aleasisosto-n nimuinga / De-ad imita pe xi in darnicio* (V, 8 149-250), Autoarea inch Mindi, refusal dea se proface, an fost ele fusele in Volumnioi ¢ nedreapta dar dureroasa J Coriolan ecdoaai stiruintelor mamei sale gi in clipa cind face aceasta ele eupring de un sontiment al jrealul re ate isin Aen , texoarea asvunsa din respectivul * Marilyn Fronch, Shakespeare's Division of Experiene, 1981, Abacus, Sphuere, Books, London, 1983, p. 269. 628 episod, Cur amiriciune, of invoek una dintre ecle mat tradiffonale metaforw din hwxea teatratui mami!) Ah, ce-ai feat! Vez, eerut so dosehide / $i 2 ‘eatin fos, tind de seena / AUtE de nefireased « (V, 3, 182-185), Esto un moment de intuitie, aproape de oprite a tinprlui, etud Coriotan pare ei aude rivut rece al nematitorilor care privese ea epeetatori la deans grotesca a viefii omenesti" corind Ta jasistenta afiematio a lui Coriotan ei doregte si fie yet nem tndreptAgiti #4 uo Intyebim: dar lx urms urmetor ee tnjo= wl prin aceastit suprema calitate? Tack subgeriem — gi na putem si nu subseriom —la ,diagnostiew! final care 1 intocmeste exoulai dvetoral Ofer, si anume: Sususi', 1 supracstisnarea. patolo tates, iiadaptabititatea social toate fralizate do dotirul mi tied in parancia" a eului, di alienatea, reae(i eofat suversn, psthorixid le violente gi inadeevate, sslomanine, tipie pontra ineadrarea nosolo- Hispunsul ar trobui si fie: oamenit dinfr-o asemenea eategorie dy irespon- sabili nv mi eunose nici pe mine, niei po ei mu se eunose, nici alteeva pe Tune aste* (am paratrazat o replici a Ini Menenius, 1, 1, 67— altiel, ideca ei Mareins Coriulan nia se eanoagte pe sine o semnala ined AC. Bradley soo @8€¢ mall prea shuphe si mulé prea negtiutor de sine. J Adaptind o propozigic din pies’, nu ¢ mai capabil de introspeetio oeit ww ged, fon f Gora ee se petrece dup exit ¢ doterminat de sine’ acenstit noeanoggtere do Dar ar ti Neen total contraindieat ,si inchoiemt citatut® sist ne oprim aici. rea de sine (si, Im prelungire, necanoasterea altora) nn este musta ea} ie a pretentiei Ini Coriolan ei se ennoaste foarte bine si, pe de alt parte, 2 gestusilor sale zeprobabill, ei sim eap de acuzare morald gt social Ampotriva canzslor care an determinat-o, a eanzclor care, ca in atitea alte piese, au impiedieat autoennonsteres. Or, aceste cauze, subliniate perma nent, se risiting in psihologia eroului ca elemente dinamice, eu wrmarea & el evolucie’ Intrwn. sens say altul F Sune Iighter, Shakespeare and the Idea of the Play, 1962, Penguin, Hannaudswarth, 1967, pp. 109171. HAlssandru’ lara, Shakespeare i poiliatria dramatiat, ed. Serisul Romfnese, Craiova, 1976, p. 209, ALCL Bradley, Coriaténus, 1912, studiu reprodus tn Studies in Sha eyated by Bote Atcvandet, Oxford Caivesity Pres, Londen,‘Din lista trisitusilor mengionato de doctoral Olara sar pitvaa eh poitorigiditalea (reprezentati. prin dirzenie, inflexibilitate, inespatinares intoleranz, sineeritate, eurajul opiniei ete.) este rea mai stabil gi eea mal apropiati do ,adevarul* asupra eliruia insist Coxiolan, desi exemptul citaé crodem ci este relevant mumai in parte: ow gindul ricbunari, trecind poste orice: eCorialan: Pemsie, mami, prune, mu mai eunose. / Shujese acwn altora. / Numai volseii / Aw deeptal dde-a ema, iar rishunarea / E singura mes: tintits (V2, 80—88)—eeea oo fl face pe Autidius s& exclame admivativ: «Nu te deamingis sau aprecierea tunel santinele: oOmal cel mai nobil © geeralul nostin, @ stine’,, un stejar rare Infrantis furtuniles (fiwalal gcenei @ 2-a, aetul V), acvasti vonuseeven{a fiieind parte din eontextul stu psibnpatologic". Dintre elementelo predominante, .litamizato® fn caracterul