MACBETH Traducere de ION VINEAPERSOANELE D rege at Seofid MALCOM OV Gi ai DONALBAIN MAcBi vi } gonerali fn are BANQUO —f mata regelui ROSS atsioteat Stenrereee | Rbitiseotiens ANGUS. CAITHNESS FLEANCE, fial Iai Banquo SIWARD, conte de Noxthumber- and, general al oastei englez» TINKRUL SOWARD, fint sin SEYTON, wm ofifer dia suita Jui Macbeth. fia tui Macdatt DOCTOR ENGLEX EN DOCTOR SCOTIAN UN SERGENT UN PORTAR UN MOSNEAG LADY MACBETIC LADY MACDUFE. © DOAMNA DE ONOARE A LADY-ci MACBEVIL HECATE si YREL VRAJE TOARE ARATARI NOBILI, GENTILOME, OFE ‘TERI, SOLDATI, UCIGASI, CURTENT si CRAINICL Actinmea se petrece in Scotia si ia Anglia, ACTUL I SCENA 1 Ta toe putin Tunelo si fulgere Tnbvit trek vvajiteare INTTIA VRSTTOARE: Cind fi-vom iar, tustrele, noi, Sub fulger, trishete sien ploi? A DOUA VRAJITOARE: Cind zurbana, s-a sf Cel invins ca biruit. A TREIA VRIJITOARE: Va fienainte de-astingit, AINTILA VRAJITOARE: tn care loc? A DOUA VRISIOARE: Ju bativit, A TRELA VRSJIDOARE: Po Macbeth spread Satflui INTHA VRAJITOARE: Vin indati, Cotogman. A DOUA YRATTOARE: Ne-a stris ACTRBIA VRUTTOARE: Gata, gatal roscotul, haidem: TUSTRELE, Ce-i frumos o slut, cei slut, frmnos?, Prin dubori si picle si plutim in sus jos. (es) 255U3 SCENA 2 © tabavit Unga Forres, Iniri’ Duncan, Mateolm, Donattain, Lennow gi suita, Enltineso un sergent lin de stnge, DUNCAN: MALCOLM SERGENTUL: DUNCAN; BERG! Cine e omu-acesta plin de singe? Crestat cum ¢ do rini, s-ar prea putea Si stie despre starea cea mal nowk A ravrittni, E sergentul care Ca bray si bun ostag sa rivboit Si nu fin prins. — Salut, viters. prieten! DA seama regelui de mersul huptei Din care vii. Era nehotivitis, Aga cum doi inotitori sleifi Se prind in brate si se stinjenese. Macdonwald cruntul, inrkit rebel, Gi firea-n el do-acoca viermuit-a Cu tot co-a zimislit mai titlos, Primi-ntitiri din insule, din vest, De pedestrasi ugor gi grew armafi Zimbea Fortuna tintel ui dri Pirind a rizvrititului muiere. Dar in zadar, Cici in dispretal ci, Macheth viteazul, vrodnic de-al stu mume, Cu spada-n vint de singe fumeginda, Copil al biruingi-si taie drum SEntimpind po titlos ‘wei stringe mina, nu-si ia bun rimas, Ci desousu din falci pini-n buric, Pe zidul nostru profipindu-i capul, ©, vrednie vir! Viteas intxe viteji! Dar cum din pragul soarelui risare, Zhuenese furtuni cu trisnete se porni, O, roge,-ascult% silise legea si bravura Pe-tccsti pedostri sprinteni si dea dosul, Gind regele noryog prinzind prilejnl Cu spor do oti si armo now cilite Da inros iar, DUNCAN: SERGENTUL: DUNCAN: MAI.COLM, LENNOX: ROSS: DUNCAN: ROSS: DUNCAN: ROSS: DUNCA ROSS: DUNCAN: 257 a) $i cipitanit nostri, Macheth si Banquo, s-ar temut? Procam Vn lou de ieputi, si de vribii — un vultur, Frau, spun drept, si trvbui si daw seam’, Ca nigte tunmi® pline viet ew schija Cosi slobozean de cite dou ori Lovirilo-nn yrijmias. Vroit-an oare Sti-nalfo-un now ealvar®, saw si se scaldo Tn fumeginde rini? Nici en un stiu, Dar mia sfirgese. $i rana-mi cere leacuri, La fel de bine-i stau gi rini, gi vorbe: Simt ial cinstei-n ele. Ingrijgil. {ese sergentel, tasfit, Intra Ries.) Dar cine vine? Bravul than® do Ross, Ce grabiin ochii Jui! Ag Cel care vine ew ciudate stiri ‘Tediase’ regele! De unde vii, Destoinie than? Din Fife, mirite rege, De unde-ale Noryegied drapele Senallien eer, fig adiind spre-ai nostri. Chiar exsiul lor, ei ost eunplit de maxi Si sprijinit de-acel miselnie than De Cawdor, triditorul, di nlvals, Dar mivele Bellone"®, in arma, Leinfrantita lupti dreaptis piept la piopt i fier in contra ficrului rebel fi fringe-avintul, gin sliryit izbinda A noastr’ este! inti bucurie! Dee Sweno, azi, norvegul erai, vrea pace. Nu Lam Lisat nici si-gi ingroape mor(it Pin’ n-w phitit, po insula Saint Colme!