lui Coria- lan a fost vitejia, romana virtus, definiti astiel im tradweerea Jui North: In allele acolea, in Tom vitejia era mnorata mai prosus toate eee lalte virtafis et spanea Firs, de la envintal virtuto insag i acst- maane noral euprinden toate celelate vietui specile Citatal e reprodus de Brockbank, care comontoaed pe mitrginea Tui: Vitejia, aga cum arati Tanga suit de Viefi, na cra momai un ent, eb $i 0 eondifie a supravietuivit pontmn orasele si statele lumii antiee, Coi care cerecizit un stat trebuie si fie progititi sicl apere si poate chiar si-l extinda, dar sint multi oammeni, ea Pelopidas si Marcellus, viteji, activi si nobilt la sullet al citor dtopt gi rispundero distinet& este de a ueide si dn a mari jyentm tara lor", Marcius se afla printre ei, Dar Shakespeare rispunde tex fului [ui Platarh printr-o convingere mai intimi a sa, dobtadita in enrsul masivei sale reereiii a Razboaielor color dow roze, cA deprinderea de a folosi violeufa in riboi genereazi o forma distrugatoare de auto-oliminare a angajitii eroice, eel mai bine exprimati de tindral Clifford la St. Abans: ‘iw fugd nici un soldat, / Nimoni dix cei ee se dedied réxboinlui ‘Nu so iubogte pe sine; iar eoi eare se iubuse/ Nu sint viteji Tnte-adevar, / Ch i so spuse astfel datorita imprejanizilors (2 Henrie VI, V, 2, 3510). Mareius al tui Shakespeare uste cu adevisat dedicat risboilui, ma se iubegte po sine — in sensul Ini Clifford — gi doresto si-si cistize reputar fia de sviteaze pe merit si mn datorita imprejurdxilor. Cuvintele hut Comi- ‘jus le reiau dostul de fidel pe cele ale Ini Pinta: «Barbitia este | Intiia ain virtufi si ¢ podoaba/ Acclui ce-o rat 84-85). dL, * Mlexandra Olara, Op. cit., pp. 267-208, 630 Dar ele nu epaizeazi apelul 1a imaginatia etiea; numai, experienta Tui Mareins face aceasta. ‘In traditia antied si renaseentisti' numele de eviteazs este sfirgital comomoratiy al efortului exoie, iar in aceasta perspectiva piesa Coriolaa ‘este istoria tragie# a unui numo", Dar edueafia pe are Volumnia i-a dat-o finlui ci nu a fost completit: ca nu 1a instru i in spirital Infolepeiunii poitice (de care ea insigi a dat, @ovadlé mai tirain) gi mu a {inut cont de manifestarile erazinii inmiscute Jui Coriolan, ,Leit firea lui taied-siu, eomenteazd Volumnia cind Valeria 1 deserie pe meu! Mareius ehinuind un Hiuture: .Nu stin daca era furios pe prada Iai. dar si-l fi auait eam serfgnea din dini si ewn a rupt-o in buck, ‘Nu va puteti ine sfisiat prada (J, 8, (G5). Imaginea flu- turelai e reluati ulterior do Cominius: ,| Pe Coriolan [il wrmeazi | Asu- pri-ne, tofi volseli, f&r8 teams, | Precum biietii eare vineaz fluturi / Soa micolarii ee omoari musto" (IV, 6, 98-96) si Menenins, care, ea si Sit nnius, subliniazi ,schimbarea": _Sieiuius: Se] poste ea im timp atit de surt si schimbe inima anui om? Moneniwe: Esto 0 deoschire fntre omida gi flutece, i totusi fluturele a fost omidi, Acest Marcius s-a faeut din om bulanr, ivan ereseut aripi, si eum este mai mult decit 0 fiin{a tiritoare® (V, 4, 9—14) —v. gi Nu ‘mai multi indurare intr-insul deeft lapte fntrun tigral* (V, 4, 28-29) Schimbare? Desigur, dar namai in sensu! e& pornirea innseuti de- ‘vine ginefireasea pentra c& so exoreit acum impotriva proprivdai sin neam si popor. Altminteri, dineolo do ,lumea de imagini de mai sus, si ne ami tim satisfactia inumand pe care o Inceared eoul Ia vederea casolor din ‘Antium: ,Frumos orag e Antium acesta! / Tmi datoreste viduvele-i toato/ ‘Si mulfi mostenitori de odinioari / Ai mindrelor palate” (IV, 4, 14). — sau, anticipindu-] pe Nero, in viziunes Romei tn flict Autre volsei Coriolan se comport ea un oarceare autocontrol; dar cecca vel stipinesto este viziunea enro nul piriseste niciodati si eare-t impurpureazi ochii sub Iumina fliedrilor cind gade pe seannul marivii in fafa orasulai condamnat, Aceasta} e ideea Ini Shakespeare, nu a lui Plutarh, In Platarh nu gasio nici un euvint despre incendierea Romei /.../. Ceea ee a urmitit Shake. ‘speare a fost si deserie o situafie mai simpli si mai eutremaritoare decit a aflat in Plutarh gi un eron robit de pasitne gi impins erboste inainte"® 2 Philip Brockbank, Op. eif., pp. 40—41, * A.C. Bradley, Op. cit., p. 200.Virtus mw moi ost virdus cind un vit aberbee de rishoi* (VY, 4, 19). Tospre mfnuin, trafia sin ongotint Ini Coriotan s-a vorbit- mai ivainte; fo Ingatwrd ins en probleme identitagii mai trebuie amintite ert jnfin dont aapecte, In print rind, pind. ta Coriolan, Shakespeare eriticase violent inginar farea de mai multe oxi, de pil@a prin Bottom (isu! unei nopfi de card Dogberry (Mult yomal pentru nimic), Malvotio (A dowdsprececen ronyite), Osrie (Hovnlet), Aisx. (Troilus si Cresida), de fiecaro dati in manieri ceatiesturala gi de ficeare dati asoeiind fencmena) eu prostia san neeunons- tores do sine si a altora: Malvoliv ¢ earacterizat de Maria drept om Impiunat eare ee laud ek # inv * 9 transform iuteun fut fri ajutorul earfii yorbe potrivite vu ‘un rang inalt gi lo foloseste in dreapta gi in stinga, inindma ei 2 mai e rnimenea ca el 33 convins ¢& moare Inmea de dragut lui" (A dowkayrreceeu noaple, 0, 3, 102-105), iar Aiax, In mai multe scene, isi cant zadarnie: sidentitates® (a ato rane pe cmp edutindu-se pe sine spune nin per- tore] Ia un moment dat), iar in Tl, 3, i acui pe Hector de mineriv (in revlitaty vitojia agestuia) Fai si-si dea seama de propria sa infatuare ~ ding: De o¢ sf fie un om mindmu? J.J Urise pe omul mindra cunt ure aminfa de brivaste rlioase. Nestor (aparte): $i totusi se iubegte pr sine; nae sindat? (Troilus gi Creeida, L, 3,108; 172—178), In Coriolun, miindrin tan este asociata direct eu ,prostia" gi mecusoasterea de sinc* (radtey sustine eX eroul se site jignit eind Volumnia ii spane ci © mindru, dar toxin na pare s& eonfirme accasta); totusi, in plan tragie, rebut mivdriel ea motiy al nemnoasterii de sine este vadit. Yu al doilen tind, ea gi vitejia, mindria lui Coriolan ia forme w Inbatot de vietoriile sate, e? se considera pind ta wm m supraora: ante, Natura, mn, mo siemi dieteze Togead --/ Ew din instinct nam si sould cu un wiseans/ Stan ca nn om ce &8 erent po sine / $im-gi canvazte foradiri® (V, 3, 38-37). $i nu intinplitor Menenins isi inehie carartertzarea jrunied a evonl prin cuvintele: Ca si fie un zu, 1ilipsese nai vegnieia gi eerul in care si tronero® (V, 4, 24-25). Marilyn French dovanseazi cronologie ,formele aberante: HL se considerd, gi aga fl considera gi ali, uw zea, respctiv 0 finta are transeonde natura, Nu mumai ei nu se prabugeste din canza rinilor, €1 nici macar nu le simte, 1 eapabil si trijased exclusiv din energie; mt euuoagte san nu aro nevol fizico, sonzoriale sau sentimentale. Respinge aprobarea camarazilor, shi do arme; refuxi o risplata deosebita; gi sustine ce nui trebuie gi nu doregto nine" A.G, Bradley, Op. cit. p. 228. = Marilyn rebell, Op. eit p. 622 Dar una sint mitul si exagerarea (inclusiv evagerates aatoarei end pane eX eroul gnu doregte nin) gi alta este porforman(a fied extevnt dlinark in limitele posiblititilor omencst. Timpesd do orgotin! paranote gi odatd ew intensificarea acrstaia elie oven hui Coriolan de rade si prieteni in forme tot mai acute. fdevirat, in cele din wma el eruta Roma (evident, Ja staruintele mame) gi mavifests chiar semmo de umanizare, ai mie, / Simb o& Fibesc, eiei nn-s