*, Despligubire z0ee mii de taleri®, Tar thanul Cawdor n-o sii mai mi-ngele Gn co-am mai stint. Mergi, morfii dil mdatd Si-n fostuci rang, tu po Macbotit Larati, Voi implini poruneil> co-ai dat. Co piorde el, Macbeth a ci 27— Shakespeare, opere vitBa SCENA 3 Un etrap pustin tingd Forres Tnird cole toi wrijitoare, TTA VRESTTOA c unde-ti fost, surato!®? A DOUA VRAITIOARE: Torei am thiat. A UREIA VRAJIVOARE: Der ta, soro? QNTIFA VEASITOARE: ar Cu castane-n gorf, mai feri, Sow{a umi diu nAieri Sia gi clefaia meren, »Di. si mie! ziew-i en. wNisjiteare, hai, te cara! Mia striget vorha ée-ooar Scorpia en tietifi ghiftuitt: Softei fa Alep"® e dns, Capitan pe Tigrul!® prs, WS prefac in gowree bere!, Sicl ajung pe-o sitd-ncere’, ‘Ma streeor po pemte-n jos Sim pun pe Tos, pe Tos. A DOTA VRAJITOARE Ios terfia VRAJITOARE: Co bun euvintt ATREIA VRAMTOARE: Si-fi fae si en parte, QNTICA VRAMITOARE: Celetatte-s ale mele, Gripe unde sufi le, $i limammite toate (a pitratcle-noemnato, Pe-a cor biitor carte®, Til wswe e pe-wn ulue, Niel in noapte, mici in ‘i, Poste-a genclor perdclo ” Sommil nud va mai pluti Ca un ficitor de rele, dau un vint. 14 3] Ya tri, Bolnay, steijit,2 Sipttiniui de nowori news, Si-i tot Iulgere, si-l plow, Nenvcat, dar harjuit. Hide, ghici, co-am eu alei? A DOVA VRESITOARE: a SG vid, sh viel Iwill VRATITOARE: FE un deget de cfrmaci Tnecat in drum spre cast, (Se aude te.) A TREIA VRAJITOARE: , Tanzi toba bate-acwn Ch Macbeth vine pe drum, Mink-n mink, tret enor, Crainico si unsiteri, Co so vinturk prin tonto Pirilo si mirile ‘Preolind eixtrile, Troi ori mie, trei ori fie, Si iar trei, now xt fic®, Gata, vraja e-nchogat’, (atié Macketh gi Banquo.) MACUNTIT: Ce tuisti gi co mind zintro toate! = BANQUO Doparte-i pin’ la Forres? Cine sint Acesto iexine stranii-n portul tor De pares n-s fipturi de pe ploniut Si totupi sint? Traigi? Sintoli ceva Co poate fimteebat do etre ‘om? Ini pare ch-anfelegeti. Ficearo Sia dus in dreptul buzelor abjircite Un deget dosedenat, Pirofi_ fomei: Dar dup barb’, nu preacmi vino-a erode, wACBENH: Vorbifisui do putefi: voi eine stuteti? Intins VRASITOARE: Macbeth, miriro fie, than do ¢ 4 DOUA VRAJITOARE: Macbeth, miviro fie, than de Cawdor! A TREIA VRAJITOARE: Mirizo fie, caro vei fi rege! TOAT 293) BANQUO: De e¢ tresari, stipine, gf te sperit De Iucruri eare-atit do bine-fi suni? Po sfintul adevir: sintoti_niluel, Sau tocmai eo pireti a fi? Skiviti Pe-al men tovariig nobil, prevestindu-i Noi trepte-nalte $1 midejai rogosti Cici ubnit; iar mie nimi vorbili, Dar daca siti cition siminga vrenui, Spunind ee bob, dis rod, ee bob © sterp, orbiti-mi: nn eorgese ‘hatirul yostra Si niet de wa voastr’ nn mi tom, INTHA VRAJITOARE: Slaviil A DOUA VREJITOARE: Shvil A TREIA VRAJITOARE: Sia INIT VRXSTOARI Mai mie deft Macbeth, mai mare totusit A DOUA VRASITOARE: Mai fericit, dar nu eu-atit noroe! A TREIA VRAITOARE: Parinte-al amor rogi, dar rege nut Macheth si Banquo, slay’, vou! TNITIA VRAJITOARE: Marire vous, Banquo si Macbeth! MACBETH: Mai stati, ohseure-oracole, siani spuneti: Murind Sine, sint than’ de Glamis, stin! De Cawdor ins, cum? Kew vias Cawdor, Sii merge-n plin. Jar Hi fin reae, en, Nici de erezat, cw nici dle Cayo: mei, De unde-aveli’ ciudatele. vsti? De ce eu o profeticinchinare, Pe-acest chip Ne-oprifi din drum? A conjurt (Vedjitowsete pier.) BANQUO: Ca ana lar ele, aburi aburi si pianintul, int: Unde-an pierit? Tn acr! Ca suflarcasn vint sat dus Piirelnivw! lor trup. De-ar sai fi statl 260 BANQUO: MACBETIT: BANQUO: MACBEVH: BANQuo: ROSS: ANGUS: ROSS: ‘BANQUO: MACBET ANGOS: 261 ‘na Dar fost-au cle-aievea, cum vorbim, Sau am mineat din ridicina rea Co mintea ti-onrebeste? : Copii tii sh fie regil Tntocmai, fntr-n glas, Dar cine (Cntr Boss 33 Signs.) Macbeth, a biruinfii_ tale. vesto a fevieit pe rege, Si citind De vajnica ta fap ew rebelii”, ' Vimirea. si-neintazea se-ntreceau Tn sinca ‘ui sh fi se diiruiase’, Noduunerit: gi perindind in minte Sfirgitul bitiliei, el te afl Printre norvegii dirji, nenfrieosat De straniile chipwi ale mo Pe care tu insufi le cioploat en spade, Ca grindina de-aces sosean stafete Purtind eu ele proslavirea ta Tn Iupta grea de apirare-a {iii Sin fai Lo puneaa. Sintem trimist De-al nostra donm si rege-a-{i mulfumi Si doar si te-nsofim-naintea sa, Dor nu siti risplitim, Sin sem de si mai mari cinstiri, din parted Ragatum-a si-fi spun: esti than de Cawdor. Slivit fii-n noul rang, preavrednic than: Al tin 8 fie! Cum? Nu minte dracul? Dar thanul n-a munit, De ce st-aubrac Vegminte de-mprumut? Da, na murit Cel care than a fost, dar ‘viata Tui EE sub osind’ grea sii drept s-o piand’, A unit conve ed cel din nord, ‘au pe rebel i-a sprifinit pe-asetns, fh fel i hip, Inerind po doh eX! La nimicirea piri? Nu pot sti, Dor dovediti i mirturisitt, ‘Tridarea Tui La prabusit,3 MACBETH (aparle): BANQUO: MACBETH (aparle): BANQUO: MACBETIE BANQUO: 262 Si Caras, Si than de Cawdor, Si do-abin wien Ceo mai matiref. (Gitte Rose $i Angus) ‘Va mmulfmnese de tradi, (Calee Banquo.) Rit eri acim Gb{i vor fi regi eopilt Cind cele ce mean inkdyat do Cawdor Lean profefit gi lor? Crezind orbogte, Poti sh te-npriuzi si ei rivnegti la tron ~~ De co dour than de Cawdor? FE cudatl Ades ti beznel soli, ca si ne piard’s Grtieve cinstit, ne formec’ et witout Diicindune spre ccl mai grew phest... © vorkii, verti mei! Previceri doxti 1 simplinit ca noroces prolog AJ picsei ew subiect Imparitese. Vis sint indatorat, cinstite fete. (Aparie.) Acost indenm de dineoto de firw ‘Nu poate fi niei rin, nici bun, Dei ru, De co mi-c dat zilog de binning’ Tn adoyir dintru-necput? Sint Cawdor, Jar dacii bun, do ce mi-mbieun gind Deal cru chip mi se zburleste pirul Jar inima viteazi-mi baton piept Tnnebuniti? Groaza unei clipe Mai mich ¢ decit a-nchipoitii, Tar mintean care-omoru doar un gind mi gguduie-ntr-atit fiptura toath ‘i simi niphdit de banviclt sea numai co mit este, Privifid cit sandepliriat de noi. (apa Si mi-neanune firk sh mi mige. Cinstiile c6 coplogese fi stax Ca straio noi, eo nit ge daw pe trap Deeit eu ajutoral fulosinfi, io): | Gind soarta mk vtea rege, searta poato ANTE agate 0 fi ah BANQUO: MACBETS: BANQUO: MACBROR: SCENA 4 I, 4) fie! Timp si ceas deodath Se due ew ziua cea mai nendurati! ‘Viteaz Macbeth, sintem l-a ta porunci, ‘Ma frimintan in gind witate hterwi — Tortare! Truda voastri, demnii mei, Sti scrisi-aici sintore 0 fils zilnio 8-0 recitoso. Spro rege-newm! (ble Bango.) Si cugofi Ta co ni sontimplst. Tar ind rhatimpul Lo va fi cintirit, xi stim de vorbt, ‘fhir-in rigaz, ew euflotul deschis. Ban, bncuros. Destul acum! $8 mergem! flex) Za Pores footers tn polat Fnird Duncan, Metaser, Do ‘DUNCAN: MALCOLM: DUNCAN: ain, Leama gf auita, Sia fapfoit osinda. moxffi andor? $i tot mat see futons trimigit moi? Na inel, Sire, Dar am stat do vorbis Ca tal care bn vimt masind™ Mica spus 8 gia mirturist tridavea, Cerind ievtare Iniltimit Tate Si dind doyexi do-adines, pockints. Nimie i via{a na in stab inci bine En felul gum s-0 leidat de ca Sa mun parent moe, vunul ce-si arse}, daral viet & peun nimie.. ‘Ruei megtor pe-astii lame | A minjii tainta chipuri s-o eitease’. } fost un than fn care w Ynorederea mea text, (Fated Macbeth, Banyun, Rose si Angus.) am, fost pus4 Vrednie viel Pieatuil nerecunostinie’ mele Mapasd grew siacum, M-ai dep ‘Mit do mult e nu te poate-ajunge A risphitirii ager’ aripi . i esto merited mat Si pot si mulfumi gi vispliti? Tot ce-ti mai spun ¢ doar ci-{i datorese Co mult mai mult decit pot si-ti plitess, MACBETH: Credinfa si-asenltarea ee-fi_ inehin Prin chiar plinirea lor sint risplitite, Tar partea tai sh iei ec-{i datoriin, Sint datorii, copii gi seret ¢i rit Shai tronului, sisi fac doar slujba lor, ind intra cinstea si inbirea ta Sint gata In orien DUNCAN: Bine-ai_venit! . team sidit si-am si te-ajut si crosti Mai falnie inci, Meritul tau, Tamquo, Nuvi mai prejos, iar tot eo-ti stvirgit Cuvinesse afi stint, Mt Inst Ta pieptumi s& te string. BANQUO [ Sis De-oi