aleatuit) Din alt pamint devit toti vila’ oamni* «Vy 3, 28-2) (sfios gi inttziat pas spro autoewnoastere), dar, in fond, indie idnalismul (o alti faeta a ,adevarutui* Ini Coriolan) este eel ce tofumtés ind £6 hotiragte sk trea0d Ix volo, el subliniaai e& pleak srilet) $i singnratie cum e un bataue" (IV, 1, 29-80), iar din Aetinm, im efuda Fagiduieilor faeute la plecare, moa le serie un rind celor apropiati Ini, lar in penultima sa replied din piesd proclama .triumlator™: Cronica vm scrie /Chantoemai ca un vidtur repeait (In ib ae porambei, am inro- dit Pe woke toi tn Corll Singur / Péeut-sm wera asta." (V5, 11 110). Cu teplind justifieare conchide Anis: a co nn a infeles Coriolan este eX ome me esto mamaé age rina ‘esto ol insusi, ei gi enm este el fn relatie eu societatea in eave trieste. Trae tris hu std tn aceea ei nn a devenit niciodath el fnew, niet la Rema, wick in mijlosul volseilor De aromenea, patem subserie fri rezerve la carteterizaren general ‘pe care bo fave eroulut PLE, Halliday: 4) Staakespeare { last impresin c& ¢ ovipilat de crout sin, a em aro- gant ne instrdineazd simpatia iar po el 1} indreapta spre 0 soarta pe care nw o putem apreeia ca fiind int total nemeritata*, Nici alte pe de eitre dramatur nuit importants Jonaje principale nu au fest mgrivite en tragere de inim in primul rind Volummia (cieia i se acorns malt: mai ea in Plntarh). Shakespeare 0 fee Te fel de antidemucratied, la fel de staruitor dis profuitoare fai de popor ca gi Coriolan; dar ea mu exita si-si statuinsed fint si ascunda aceste sentimente in interesul carierei lui politice (11, 522-61). ‘Atimdines politiciauului aristocrat conservator nu a fost niciodats rommati mai bine: aruncati clinilor putin’ flatare fifaraied, pind cind efi siguri c& dispunefi de voturile Lor. Este clar et wu a fost in intenfia TA. Anikst, im comentariile Ia Corjolun, traduecre in Timba mas W. Sekspin, vol. 2, Moskva, 1960, p. 796, SEE, Malliday, Op. eff, p. 160. o*dramaturgului s-0 prezinte ea pe o femeie plicuta. E aspra si erudit ea si fin; totusi, ea este eea care in coa mai importanti sceni din piesi devine exponentul unei puteri atit de saere fueft pind si Coriolan i se supune si procodind astfel, so diseulpa. Si, intr-adevar, trufia Volumniei ¢ necesari pentra efectul deplin al piesei. Dack ar fi o femeie biindi gi tandi, ple- foaria ei pe ling Coriolen ar trebui si fie exprimaté mai sentimental fi insofitd de lacrimi care av putea stirni o efuaiune in suiletal inisprit goldatalui, dar pe care mai tirzin el ar putea si ¢ dezavueze, Or, toomei emnjtatea marmoreani a apelutui ei if pane pe Coriolan in imposiblitatea si-i reziste “Dar sprue c& mice cererea nedreapti | Si-alungi-ma de-aei, dar duct este { Faicuti eu temei, atanci si stii/ Ca nobil nn ai fost cfe.0(V, 8, 164 18). ‘Cuvintele pe care le rosteste Coriolan imedint dupa accra sint capitu- area Inj, Jar dintre tieerile semnificative din Shakespeare, tieeren ci nn cste deloc cea mai neimportanti, atanci eind el o asigurd ei suecesul aces- tei plodoarii va fi cauza propriet Toi distrageri./ .. j Volumnis nx spune nimie deoarece a stint intotdeanna prea bine c& » avea un fiw erou inseamnit f fi gata orieind sil sactifici indatorirlor onoarei. Apelului Ia legiturile de singe formulat in acosti termeni duri nu i se poate rispunde..."