cregte-acolo, . . DUNCAN: Marea-mi bue wie faita-i revirsare Gn lacrimile jalei'sk se-zscundi. Voi fii, rude, thani, mini din preajdt-ani, Aile{i ct las mag la tron pe Maleolm, Tntiiul meu n&sent gi cid mumese De-aci-nainte Prinf de Cumberland. Dar nu-l imbrack dose pe el cinstirea, Gi semne de noblefi, ca Ineeferi Vor striluei pe pieptul eolor vrednici, Spre Inverness! si 8% legiim acolo ‘Mai strins prictenia dintre noi, / MACBETH: Cind mu fi-o-nchin, odihna mea ¢ teudit Deci crainic vreau si-ti fiv, si-neint awa Sctiei mole cu sosires ta, Inglduie-mi si plec. . DUNCAN: (©, Cawdor vredniet MACBETH (aparle): i (epered cumberland o-un prug tnt-adevir mie ¢ rodul 264 a Pe care sau mibmpiedie, sau 1 sir? mi sti in drum, V-ascuideti focul, stelo%, Nu Iuminati ta bezna poltei mele, Ce face braful, ochial si mu stie S-ar ingrozi vind ce va sit fie! (ese.) Asa e, Banquo! el e mult vit $i proslivirea lui © un ospli! S% mergem dupi el — in zelul Ini a dus in grabil ea 0 gandi bunt Si pregiiteasci-ntimpinarea noastri, E-o ruda far’ seamiin! (Trompete, Tes.) SCENA 5 Inverness. Cunerit ta onstelul lui Mucdeth Intra Lady Mucbeth eitind 0 serisoarc'®, LADY MACBETMT: .Mi-au iegit in cale in ziua biruingei si mam ineredintat prin cele mai neindoioase dovexi ¢ au mai multh stiimt& decit muriterii de rind. Pe eind ardeam de dorinta de ale intreba mai departe, s-an facut deodati ana en ¥ incare aupierit. St&team ulnit gi ma minunam, gi iw sosesc trimisii rogelui, care mi se tnchind” 7 oThan de Cawdor», ew eare sume mi sntimpinaser ‘rei surori proroace, mai inainte, salutindu-ma pentru vremea ce va si vie: ¢Slava fie, tu cake vei fi rege!e Am erezit nimerit Si-ti impirtigese acestea, scump’ tovariigh a mivririi mele, ea si mu fii lipsita de parten ta de bucurie, nestiind de miiricea care-fi este figiduiti. PAstreaz-o in taina initnii tale, gi read eu bine." : zicindu-tai Esti Glamis, esti si Cawdor. $i vei fi ‘Tot ee ti-e dat. Dar firea tai pros plina De laptele-omenestii duicsié®, ‘ileag’ drumul eare-i cel mii seurt ‘Marive vrei. Ai rivn Dar nti xi mendurarea ec-o-nsotes Co vrei mai aprig, vrei pe stinte ei, N-ai vren si-ngelP, dar ceri cigtig: necropt, 26505) cCRAINICUL: LADY MACBETIL ‘ORAINIOUL: LADY MACBETH: 266 Jor oo rivnesti ffi strigi, vrednie Glamis: wpAga sh faci de’ vrei strl dobiudogl" Sil toomai on te temi anfiptui Siai cam dori & mi se fav, Vino. Si{i tom voinfa mean auz, sh bioini Cu grai de foc’ tot ee tondoptrtears De cerenl de-anr, eel eu care soarta Siam sjutor de dineolo de fite Be pare c& to-an gi ineoronnt.’S ) Closed on ei Co vosti aduci? La nonpte vine Duncan! Ainmebunit? Stipinwl nui cu el? Si chiar aga, un mi-ar fi seris el oare Sa pregittose’primirea? “Mit iortati, Dar ¢ adevirat. Soreste thamul, Tea Tuat-o inainte un orlae ‘Abia pniind, eu sulletul la gust, ‘S-aduc& vestea. Morgi gil ingrijeste, (Crainie ios.) E-o veste mare! A rigs Co crone’ine sosirea-ntram ecas Arregelui sub ziduile noastre, Voi, dubnri co dai ginduri ucizase, Stirpiti fomeia-n mine gi tumati-ni Din ciostot pinw-n tilpl eruzime onrbii Virtos sani fie singele, ckinta Nuri affe-n el nici loo, nici drum; iar mifa $8 nu-mi clintease’, oileiud progul firl, Cumplitul fel, ca nu cumva si pregot Trocind la fapt&. Voi, ei erimoi stetuiai, Lnafi la stout fiere-n loo do lapto Oriunde-n novSouta-vi-nchegare La silnicia firii privegheati. Tumibraci-te-n al iaduhui fon negra Bi vino, deast noapte, sh mu vada Punnalul mew taios" ce rank face, ‘WACRETH: LADY MACBETH: ‘WACBETIT: LADY MACBEY MACBETH: LADY MACBETH: SCENA 6 H: tL 8 $i nic, piudind prin vil do bezne, cerut ‘Siami strige: Stail (Cote Macheth.) ‘Tu, Glamis, Cawdor vrednict sus decit co esti, Ravagul tia doparte m-a purtat Do oarba zi de azi gion ast clips, Simt tot eo va sit fic, Mult iubitot La noapte vine Duncan! Si cind pleas? Pe mtine-ar vrea, ©, svarele nicieind Aceasti xi de mine 1-0 s-0 vadil Stipine, chipul tha eo caate-n cre Giudate Inerari poatem om citi Cind vroi si-ngeli o Irmo, fii ca. Iumea, Cu bun venit pe bnze sien privini Si fii ea flonrea fi% de prihiani, Dar fii gicagpida enibiriti-ntr-insa, Si ne-ngrijim acum d> cel ce vine e mine-epraye aeestel nopti. nopti xi zile-n gir, ce vor sh vie, Ne-acinee-n. plin puters. si damnie, Mai stfim de vorbis, ni. Si trontea saat Ci-i primejiios anil pe ginduri dus, Tar restul... am ew griji! (Tes.) Zn fala eastelutui tui Macbeth. Oboinrs si facle, Intra Droveen, Motcobn, Ponatbaia, Banquo, Lena, Macduff, Ross, Angus si Curtenii, DUNCAN: PANQUO. 267 Fromoas ¢ agezat acest castel, Tar wera, frtamos si tin, ne-mbie Molutecele simfmi."* $i Mistumal, Al verti oaspe, gaaduit in temple,Ba ‘LADY MAC DUNCAN LADY MACBEVHT: as Prin cuibul sim pkipind ne dovedeste © risuflarea cerului igi las’ ‘Mireasma ei eu drag pe-aceste locuri; C& nu-i ungher, nici streagini, nici bole& Sh nu-si atime pasiirea aceasta Culeugul ei gi spornicul ei Ieagin. Oriunde ca’ se-agazi gi, sporeste ‘Am nat aminte, aert-i mai moleom, (Toto Lady Machoth.) O, iatt gi cinstita noastrit gaz! — ‘Ades iubirea care ne-nsofeste Povart e, dar ea find iubire Ti multumim, ‘Tu Domnului te roagé Si fim iertafi de ostencala ta $i si ne-ajute, pentru suparare. : In slujba noastra do-ag sluji-ndoit, Si iar de efte dowd ori in toate, Si tot ar fi un Iueru de nimie Pe Tingi-nalta, fri seamin cinste Prin eare-ai coplesit. a noastri cast, Deci pentru vochile dregétorii $i cele noi, acum adiogite, Sintem dafornieii Miviei-Tale Cn rugheiun®®, ‘Dar thaunl Cawdor unde-i? Team wrmirit eu gind si-i ian-nainte, Dai ciliret grozav, simpintenat De dorul shu, el s-a viiaut acasti Naintoa mea, 0, nobila mea. gaz’, La noapte-fi voi fi oaspe. Servi ‘Tin tot co au, gi viata si pe-ai lor ‘Din bundivoia regehui, si-s gta Sici dea co este-al stu, Di-mi mina, $% mergom Ta stiiphnal easei. Drag mii Si na voi conteni si-l ocratese, Cu voia ta, stiptitt. (le) oa SCENA 7 0 sald $n casted lus Machel. Osofuri si face. Tnird un slolnie gi slujitoré eu tii si strdiat scena. Iniri Macheth, MACBETH: De sar sfirsit de tot, cind sa fieut, Mai bine- {Ut 4), Machoth lovesto fm stl. miro tent al ahh Ce este timpal oe eat oingveze de mor{i in fiesare moment? De si o taints do aigter Macbeth ax dovi si aceslezezo timpul — sub espectn s nimicitor entra pride astfl coca «co, as fe» (T, 6), at dant distragi pre- ventaT tatruchipat tn Duean, Tn seeua e2zanulai tn timpel SP% sub epectal in creator, Intro Snsiruire ve, nasterea umeszs diskrugerit. («) MMputem ain nou romarea tia cu eare sub sugerate fn coutinmare esen- Tab positive, ereatoare, prin ,proceiunes lor opt Regi Bossi glories fipera, Mai malt dost ati Csi opt regi suger inn 0% Oe Tare, fnnasi procesatereator, proces pe care Macbeth ar dori sit aniilezey 6-1 sat a rhdicina existent. A pus prea zepede stipinire ye proprint sts acum ar dori si anihileze viitorul celorlalli, Ar dori ‘timpal devartieuat, pentru a-i putea sloji seapurile, Bowls, pester LIbid., pp 204-200. eDar mine g{ iar mine, tot meren, / Cu pas miirant se-alungi zi do zi ee Dunilor pt mort drum do olb Te stinge, Tuminare de o elipt!/ inja doar o umbré eBlatoare, / Un biet actor, co-n ceasul lui pe seent | Se croziveste sf se tot frimfnta/ Si-n urm& nu mai este auzit. [Bo poveste spk dean iting, JDin vorbe-aletitaith si din zbuelum / $i nonsemnind (Macdetl) vedo intreaga visti din perspectiv i. Noture (nature), ea in Regele Lear, este un alt ie N ), ea in Rogele Tear, este un alt envint-ehoie polise- rantic, contratat eu ynefieseul san wantinature". Prinre ali, 1 anti wart LC. Knights, ca in urmitoarele pasaje: ‘Nu exist o vagi efilozofie a natorii tn Bfacbeth, Natura pe fun ein ig plctentisa” i Mth aa tans “iar trisstuile caracteristice slo acstet naturi—capacitatea do a stabi “relat gk, dopendenjaintims de scsten nt evoeate viguros do-s.Tungul piesei, tn IL, 