* Virgilia, sofia Tai Coriolan, desi are un rol restrins $i vorbeste pujin — ea Octavia ‘din Antonin si Cleopatra —atunci cind e prezenta pe scent — (Coriolan fi spune ,scumpa mea tents", TI, 1, 194), pare o sofie iubitoare gi dovotati ciminulai, Patrieiani romani tipic’, © pornita impotriva ‘ribunilor. Menenius, baésinul pricten si sfatuitor al Ini Coriolan, esto o fignri simpaticd, Desi patrician, el are 0 atitudine périnteascd fafa de plebei, ex ‘caro discuta fri ,dezgustul" lai Coriolan, il indeamna po acesta si-si tem perezo epitotele jignitoare la adresa lor (printre sindari patem citi c& in~ Fomnal nu porneste numai de la necositifile politice), iar atunci cind 1 roagi si crate Romia, nu vorbeste in nuimele patriienilr, ei al compatriot Yor lui Coriolan (V, 2, 74). B mucalit, plin de injelepeiune practic’ si pro- verbe, so trideazi ca om batrin attt prin vorbarie i repetiit eft si prin ticuri verbale (de ex. bund treabit* — IV, 6, 96, 101, 118, 147), Comenta- torit Lau ecmparat en Ulise, Pandarus (Troilus si Cresida) si Parolies (Totw-i dine ctnd sfirzeste bine). Portretul Iui Aufidius i se parc Ini Bradley: vom eel tai slab punet al piosei, (..) Autidius © contrastat eu eroul principal ea un om eu o fire mult inferioara si malt mai putin nobilé, ale feirai impalsuri uestavilite, bune sau rele, eedenzi ugor unei noi inflaente fia cérui ultima fapti este determinati de permanenta presiune a ambit Ton, Wain, ‘The Living Word of Shatespeare, Macmilla, London, 1964, pp. 190-192, q ot gi rivalitatii, 12 este insti un om de pale, neverar uma pentre intrigd gi ‘tune’ cind citim uncle pasaje din replicile sale né se pare e@-1 vedem pe Shakespeare eiseind tn timp ce serie, In afsri de aceasta, indescriptibita sa josnieie efnd batjocoreste printr-wn rinjet leerimile kei Coriolan prejuli= cia efectul final", Despro simpatiile si antipatiile politiee ale lui Shakespeare in Curiolan, tragedie ,politiea" (alaturi do Iuliu Cezar), s-a seris destul, :desea in come ‘tradictorin, de cele mai multe ori inutil. Ca intotdeauna, Shakespeare este entra ordine in stat, disciplina, respectaren gradului, coducere sestoie nied, umanitate, pace, apirarea patriei, Acestoa sint opiunile shakeypear riene eonstante — pe fundalul ideli ci timpul este inconstaut fn aprecierea vvalorilor omenesti, cum. arati Ulise tn una din marie sale repliei (.Ahile, timpul poarti. 0 desaga / Sindeasi-n ea pomeni pentra uitarea | Ce-i cap- eiunal nerecunostin{ei" ete., Troilus gi Cresida, IM, 8, 145-190 sau Anfidius tn yersul caro, dupit Rossiter, exprim’ ,esenja piesei* Coriola wOrice virtute-a noastrii TrSieste doar prin judecata vremii® (LY, 7, 4960), Tar dack se poate vorbi gi despre prezenfa anci teme politico ta tragedic, in afar de temele diseutate anterior, trebuie subliniat ei desi ea pare ca expunere gi dezhatere a diferitelor atituuini politiee (mm sles in ‘aptul IED, este subordonati temelor morale: Concoptia fundamentali po care © eoneretizeard pieva este acoea c& fomnele polities sociale depind si, do fap, sin judeeato de ealitaite umane si morale eare le dau viata, procun gi de ealitifile umane gi morale pe care Ie eultivi', In acest sens 0 implici Shakespeare, Gum arita si Flachére in dou Paragrafe care merita si fie ctate sf pentra uncle cinsideratii genera despre tragedies * of ««f Shakespeare na ia partea plebeilor sau a patricieilor. Este sem= nificativ faptul ci fabuln povestita de Menenius ea si potoleasca riscoala este cea a stomacului, Pentru cé daci mul{imea inconstavti, dezordo- nati, rin-mirositoare si nerecunosc&toare, patricienil, egoisti si sltui in Innvia lara reprocntai i stomaenl eae lene, in mio] SH fata rive fara sh munccasci, / Bucatele inghite, fir’ si mistes (I, 1, 98—100). Po deo parte, valgaritate, vieiu, josnicie, eereri viclene gi tiranice; pe de alta, ghiftnivea pind Ia refur @ animalulul, sroganfa care dezumanizeari, afve: tara insolent a unei superiorititi care tngiduie simfului de raspundera si doarma uetulburat de posedarea egocontriei a privilegiilor mentinute prin obieei st intimidare, JAG: Bradley Op. sits p, 204. 