1, Machoth, descumpinit la vederes duhului ti Banque, _fruned o privire indirit spre timpal oind omora era un luera obiouit, re coca ‘ce va fi eanoseut rai tizia ea stare hobhesiand a naturil: ‘an ai feu gen veehi vee do singe / Nainto ea dreptatn ome- neato / 5% curofe-am stat pagaie de noghink / $is-am mal siviit de-atonct ‘imorui fCamplite foarte pentra-al rnostru-auz, /Pe-atunci un om eu erie soi Mars, atita totl Dar ari invie / Cu dowiizect do ini ‘moarte-n cap [i brinci ne d& din seaun: mai ciudat /Decit © chia Geert ens 1-20. eae ‘Accasta ¢ 0 versiune mai profundi a originilor societafii decit ne sugereazi nojiunea do contract sau uiiltate, Ceea os agaczisa ibis ingrimadize de vament st face dintr-nsn un slab opagnice esto un Gerot- mai imortant decit orice lege in are © intrachipat, entra el 0 ips de Int faptl dea fi uman; dak ean ‘umanitatea, nu pofi ae Monier acetate dose chestane de peers judclard ee ataral psi om ca om; ete 0 violare & uananititil sale ( 2G. Wilson Knight, Laptele fufrdjirii (The Milk of Concor eee ee aes Ted, Uns, a pp. A 6.Topitele draeesti en care fitea / Ta efipa de oda mi faubies (1, 2, 8. Onn, locuitor& dou lumi, este liber si aleaga ns, dai, nesoeatind sesinga era caled pragul fit, alego silnici rls (1,5, 5), libertate Ini ave do suferit, El va deatoufuit vintule (1V, 1, 82)'si puterilo natus intra to stern omeneseului ea agenfi antonomi: in limbajul pest, ticdlo- ve dup cam arm vient in Reyete ete, mural atu etad nevoior coraciornticbr iuvlamentate ale naturit umane, natuce in_acceptinnes srrcca, mal larg’ poate ti invocata ea. 0 ordine do baza, fnvioritvare gh Tate anume sens, ofevind wu model naturii omono3ti, Asa gi tn Mucha, Ti omelogul aporaliptic dinainéea omorului, «Milas care domind forfete huburate, hactiee gi caléreste po furtund apare ea un prime won-nasent fin vigatar al umanititii despuiat, vulnerabil gi puternie, Am paves spun siile fivi's eviermmuiose intr-insul sea 0 gad mai mult sam mai puin pasiv’"*, ‘Gh datorits simbolului pruneudui si a tot ce reprezintit el, Shakespeare ¢ it Gender enceal’ SRSTar vec UA i’ sigan, ted Stare s& invoco puterilo naturit gi st le axoviezo (..) eit tt ee se opune puterilor distrugerit gi in ele din unmet te infinge. Jn scons inteirii lui Duncan in eastelul tui Macbeth (Ty 6)-— st contrast. perfect in microcosm fold de ri din Macbeth» ne dam sama, mpresiouati profund, eunt energile naturii weedueates# era reledie mnnifiestivé. cu ordinca omencased. Seena ¢ progitits peutra un etre ‘dramatic deplin inére invoearea de chro Tauly Machoth » pateritor Tutune- ienfui (+A rigugit gi corbul / Ce eruuetine sosireatraum ceas rich) sf otdirea final n tui Macbeth iar curtenia tui Dancan subliniant ironia, Dar contratal an se nudveinegte ta situafie. Sugerarca sendul yroaspst fi pleut, eontenyplacen admirativi a pisdelor care eldest si far puis ne Tinpresioneazd. ai tnt prin coutrast senzoial fat de apearen indus toaro (Vins, densi Noapte...) de eurind evweati; Hr ea yf imazintle inte rerienini si dezordinil, seen prozontati ¢ inmeparabilé tv valorite po cure le intruchipenzat yi defines {Si Histanul, AL verit_oaep, gadnil_ in temple, / Pein rub aya ne dovedyte / CH vdsattréecenuhat ff tas / Mirensma of em dre suspiciume, avonnsi gi mister, Cuvintul etroge (ciudat, stranix) © prao yee buzele tuturor — ycindate stiri® (Lennox, J, 2, 48), ystraniilo ehipurd le mintii* (Ross, 1, 8,9), -De ee doar than de Cawdor? E eiudat® (Banquo, 41,3, 12), sewchipal tin e-o earte-n care j Cindate Inerari poato-im om citi (lady Macbeth, 1, 5, 6263), Jn ginal lor vieui ciudate Iuerwi™ (Afos- eagul, 1, 4, 8) ete. iar sentimental de fici gf nelinigte e atotst3pinitor. Caroline Spurgeon, dupl ce constatt eX tn intreage produefie dramatick shakespeariand friea (feer) (au ura — fate) este adeviratul antonim al ‘iragostei (love), sublinica’ marcala preaeafi « opozitiet tn Macbeth si, fn parte pe urmele Jui G, Wikon Knight, sere ofutreaga pies poste fi. priviti Intr-un sons en 0 simagine a frielt sierad c& nimeni nu ar fi putut-o serie tn forma oi existonta deck mw ar fi fost convins eX frica este cel mai rin gi mai chinuitor diutre sentimente, inahusitor, distrugitor, paralizant, gi, astfel, opusul exact al dragost ‘care este comunicativt, roditoare gi datitoare do energie, Este fari indoisla, semnificativ faptul eh exist mumai doud piese in caro cw se intilneste atit de rar ea in Macbeth gi m exist nici una in eared pare allt de des; de fapt, de douk s aides dit “niajoritatea eelorlalte piese™. af san See tue Maceth poe a ven, st nn Sesion ornate, ute dice i Mott chiar de trei ori itvematoare al ened echi= ea toiolitati, ineredetit Tot C. Spurgeon vorbeste despre col putin patra ied principale enprinse in imagini®, ,intretesute gi .repetate*: hainele prea Jarsi pent Mefinitd in tormenii energiei distrugitoare gf antodistizitaare: jar atunct purtdior; sunetal repetut jn ecou; Inmina coutrastata cw intunerieal $i sia serpineyn rd ne e€QCuzin dnp mainte overt dim posi wat an hee ee avtuenss inte LAstunitgzduii in tenuple gi scopes fat Maeda, : : vnleigutiie i gi euprind toate refesrile razlefe la binefaerite naturale — (In pieced) rovine constant ideea e& nuile onorari acordate lui Mare seam ihren $i eameaer oth’ nu i se potrivese, ea nigke vegminte prea largi si care, apurtinind i aliora, fistan prost, Macbeth o exprima cel dintii ined la inceputal trage- 1) ba inceputul piesci ni se spune e% mtudueatorat Madonwalde dici, (..): Dar thanul (Caiedor, non.) n-a murit. De ee st-mbrac | Veg minte de-mprunmt? + (1, 8, 108-109), Tar ceva mai tirziu (...) Bango, ce ovenduis si fio un rizvritits deoarcee firearn el a vierait / Cu tot te t 1 es ene a " 7 urmixindi-l en privirea, murmur: sGinstirile ce-l eopleyese ii stan / Ca aimislit mai tiedlose (1, 2, 912} ‘Dar, aga cum am vizut, natura este o forts ce pwate fi invoratit sgervicint n evea co ¢ fundamental drept gi sindtos, cu sinxura conditie e vbunitatea omoncasci+ ai fie recunoseutd ca un dat absolat, Natura ea atare, tolngi, este categorie o lume sub-morils gi siutusceatilor soli af A) ain Humea exterinar te corespaned iskuntral nostri TG, Knights, Some Contemporary Trends in Shakespearean Criti= isin, 1959, In Casobook Series, Op. cit, p. 231-242. es G Wilson Knight, Macbeth aud tie Metaphysic of Bvil, in The Whor of Fira. (1980). 2 Garoline Spurgeon, Shakespeare's Fuagery and vchat i fells us, 1935, oraity Press, Cambridge, 1005, p. 150, nupfite (HU, 336 337strate noi, co nu se dan pe trup / Decit eu ajutoral folosinti» (I, 8, 144—145) ete “prin imagines mireati a ingorifor eu glas de trimbife — «lar Milo, prane plapind si gol, suit / Pe-aipi de vifor, heruvim edlare / Pe nevazutit vijeliei cai cind «Va nilucien privirea tuturora/Grozavul fapt ee-neacti-n Jacrimi vintuls — Mecbeth ne umplo imaginafia cu tabloul vestiif ria rigunetul crimei in spafiile nemArginite. ‘Toate acestea sint reluate do Macduff cind spun: Zilnic / Alt plins de-orfan si-alt goamit de vidani J $i noi dureri loveso in fa eeral/ Ce, risanind, ingind glasul firii/ $i intefesto valeral de jales (IV, 8 48) ‘poi de Ross cind acesta incearcd si-i comunice lui Maedulf teribila veste fe altimelor asasinate ale Ini Macbeth: «Port vegti po care /Bfai bine les urlan vizdubul gol, | Acolo unde-auzul nu lear prindss (IV, 8 193— 4198). Cu grou so poate concepe o imagine mai vie a vastitagil spatial! sia naturi coplesitonre gi infinite a consecin{elor sau reverberdrilor mirst- vei fapte" joclunina reprecinta viafa, virtutea, binele, far fntunerioul, riul si oattes, «Tiger sint luminosis, vdjitoarele sint etainico gi negre hirci din miex de noaptes (IV, 1, 48) si, cum spune Dowden, evolufis tntresti piese ar putea fi rezamali in euvintele sadorm pe rind / Fipturile blajine ale aileis (Din ceesten) se doavolta ideea