2 ACP. Rossiter, Angel with Horns, 1961, Longman Group Ltd., Lone See eae orn Longman Group Ltd., Lon- $1.0," Knights, Op. cit., p. 258. 635Coriolan nu esto trogedia uni erou far pitand, respins st mpadiat de eloata nerocunoseitoare, nici cen a unui popor tridat de eondueitorit Sti Esto tragedia unui Stat polities social imperteet, 5a eum ise Anta congineipootice unui artist cx o bogata exporien{ i oamenilor Shabe> sprare transform drama intro situafio complex —eea a soviet 1o- nine in eare treyte Corian, Lapttori i politiioni na sint coutrastai a simboturi a doud concept ideale do vigfi, dapi. eum lobeti gi palsiconi nm roprcint& o antitertintre o conceptio social gi polities gi flta, urmind a noi si facem 0 alegere. 0 itoni atotstipinitoare —-pereep- tibia prin imagistica exegerat, ta eavintlerostite de eele mai reprobabile evsonaje fi in insigi inutilitatee carerei dezordonate a toi Corian —ti {4 pose o bogifie implicit eareo impiedies si ie folosita pentru a iusto fsinguri tezi, Tot ee se poate spine ente cess © mai carind d det eonstractiva gi do aceea tbuie inchast (fm ciuda mailor ei fruma- se{i) in perioads decluzied shaboypeariene', Citeva aprecieri critice despre valoarca artistied a tragediet: ydaci mu e una dintre cele mai maxi ewvafii ale Ini Shakespeare, ¢ categorie wna intro cole mai monumentale* (Bradley, 1915); pies adimirabild dar neatrigitoare* (Doren, 1959); ,ru e una din plesole ele mai populare, dar foarte de efect pe scent (G.B, Farsison, 1947); ,ana dintre cele mai sigure ruccose artistice alo lui Shakosprare" (Rossiter, 1961); ndogi aspra si des- hist in afari, piesa foarte shalespeariani prin sugorarea unet dinensivat ascunse® (John Bayley, 1981). L. Levijehit + Henri luchtre, Shalespeare, 1963, Longmans, Li , me EG Ratt, Biche, s, London, 1964, 636 NOTE 1 Nnnwle romanilor puteaw fF rompuse din frei san patra elemente: pricwonien, muunsle persmal: women, tdi rapt ae fami numit .geas* earospnnzitor ,elarntui, avind 9 origina comand ageleagi riturl religionse; enpunmen, Folosit de membrii unei fasnilii fnetud parte din gens"; si aguomien, un vemw saplimentar aconat peuten yreo fapti sau activitate extraordinard. Ua exemple ua avmienea nume complet este acela al tui Pablins Curuetias Scipio Africanus, In mad obignuit, copsomon este substitait do onawen, ea in cam) numolai perconajudt peineipal al piesei de |, apisnen-yl Coriolanns Cindi aewrdat penta eneerivea eet Covinl, apartinind wuseiler Thy anele editii ale tragedie’ do fat, Mureive este ortngratiat Martins, manele find derivat din nnmwle wului rkzbofntui, Mesto si ovtowtatiat asiel in tradueera Tieile paraete de Phutarh, dat ath tui Thomas North (vy. Comentaril) Dia punet do vedere istorie, evenimentolo din pies sint cousidorate ea avind Joe in ultimii ani a seealalai al Votes eam. uu tedit Coriolan 2 Cowsntatorii piesei nu sint de acord intee ei tn ee privegte diforitele Incusi und> se destagoari actinne intrucit ditvefiile de seen’, in accasta privinta, nu sint sufieiont de clare, textul plese oferind unele coutradiei Po do ait parte, pies tucwptid ew aval po scenk a anor joni inariaf, ip pind eSseoala, oeapyi wn foe unie intee piesela dle teatra ale vremii 3 Capitoliul era numole femphului fui Inpiter pe colina ew aeelasi mume: colina Capitoling, —wna dintre ecle sapte eoline po care era elie dita Roma, Templul a fost consacrat in anul 507 Le. 4 Consul in apul 502 Len. Rimas vostit tn istorie datorit& fabulet sale ospre-membrcle corpulni omoncse revoltate Impotriva stomacului core nw face alfenva deeit si consumo, or