ulterioars, sugerats mereu, e tici- tosia sivinsiti o atit de oribila ineit lumine ochilor s-ar stinge la vederes isi de accoa pentma sivirgirea of ¢ mevoie de intanerie sau de orbire treci- toare u) wsideea c& agemenea crime grozavo se pot face numai in inta- norie prozenti.atit Ia Macbeth eft sila sofia Tui, dup& cum so vedo in fele dou invocdri separate gi earactoristice ale tntunericului — chemarea tifnfioritoare: shbraci-to-n a iadulul fum negra / $i vino, deast noapte , fare capita fort sporita cind auzim mai tirzia euvintele cutremuritoary ‘Are intotdeaune o luminore aprinsi alaturis (V, 1, 98—24) gi chemarea Ini, mai blind: »Te-apropie, goimar al nopfii, Ieagh / Sfiosii ochi ai le nilostiver (III, 2, 4647). lar atunci eind Banquo, nedormit, agitat, cx jinima grea ca plumbul, strtbate curtea in noaptea fatal Impreuni cw Fleanee eave posrtd facla pilpiitoare in fafa luigi, privind spro ceral fntu: neat, murmur: «In eer se fae economii/ Si-au stins festileles (II, 1, 4-6), stim ei seena © progititi pentra tridare si omor's. [A patra din principalele idei simbolice ale piesei, (earacteristie shake spearianid ,.. este aceea ei pieatal € 0 boali, Scotia o bolnava |... TTbid., p. 825, eIid., p. 829, 8 Tid, pp. 820281. 338, se toate imaginile legate do boali in replicile ui Macbeth ax un earac- ter vindocitor sau de alinare; balsam pentru rani, somn dupé febra, cur’ fenie, calmante, un edulce de-al uitirii leace (V, 8, 43); ele intensitirs ‘astiol tn cititor sau spectator dorinfa... de sinatate, odihna si, im primal ind, linigto sufleteascé-™, Tn afard de contrastal explicit din_,{ntunerie —Iumini*, Ludowyek vedo un contrast (mai ales implicit) si in celelalte troi imagini: fn toate (acesle smagini) se poate vedea contrastal dintro ceca o= ‘te presupune cd este gi coca co esto en adevirat. No agtoptim ca hainele 8 i eo potrivessod. unui om, s8 fio alo Tui gi nu ale altuia, Darin Macbeth Tocrarile nu stan astfl; aici exist o disproporte intr cova oo ar trebui si fie si ceca co este, Tmaginile sunetului in ecou, de asemenea, se potrivese unui decor rade faptale oamenilor fac sunetul si reverbereze in spofial pusti (ceiderea tui Duncan) transform’ elipa prezonta tn Judecats de apoi. (.«) Imaginile bolii scot im eviden{x subminarea eondifiei naturale a corpalui omenesc, indeosobi de citre maladii a cdror cau gi rindocare © geen de descoperit". Dupi Mark van Doren, simbolusi foarte importante sint stagele (Hood) si nesonnul (sleeplessness) ‘Un alt simbol, stngele, impresioneazi concomitent mai multe sim- furi. In nici o altS piesi nu a existat cindva o cantitate atit d mare din aceastt substan{a, InfStigati atit do dozgustitor. oGine e omul acesta plin de singe?s, Scena a 2-2 se deschide cu un vestitor care, inrosit do rani aleargi tntreun suflet Ia Duncan, In contimiare singole intunced toate scenele, Nu este do un rosa aprins, mu eurge liber si mn se spals si, pe de alti parte, nu eo motaford. es in Tuli Cosnr. Hste aft de real inett f1 ‘yom, 1l simgim gil mirosim peste tot; sise lipeste. eH o priveliste cum- plitts, spune Macbeth cind se inapoiaz dup ueiderea Ini Duncan, pri- vyindw-i miinile, Nui trocuse prin gind ci va fi atita singo po mini gi ei va rimine acolo, Lady Macboth ar dori si spole epureatele dovezie, ar Macbeth gtie e& nici marele ovean al lui Neptun n-0 sil earofe gi of mai degrabi mina sa, afndata in verde, va tnrogi total. (..) Lady Mue- beth {i minjoste pe servitori ou singe, astfel ci atunei cind sint gis, of par espoiti cu singes, pumnalele lor esiut intecuito in cheag do singe su Usigagal care vine si raportoze moartea Tui Banquo aro singe pe faf far Banquo ecol cu parul nicliit de singe» eind apare ea duh igi scuturd aplotele de singe pline» (III, 4, 49-60) inspre Macbeth, care ... (va face) reileotia: «Atit au moss prin singe e-i mai grou / $i dau napoi deett sh 2 Bid, p. 381-892, FERC. Ladowyek, Op. cit, pp. 225— 9